2ra-991/24 — decaderea din drepturile parintesti
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- decaderea din drepturile parintesti
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-991/24 — decaderea din drepturile parintesti (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Stela Nagailîc,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Stela
Nagailîc împotriva lui Alexandr Manole, intervenient accesoriu Direcția
Asistență Socială și Protecție a Familiei Criuleni, cu privire la decăderea din
drepturile părintești,
împotriva deciziei din 28 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-991/24
NR PIGD 2-23021244-01-2ra-15082024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Criuleni, sediul Central, jud. A. Bologan
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. I. Țurcan, D. Dulghieru, A. Malîi
06 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs depusă de
Nagailîc Stela,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 10 februarie 2023, Nagailîc Stela a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Manole Alexandr, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială
și Protecție a Familiei a Consiliului raional Criuleni cu privire la decăderea din
drepturile părintești.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat că, a fost
căsătorită cu pârâtul, Alexandr Manole. Din căsătorie au doi copii ******, născut
la ****** și ******, născută la ******.
În timpul căsătoriei pârâtul a dat dovadă de lipsă de responsabilitate,
afecțiune și dorință de a îngriji atât material, cât și emoțional de copiii săi minori,
mereu avea un comportament amoral, fiind practic zilnic în stare de ebrietate,
deseori era agresiv și nu avea un loc de muncă stabil. Drept consecință,
reclamanta împreună cu copiii a plecat din casa pârâtului, iar ulterior a depus
acțiune de divorț.
Prin hotărârea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,
s-a desfăcut căsătoria încheiată între Stela Manole și Alexandr Manole, s-a
determinat domiciliul copiilor minori comuni împreună cu mama acestora,
Manole Stela și s-a încasat pensia de întreținere.
Reclamanta a indicat că, la ******, a încheiat căsătoria cu Petru Nagailîc,
eveniment care a dus la modificarea numelui din Manole în Nagailîc, fapt
confirmat prin copia certificatului de căsătorie nr. ****** din ******eliberat de
Serviciul Stare Civilă Criuleni.
Atât în perioada în care au locuit împreună, cât și după desfacerea
căsătorei, pârâtul, Alexandr Manole, nu a întreprins careva acțiuni de îngrijire
corespunzătoare față de copiii săi minori sau de comunicare cu aceștia.
A indicat că pârâtul a contactat-o și i-a comunicat că el nu are nevoie de
copii și nu are dorință de a îi întreține. Chiar și în astfel de circumstanțe, nu a
înaintat careva pretenții față de pârât privind neexecutarea obligației de întreținere
1
a copiilor minori, sperând că cel puțin va menține o relație de familie cu aceștia,
fapt ce nu s-a realizat, cauzând copiilor suferințe de ordin moral.
A întreprins toate măsurile pentru a fi mai departe de pârât, în scopul de a
proteja copii de agresiunea fizică și verbală din partea acestuia, însă oricum a
încercat să îi acorde posibilitatea de a comunica cu copiii săi, respectând atât
normele morale a acestui aspect familial, cât și normele Codului familiei,
considerând că fiecare are dreptul la o nouă șansă, însă cu părere de rău toate
încercările întreprinse de dânsa s-au soldat cu un eșec emoțional pentru copii.
Între timp și-a întemeiat o nouă familie cu Petru Nagailîc, care a și devenit
un adevărat tată pentru copii, între ei formându-se o relație de familie adevărată
din punct de vedere emoțional și spiritual.
Astfel, la moment copiii minori, ****** și ****** sunt educați într-o
familie deplină formată din mama acestora Stela Nagailîc și Petru Nagailîc care
este considerat de către copii un tată grijuliu și afectuos, și frații născuți din noua
căsătorie a reclamantei.
Urmare a abandonului și a neglijenței totale din partea lui Alexandr Manole
față de copiii săi minori, consideră necesar întreprinderea acțiunilor în vederea
decăderii din drepturile părintești a pârâtului conform prevederilor art. 64 lit. a) și
h) din Codul familiei, și anume pentru faptul eschivării de la exercitarea
obligațiilor părintești, fapt confirmat prin atitudinea pârâtului față de copii, prin
lipsa oricăror acțiuni de susținere morală sau materială a acestora, cât și în alte
cazuri când aceasta o cer interesele copilului, or, la moment copii au un tată care
le poartă de grijă atât emoțional, educativ, cât și material, în persoana soțului
actual al reclamantei.
Mai mult, atât Petru Nagailîc, cât și copiii se consideră parte dintr-o
familie împlinită și ambele părți își doresc enorm ca aceste circumstanțe de fapt
să devină și de drept, prin adopția copiilor de către Petru Nagailîc.
