2ra-748/25 — decaderea din drepturile parintesti

Î N C H E I E R E

privind inadmisibilitatea recursului

în cauza civilă

Elena Racu împotriva lui Ghenadie (Grigori) Terinte, intervenient

accesoriu Agenția Teritorială de Asistență Socială Centru-Est

(decăderea din drepturilor părintești)

împotriva deciziei din 29 mai 2025 a Curții de Apel Nord

Dosarul nr: 2ra-748/25

Nr. PIGD 2-24092779-01-2ra-23102025

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a acesteia.

Judecătoria Orhei, sediul Central – jud. E. Ciubotaru

Curtea de Apel Nord - jud. R. Holban, S. Ghercavii, C. Prisacari

17 decembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat Elena Racu, reprezentată de

avocatul Iulian Cașu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva lui Ghenadie (Grigori) Terinte, intervenient accesoriu Agenția

Teritorială de Asistență Socială Centru-Est privind decăderea din drepturile

părintești asupra copiilor minori.

Ghenadie (Grigori) Terinte la 5 noiembrie 2006, din care au rezultat copiii minori

xxxx, și xxxx. Reclamanta a menționat că, pe parcursul căsătoriei, pârâtul consuma

frecvent băuturi alcoolice, manifesta un comportament amoral, aplica violență

fizică și psihică asupra sa, iar conflictele aveau loc în prezența copiilor. Prin

hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, din 12 septembrie 2018, căsătoria a

fost desfăcută, fiind stabilit domiciliul copiilor cu mama și dispusă încasarea din

contul pârâtului a pensiei de întreținere în sumă fixă de 1000 lei lunar pentru

fiecare copil, începând cu 21 iunie 2018 și până la atingerea majoratului.

obligației de întreținere, acumulând o restanță de 144 000 lei, fapt confirmat prin

încheierea executorului judecătoresc Andrian Plămădeală din 21 iunie 2024, și că

acesta nu participă în niciun mod la educația și întreținerea copiilor, neavând

legături cu aceștia.

copiilor minori.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

respins acțiunea ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

declarat apel împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul

1

Rezina, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie admisă integral.

avocata Valentina Hriplivaia, a depus referință la apelul declarat de Elena Racu,

solicitând respingerea acestuia și menținerea hotărârii din 28 noiembrie 2024. În

susținerea poziției sale, intimatul a indicat că obligația de întreținere stabilită prin

hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, din 12 septembrie 2018, a fost

executată benevol până în anul 2024, motiv pentru care titlul executoriu nu a fost

prezentat spre executare o perioadă îndelungată, iar restanța stabilită de executorul

judecătoresc este contestată și nu are caracter definitiv. Totodată, a susținut că

pretinsa neachitare a pensiei de întreținere nu poate constitui temei pentru

decăderea din drepturile părintești, întrucât nu se eschivează de la obligațiile sale,

dorește menținerea legăturilor cu copiii și că soluția instanței de fond este legală și

temeinic motivată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

de Elena Racu, reprezentată de avocatul Iulian Cașu, menținând hotărârea

Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, din 28 noiembrie 2024.

Terinte, s-au aflat în relație de căsătorie în perioada 5 noiembrie 2006 – 12

septembrie 2018, din care au rezultat copiii minori xxxx xxxx. Prin hotărârea

Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, din 12 septembrie 2018, căsătoria a fost

desfăcută, domiciliul copiilor a fost stabilit cu mama, iar tatăl a fost obligat la plata

pensiei de întreținere în sumă fixă de 1000 lei lunar pentru fiecare copil, începând

cu 21 iunie 2018.

executorului judecătoresc din 21 iunie 2024 a fost stabilită o restanță la plata

pensiei de întreținere în sumă de 144 000 lei, însă această încheiere a fost

contestată, neexistând la moment o hotărâre judecătorească definitivă în acest sens.

Totodată, instanța a reținut susținerile intimatului potrivit cărora acesta a acordat

anterior sprijin material copiilor și nu s-a eschivat cu rea-credință de la executarea

obligațiilor părintești.

superior al copilului, consacrat de Convenția cu privire la drepturile copilului,

instanța de apel a reținut că măsura decăderii din drepturile părintești constituie

cea mai severă sancțiune de ordin civil și poate fi aplicată exclusiv în cazul

constatării unor abateri grave, dovedite, săvârșite cu rea-credință.

2

eschivarea intenționată și culpabilă a pârâtului de la exercitarea obligațiilor

părintești ori existența unui pericol real pentru copii, instanța de apel a

concluzionat asupra neîntrunirii temeiurilor legale pentru decăderea tatălui din

drepturile părintești, menținând soluția instanței de fond ca fiind legală, temeinic

motivată și conformă interesului superior al copiilor minori.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Nord din 29 mai 2025, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

e) din Codul de procedură civilă, susținând că decizia instanței de apel este

arbitrară și se întemeiază pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, prin

reținerea, fără suport probator, a interesului pârâtului față de copii.

eschivarea intenționată și de rea-credință a pârâtului de la exercitarea obligațiilor

părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere.

mod complet și efectiv, omițând să analizeze circumstanțele relevante ale speței și

să răspundă argumentelor decisive invocate.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de

competența Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători”.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii

sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța

verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin

prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu,

neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin

hotărâre”.

3

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul

este vădit neîntemeiat”.

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la

art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în

lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială

a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

MOTIVAREA INSTANȚEI

reține că Curtea de Apel Nord a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință publică

la 29 mai 2025, iar copia integrală a deciziei motivate a fost expediată

participanților la proces la 26 august 2025 (f.d. 102). Prin urmare, recursul declarat

de Elena Racu, reprezentată de avocatul Iulian Cașu la 16 octombrie 2025 se

consideră depus în termen (a se vedea pct. 19).

prevederile Codului de procedură civilă consacră nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, ci și un standard de seriozitate privind invocarea unor încălcări esențiale

de drept material și procedural, capabile să conducă la răsturnarea deciziilor

instanțelor de apel.

să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care să

evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii esențiale de

procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei rejudecări în fond, ci de a

examina legalitatea hotărârii instanței de apel în limitele erorilor invocate. Prin

urmare, simplele exprimări ale nemulțumirii față de soluția instanței inferioare,

nesusținute de argumente juridice clare privind încălcarea normelor de drept sau

caracterul arbitrar al hotărârii atacate, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.

de fapt și a unor norme generale considerate relevante, argumente care au fost deja

invocate și examinate în cadrul apelului. Nu sunt indicate încălcări concrete ale

normelor de drept material sau procedural și nici vicii esențiale de procedură care

să justifice răsturnarea soluției instanței inferioare. O asemenea abordare nu

întrunește exigențele testului de admisibilitate, iar examinarea recursului în aceste

condiții ar echivala cu un control exercitat din oficiu, inadmisibil în cadrul

competenței Curții Supreme de Justiție.

exercițiul drepturilor părintești poate interveni exclusiv în condițiile expres și

4

limitativ prevăzute de lege, aspect reflectat constant în jurisprudența Curții

Supreme de Justiție, inclusiv în decizia nr. 2ra-544/24 din 20 august 2025 (§ 58).

Dispunerea unei asemenea măsuri este posibilă numai în prezența unor probe certe

și concludente care să demonstreze eschivarea cu rea-credință a părintelui de la

exercitarea atribuțiilor părintești, în special de la executarea obligației de

întreținere.

prezentate critici pertinente care să justifice examinarea fondului, conform art. 432

din Codul de procedură civilă.

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Elena Racu, reprezentată de avocatul

Iulian Cașu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

5