2ra-301/25 — Decăderea din drepturile părintești

La 2 februarie 2024, Irina Cebotari, reprezentată de avocata Olga Corpaci a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Cebotari, intervenient accesoriu Agenția Teritorială de Asistență Socială Centru, Structura Teritorială de Asistență Socială Ialoveni privind decăderea din drepturile părintești asupra copiilor minori și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Ciocana din 16 decembrie 2015, căsătoria dintre Irina Cebotari și Andrei Cebotari a fost desfăcută, iar domiciliul copiilor minori, xxxx xxxx, a fost stabilit la mama lor, Irina Cebotari.

Reclamanta a menționat că pârâtul Andrei Cebotari nu a contribuit financiar la întreținerea copiilor, motiv pentru care, la 17 mai 2016, s-a adresat instanței cu cerere de încasare a pensiei alimentare. Prin hotărârea instanței s-a dispus plata unei sume fixe de 810,75 lei pentru fiecare copil, începând cu data sesizării, până la majoratul copiilor, însă pârâtul nu și-a executat obligațiile de plată. Executorul judecătoresc a constatat, prin încheierea din 11 decembrie 2023, o restanță semnificativă la plata pensiei alimentare, în sumă totală de 155.664 lei pentru perioada mai 2016 – mai 2024. Această sumă nu a fost achitată, iar Andrei Cebotari nu s-a prezentat nici la executor pentru a-și îndeplini obligațiile.

De asemenea, pârâtul nu a avut nicio întrevedere cu copiii, nu s-a interesat de starea lor și nu a contribuit la educație și întreținere, astfel copiii fiind crescuți exclusiv de mamă.

Reclamanta a solicitat decăderea pârâtului din drepturile părintești asupra copiilor minori.

La 24 iunie 2024, Irina Cebotari, reprezentată de avocata Olga Corpaci, a depus apel împotriva hotărârii din 18 iunie 2024, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și adoptarea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.

Instanța de apel a reținut că, conform certificatelor de naștere, părinții minorilor xxxx xxxx sunt Andrei și Irina Cebotari. Căsătoria acestora a fost desfăcută prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, din 16 noiembrie 2015, iar copiii au fost încredințați mamei pentru întreținere și educație. Prin aceeași hotărâre, s-a stabilit obligația lui Andrei Cebotari de a plăti pensie alimentară în cuantum fix de 810,75 lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data cererii din 17 mai 2016 și până la atingerea majoratului.

Executorul judecătoresc a constatat, prin încheierea din 11 decembrie 2023, o restanță semnificativă la plata pensiei alimentare, în sumă totală de 155.664 lei pentru perioada mai 2016 – mai 2024. Suma nu a fost achitată.

Instanța a constatat, de asemenea, că minorii sunt întreținuți și educați în prezent de către mama lor, Irina Cebotari.

Irina Cebotari a susținut că Andrei Cebotari s-a eschivat în mod repetat de la îndeplinirea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei alimentare, conform art. 67 lit. a), c), d) și g) din Codul familiei.

Astfel, eschivarea presupune atât acțiuni, cât și inacțiuni sistematice ale părintelui care pun în pericol sănătatea fizică și psihică a copilului, dezvoltarea morală, condițiile materiale de trai și procesul de învățământ al minorului.

Totodată, pentru a justifica decăderea din drepturile părintești pe acest motiv, sunt necesare probe clare, care să demonstreze cu certitudine că părintele s- a eschivat cu rea-credință, inclusiv cu viclenie, de la obligațiile sale legale.

Instanța de apel a analizat însă probele prezentate și a constatat că, deși comportamentul lui Andrei Cebotari nu a fost ideal și nu a corespuns așteptărilor unui părinte model, nu s-a probat o culpă gravă, în sensul prevăzut de lege, care să justifice aplicarea sancțiunii extreme a decăderii din drepturile părintești.

Instanța a subliniat că sancțiunea decăderii este una foarte severă și poate fi dispusă doar în cazuri excepționale, când interesul superior al copilului este grav periclitat și alte măsuri mai puțin restrictive nu au avut efect.

De asemenea, instanța a considerat corectă aprecierea instanței inferioare care a pus în balanță dreptul copiilor de a-și cunoaște ambii părinți, recunoscând 2 că prezența tatălui în viața lor este benefică și necesară pentru dezvoltarea lor armonioasă.