De asemenea, este un fapt notoriu circumstanța dificilă prin care trec copiii
atunci când din punct de vedere legal au un părinte care nu are interese și dorință
de a participa în viața lor, aspect care creează probleme de ordin permisiv la
perfectarea actelor și la exercitarea altor drepturi care necesită permisiunea
ambilor părinți.
Reclamanta a opinat că pârâtul, Alexandr Manole, în perioada când a
locuit împreună cu copiii, și ulterior prin inacțiunile sale nedemne și de abandon,
a lezat în mod considerabil interesele acestor copii, dând dovadă că nu are nevoie
de ei, soarta lor fiindu-i indiferentă și în așa mod sunt încălcate interesele copiilor
la o familie deplină și iubitoare, iar interesele lor cer ca acest tată să fie decăzut
2
din drepturile părintești pentru a le lăsa libertatea de a crea o familie adevărată
inclusiv din punct legal.
De asemenea, pârâtul se eschivează de la plata pensiei de întreținere a
copiilor mnori stabilită de instanța de judecată, fapt ce se confirmă prin încheierea
executorului judecătoresc Dmitrii Novicov potrivit căreia pârâtul nu a achitat
niciodată pensia de întreținere, formând o restanță la plata pensiei de întreținere
de 22000 de lei.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe
dispozițiile art. 60, art.67 lit. a), h), art.68 din Codul familiei, art. 3 din Convenția
internațională cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, Hotărârea
Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 6 din 17 noiembrie 2014.
Nagailîc Stela a solicitat decăderea pârâtului, Alexandr Manole din
drepturile părintești asupra copiilor minori: ****** și ******.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 08 iunie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, s-
a respins cererea de chemare în judecată depusă de Stela Nagailîc, reprezentată de
avocata stagiară, Rodica Prijilevschi, ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Nefiind de acord cu hotărîrea instanței de fond, la 15 iunie 2023, prin
intermediul oficiului poștal, Stela Nagailîc, reprezentată de avocata stagiară,
Rodica Prijilevschi, a depus cerere de apel nemotivată, iar la 15 septembrie 2023
a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 08 iunie 2023 a
Judecătoriei Criuleni, sediul Central, solicitând casarea hotărârii primei instanțe,
cu emiterea a unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată să fie
admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 28 martie 2024 a Curții de Apel Chișnău, s-a respins
cererea de apel depusă de Stela Nagailîc, reprezentată de avocata stagiară, Rodica
Prijilevschi și s-a menținut hotărârea din 08 iunie 2023 a Judecătoriei Criuleni,
sediul Central.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că sarcina
pozitivă de probațiune aparține, potrivit dispozițiilor art. 118 alin. (1) din Codul
3
de procedură civilă, reclamantei/apelantei Stela Nagailîc, aceasta urmând să
probeze prin probe pertinente și admisibile, potrivit art. 121 și art. 122 din Codul
de procedură civilă, că intimatul Alexandr Manole s-a eschivat/sustras de la
exercitarea obligațiilor părintești în raport cu copii săi minori ****** și ******.
Respectiv partea ce a inițiat procesul urmează să probeze că tatăl copiilor, deși a
dispus de posibilitatea reală, a refuzat cu rea-credință și cu cunoștință de fapt, de
la exercitarea obligațiilor părintești.
Or, sancțiunea decăderii din drepturile părintești reglementată de Codul
familiei, reprezintă cea mai severă măsură în dreptul familiei. Punerea în
primejdii a sănătății sau dezvoltării fizice a copilului prin felul de exercitare a
drepturilor părintești, prin purtare abuzivă ori prin abateri grave în îndeplinirea
îndatoririlor de părinte, este unul din motivele care atrag această sancțiune.
Mai mult, la caz ca temei de decădere din drepturile părintești,
apelanta/reclamanta invocă că intimatul Alexandr Manole, manifestă un
comportament nedemn față de copiii minori, deoarece se eschivează de la
exercitarea obligațiilor părintești.
Însă, pentru decăderea din drepturile părintești pe motivul eschivării de
la exercitarea obligațiilor părintești este necesară existența unor probe pertinente
care ar demonstra cu certitudine că părintele se eschivează cu rea-credință de la
exercitarea obligațiilor părintești, face abuz de drepturile părintești, ori alt
comportament, prevăzut de lege, care ar constitui temei pentru decăderea din
drepturile părintești.
