2ra-301/25 — decaderea din drepturile parintesti
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- decaderea din drepturile parintesti
- Temei legal
- Dezacordul recurentei cu decizia instantei de apel nu constituie temei de casare a ei
2ra-301/25 — decaderea din drepturile parintesti (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Irina Cebotari împotriva lui Andrei Cebotari, intervenient accesoriu
Agenția Teritorială de Asistență Socială Centru, Structura Teritorială de
Asistență Socială Ialoveni
(decăderea din drepturilor părintești)
împotriva deciziei din 26 martie 2025 a Curții de Apel Centru
Dosarul nr: 2ra-301/25
Nr. PIGD 2-24014182-01-2ra-22052025
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a acesteia.
Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni – jud. S. Bîcu
Curtea de Apel Centru - jud. A. Panov, L. Bagrin, D. Corlăteanu
1 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat Irina Cebotari, reprezentată
de avocata Olga Corpaci,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 2 februarie 2024, Irina Cebotari, reprezentată de avocata Olga Corpaci
a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Cebotari, intervenient
accesoriu Agenția Teritorială de Asistență Socială Centru, Structura Teritorială de
Asistență Socială Ialoveni privind decăderea din drepturile părintești asupra
copiilor minori și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că prin hotărârea Judecătoriei
Ciocana din 16 decembrie 2015, căsătoria dintre Irina Cebotari și Andrei Cebotari
a fost desfăcută, iar domiciliul copiilor minori, xxxx xxxx, a fost stabilit la mama
lor, Irina Cebotari.
Reclamanta a menționat că pârâtul Andrei Cebotari nu a contribuit financiar
la întreținerea copiilor, motiv pentru care, la 17 mai 2016, s-a adresat instanței cu
cerere de încasare a pensiei alimentare. Prin hotărârea instanței s-a dispus plata
unei sume fixe de 810,75 lei pentru fiecare copil, începând cu data sesizării, până
la majoratul copiilor, însă pârâtul nu și-a executat obligațiile de plată. Executorul
judecătoresc a constatat, prin încheierea din 11 decembrie 2023, o restanță
semnificativă la plata pensiei alimentare, în sumă totală de 155.664 lei pentru
perioada mai 2016 – mai 2024. Această sumă nu a fost achitată, iar Andrei Cebotari
nu s-a prezentat nici la executor pentru a-și îndeplini obligațiile.
De asemenea, pârâtul nu a avut nicio întrevedere cu copiii, nu s-a interesat
de starea lor și nu a contribuit la educație și întreținere, astfel copiii fiind crescuți
exclusiv de mamă.
Reclamanta a solicitat decăderea pârâtului din drepturile părintești asupra
copiilor minori.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 18 iunie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,
acțiunea a fost respinsă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
1
La 24 iunie 2024, Irina Cebotari, reprezentată de avocata Olga Corpaci, a
depus apel împotriva hotărârii din 18 iunie 2024, solicitând casarea hotărârii primei
instanțe și adoptarea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 26 martie 2025 a Curții de Apel Centru, a respins apelul
declarat de Irina Cebotari, reprezentată de avocata Olga Corpaci, menținând
hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 18 iunie 2024.
Instanța de apel a reținut că, conform certificatelor de naștere, părinții
minorilor xxxx xxxx sunt Andrei și Irina Cebotari. Căsătoria acestora a fost
desfăcută prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, din 16 noiembrie
2015, iar copiii au fost încredințați mamei pentru întreținere și educație. Prin
aceeași hotărâre, s-a stabilit obligația lui Andrei Cebotari de a plăti pensie
alimentară în cuantum fix de 810,75 lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data
cererii din 17 mai 2016 și până la atingerea majoratului.
Executorul judecătoresc a constatat, prin încheierea din 11 decembrie 2023,
o restanță semnificativă la plata pensiei alimentare, în sumă totală de 155.664 lei
pentru perioada mai 2016 – mai 2024. Suma nu a fost achitată.
Instanța a constatat, de asemenea, că minorii sunt întreținuți și educați în
prezent de către mama lor, Irina Cebotari.
Irina Cebotari a susținut că Andrei Cebotari s-a eschivat în mod repetat de
la îndeplinirea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei alimentare,
conform art. 67 lit. a), c), d) și g) din Codul familiei.
Astfel, eschivarea presupune atât acțiuni, cât și inacțiuni sistematice ale
părintelui care pun în pericol sănătatea fizică și psihică a copilului, dezvoltarea
morală, condițiile materiale de trai și procesul de învățământ al minorului.
Totodată, pentru a justifica decăderea din drepturile părintești pe acest
motiv, sunt necesare probe clare, care să demonstreze cu certitudine că părintele s-
a eschivat cu rea-credință, inclusiv cu viclenie, de la obligațiile sale legale.
Instanța de apel a analizat însă probele prezentate și a constatat că, deși
comportamentul lui Andrei Cebotari nu a fost ideal și nu a corespuns așteptărilor
unui părinte model, nu s-a probat o culpă gravă, în sensul prevăzut de lege, care să
justifice aplicarea sancțiunii extreme a decăderii din drepturile părintești.
Instanța a subliniat că sancțiunea decăderii este una foarte severă și poate fi
dispusă doar în cazuri excepționale, când interesul superior al copilului este grav
periclitat și alte măsuri mai puțin restrictive nu au avut efect.