Reieșind din prioritatea interesului superior al copilului, instanța de apel a concluzionat că menținerea legăturii copiilor cu ambii părinți servește acestui interes. Prin urmare, cererea de decădere din drepturile părintești a lui Andrei Cebotari a fost respinsă, fiind considerată neîntemeiată.

În motivarea recursului, recurenta Irina Cebotari a susținut că Andrei Cebotari s-a eschivat constant de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei alimentare. Acesta nu a participat la creșterea, educarea și întreținerea copiilor minori xxxx xxxx, manifestând lipsă totală de interes față de soarta acestora, încălcând astfel prevederile art. 51 alin. (3) din Codul familiei.

Recurenta a invocat în susținerea cererii încheierea executorului judecătoresc din 11 decembrie 2023, din care rezulta o restanță la plata pensiei alimentare în sumă de 147.556,50 lei, acumulată în perioada mai 2016 – mai 2023, sumă pe care intimatul nu o achitase.

A menționat că, deși decăderea din drepturile părintești este o sancțiune civilă deosebit de gravă, ea putea fi aplicată în acest caz având în vedere neglijența repetată a tatălui, lipsa implicării sale în viața copiilor și eschivarea voită de la obligațiile legale. Totodată, recurenta a subliniat că această sancțiune nu exonerează părintele de obligația de plată a pensiei de întreținere.

Recurenta a mai indicat că instanțele inferioare au ignorat faptul că minorii sunt crescuți exclusiv de mamă, iar tatăl nu manifesta niciun interes pentru educația, sănătatea sau bunăstarea acestora.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că: 3 „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre”.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă prevede următoarele: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă indică că: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că prevederile Codului de procedură civilă consacră nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, ci și un standard de seriozitate privind invocarea unor încălcări esențiale de drept material și procedural, capabile să conducă la răsturnarea deciziilor instanțelor de apel.

Potrivit prevederilor legale și practicii judiciare constante, recursul trebuie să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care să evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii esențiale de procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei rejudecări în fond, ci de a examina legalitatea hotărârii instanței de apel în limitele erorilor invocate. Prin urmare, simplele exprimări ale nemulțumirii față de soluția instanței inferioare, nesusținute de argumente juridice clare privind încălcarea normelor de drept sau caracterul arbitrar al hotărârii atacate, nu întrunesc condițiile de admisibilitate. 4

În speță, recursul Irinei Cebotari se limitează la repetarea factologiei descrise în acțiune și a normelor generale considerate relevante, care concomitent au fost transpuse cu exactitate și în cererea de apel. Nu sunt indicate încălcări obiective ale normelor de drept sau vicii procedurale care să justifice răsturnarea soluției instanței inferioare. O astfel de abordare nu trece testul admisibilității. Examinarea unui asemenea recurs ar echivala cu un control efectuat din oficiu, ceea ce depășește rolul Curții Supreme de Justiție.

Argumentele invocate de recurentă au fost deja analizate detaliat în actele contestate, iar recursul se rezumă la un simplu dezacord cu soluția adoptată. Reluarea automată a conținutului cererii de apel în cererea de recurs duce la concluzia că recurentul nu a oferit Curții Supreme de Justiție argumente corespunzătoare pentru analiza legalității deciziei instanței de apel, motiv pentru care recursul este vădit neîntemeiat decizia nr. 2ra-183/25 din 6 august 2025, §29.

Totuși, Completul de judecată reiterează că măsura decăderii din exercițiul drepturilor părintești intervine numai în condițiile expres prevăzute de lege, aspect reflectat în mod constant în jurisprudența Curții Supreme de Justiție, inclusiv în decizia nr. 2ra-544/24 din 20 august 2025, §58. Dispunerea unei asemenea măsuri poate avea loc, decât în prezența unor probe certe, care să demonstreze că părintele se eschivează cu rea-credință, inclusiv cu viclenie, de la exercitarea atribuțiilor părintești, în special de la plata pensiei de întreținere.

În consecință, Completul constată că recursul nu este admisibil, nefiind prezentate critici pertinente care să justifice examinarea fondului, conform art. 432 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Irina Cebotari, reprezentată de avocata Olga Corpaci. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 5