Prin urmare, instanța de apel a considerat că circumstanțele expuse
supra nu demonstrează eschivarea cu rea-credință a lui Alexandr Manole de la
educația, întreținerea și îngrijirea copiilor minori.
Instanța de apel a stabilit ca întemeiată concluzia instanței de fond
precum că la materialele cauzei nu se regăsesc probe care ar confirma situația că
pârâtul, Alexandr Manole, are posibilitatea de a participa la educația, instruirea,
întreținerea copililor, însă se eschivează intenționat de la exercitarea obligațiilor
părintești.
Or, la caz nu au fost prezentate probe din care să rezulte că Alexandr
Manole este în cunoștință de hotărârea instanței de judecată prin care s-a dispus
încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.
Totodată, instanța de apel a reținut că, potrivit hotărârii 26 februarie
2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, s-a încasat de la Alexandr Manole în
beneficiul Stelei Nagailîc (Manole) pensia de întreținere într-o sumă bănească
fixă, pentru întreținerea fiicei minore ******, în mărime de 1000 de lei lunar și
pentru fiului minor ******, în mărime de 1000 de lei lunar, începând cu data
4
depunerii cererii în judecată – 14 noiembrie 2017 și până la atingerea majoratului
acestora (f. d. 18).
Din explicațiile părții reclamante/apelante rezultă că, documentul
executoriu nu a fost pus în executare pe teritoriul Republicii Moldova, ci a fost
înaintat autorităților ucrainene, prin intermediul Ministerului Justiției, în vederea
recunoașterii și încuviințarii executării silite a hotărârii din 26 februarie 2018 a
Judecătoriei Criuleni pe teritoriul ******, însă în sensul respectiv nu au fost
prezentate careva probe.
Prin urmare, instanța de apel a conchis că, nu s-a stabilit cu certitudine
că intimatul/pârâtul Alexandr Manole refuză să achite pensia de întreținere, să
comunice cu copiii, să participe la educația și instruirea acestora.
Totodată, instanța de apel a indicat că chiar dacă atitudinea și
comportamentul pârâtului Alexandr Manole, în calitate de părinte, în raport cu
copiii săi minori, nu reprezintă relațiile model dintre tată și copil, după cum și-ar
dori apelanta/reclamantă, însă, cu toate acestea, neexercitarea corespunzătoare a
drepturilor părintești trebuie să fie urmată de o anumită gravitate pentru a atrage
sancțiunea decăderii din drepturile părintești.
Respectiv, nu orice atitudine sau comportament necorespunzător al
părinților față de copiii săi, are drept consecință sau conduce la decăderea din
drepturile părintești, iar în speță, nu au fost prezentate probe concludente și
pertinente care ar confirma culpa gravă a tatălui la neîndeplinirea obligațiilor
părintești și nici faptul că acesta este nedemn de a fi tatăl copilului minor, atât
timp cât sancțiunea decăderii din drepturile părintești poate fi aplicată doar față de
părinții care din culpă gravă, nu-și îndeplinesc obligațiile față de copii sau fac
abuz de drepturile părintești.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 15 august 2024, Stela Nagailîc a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 28 martie 2024 a Curții de Apel Chișnău și hotărârii din 08 iunie
2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii
de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurenta a reiterat motivele de fapt și de drept
expuse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, invocând că
5
instanțele inferioare nu au elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru
soluționarea cauzei, astfel hotărârea primei instanței și decizia instanței de apel se
bazează pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
La 19 mai 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia
cererii de recurs depusă de Stela Nagailîc, creând astfel participanților la proces
condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a
acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și
disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.
Până la examinarea admisibilității recursului, intimații nu și-au valorificat
drepturile sale procedurale și nu au depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în
temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
6
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, la 17 iunie 2024, decizia motivată din 28
martie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată, prin intermediul poștei
electronice, reprezentantului recurentei, avocatei-stagiară Rodica Prijilevschi, fapt
ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.
114).
Astfel, cererea de recurs depusă de Stela Nagailîc, la 15 august 2024, se
consideră depus în termenul stabilit de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe
7
care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererea de recurs depusă de Stela Nagailîc, nu conține argumente concrete față de
decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o simplă exprimare a dezacordului cu
soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește condițiile legale de admisibilitate,
întrucât nu conține motive de drept și nici temeiuri care să justifice reformarea
deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din
Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei
interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel,
nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea
pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar
substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
8
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei
cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea
succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,
). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Stela Nagailîc, ca fiind
inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Stela Nagailîc, împotriva deciziei din
28 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
9
10