De asemenea, instanța a considerat corectă aprecierea instanței inferioare
care a pus în balanță dreptul copiilor de a-și cunoaște ambii părinți, recunoscând
2
că prezența tatălui în viața lor este benefică și necesară pentru dezvoltarea lor
armonioasă.
Reieșind din prioritatea interesului superior al copilului, instanța de apel a
concluzionat că menținerea legăturii copiilor cu ambii părinți servește acestui
interes. Prin urmare, cererea de decădere din drepturile părintești a lui Andrei
Cebotari a fost respinsă, fiind considerată neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 22 mai 2025, Irina Cebotari, reprezentată de avocata Olga Corpaci, a
declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Centru din 26 martie 2025,
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea
în decădere din drepturile părintești ale lui Andrei Cebotari asupra copiilor minori,
precum și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, recurenta Irina Cebotari a susținut că Andrei
Cebotari s-a eschivat constant de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de
la plata pensiei alimentare. Acesta nu a participat la creșterea, educarea și
întreținerea copiilor minori xxxx xxxx, manifestând lipsă totală de interes față de
soarta acestora, încălcând astfel prevederile art. 51 alin. (3) din Codul familiei.
Recurenta a invocat în susținerea cererii încheierea executorului
judecătoresc din 11 decembrie 2023, din care rezulta o restanță la plata pensiei
alimentare în sumă de 147.556,50 lei, acumulată în perioada mai 2016 – mai 2023,
sumă pe care intimatul nu o achitase.
A menționat că, deși decăderea din drepturile părintești este o sancțiune
civilă deosebit de gravă, ea putea fi aplicată în acest caz având în vedere neglijența
repetată a tatălui, lipsa implicării sale în viața copiilor și eschivarea voită de la
obligațiile legale. Totodată, recurenta a subliniat că această sancțiune nu
exonerează părintele de obligația de plată a pensiei de întreținere.
Recurenta a mai indicat că instanțele inferioare au ignorat faptul că minorii
sunt crescuți exclusiv de mamă, iar tatăl nu manifesta niciun interes pentru
educația, sănătatea sau bunăstarea acestora.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători”.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că:
3
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța
verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin
prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu,
neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin
hotărâre”.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă prevede următoarele:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul
este vădit neîntemeiat”.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă indică că:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în
lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială
a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
reține că Curtea de Apel Centru a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință publică
la 26 martie 2025, iar copia integrală a deciziei motivate a fost expediată
participanților la proces la 12 mai 2025 (f.d. 119). Prin urmare, recursul declarat
de Irina Cebotari, reprezentată de avocata Olga Corpaci la 22 mai 2025 se
consideră depus în termen (a se vedea pct. 27).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
prevederile Codului de procedură civilă consacră nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului, ci și un standard de seriozitate privind invocarea unor încălcări esențiale
de drept material și procedural, capabile să conducă la răsturnarea deciziilor
instanțelor de apel.
Potrivit prevederilor legale și practicii judiciare constante, recursul trebuie
să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care să
evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii esențiale de
procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei rejudecări în fond, ci de a
examina legalitatea hotărârii instanței de apel în limitele erorilor invocate. Prin
urmare, simplele exprimări ale nemulțumirii față de soluția instanței inferioare,
nesusținute de argumente juridice clare privind încălcarea normelor de drept sau
caracterul arbitrar al hotărârii atacate, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.
4
În speță, recursul Irinei Cebotari se limitează la repetarea factologiei
descrise în acțiune și a normelor generale considerate relevante, care concomitent
au fost transpuse cu exactitate și în cererea de apel. Nu sunt indicate încălcări
obiective ale normelor de drept sau vicii procedurale care să justifice răsturnarea
soluției instanței inferioare. O astfel de abordare nu trece testul admisibilității.
Examinarea unui asemenea recurs ar echivala cu un control efectuat din oficiu,
ceea ce depășește rolul Curții Supreme de Justiție.
Argumentele invocate de recurentă au fost deja analizate detaliat în actele
contestate, iar recursul se rezumă la un simplu dezacord cu soluția adoptată.
Reluarea automată a conținutului cererii de apel în cererea de recurs duce la
concluzia că recurentul nu a oferit Curții Supreme de Justiție argumente
corespunzătoare pentru analiza legalității deciziei instanței de apel, motiv pentru
care recursul este vădit neîntemeiat decizia nr. 2ra-183/25 din 6 august 2025, §29.
Totuși, Completul de judecată reiterează că măsura decăderii din exercițiul
drepturilor părintești intervine numai în condițiile expres prevăzute de lege, aspect
reflectat în mod constant în jurisprudența Curții Supreme de Justiție, inclusiv în
decizia nr. 2ra-544/24 din 20 august 2025, §58. Dispunerea unei asemenea măsuri
poate avea loc, decât în prezența unor probe certe, care să demonstreze că părintele
se eschivează cu rea-credință, inclusiv cu viclenie, de la exercitarea atribuțiilor
părintești, în special de la plata pensiei de întreținere.
În consecință, Completul constată că recursul nu este admisibil, nefiind
prezentate critici pertinente care să justifice examinarea fondului, conform art. 432
din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Irina Cebotari, reprezentată de
avocata Olga Corpaci.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
5