2ra-486/24 — rezolutiunea contractului de instrainare cu conditia intretinerii pe viata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- rezolutiunea contractului de instrainare cu conditia intretinerii pe viata
- Temei legal
- Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-486/24 — rezolutiunea contractului de instrainare cu conditia intretinerii pe viata (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Constantin Nazarco împotriva lui Dmitrii Kovalski
(rezoluțiunea contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață)
împotriva deciziei din 9 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți
(dosarul nr: 2ra-486/24
Nr. PIGD 2-22151901-01-2ra-02052024)
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. S. Dubceac)
Curtea de Apel Bălți (jud. A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu)
6 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților, recursul declarat de avocatul Victor Polivenco,
în interesele lui Constantin Nazarco,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 18 octombrie 2022, avocatul Victor Polivenco, în interesele lui
Constantin Nazarco a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dmitrii
Kovalski, prin care a solicitat rezoluționea contractului nr. ***** din 23.08.2004
încheiat între Nazarco Constantin și Kovalski Dmitrii privind înstrăinarea cotei-
părți din apartamentul amplasat în mun. *****, bd. *****, precum și dispunerea
restituirii în proprietatea lui Constantin Nazarco dreptul de proprietate asupra 1/3
din apartamentul amplasat în mun. ***** bd. *****.
Reclamanta a indicat că, la data de 23.08.2004, între Constantin Nazarco și
Olga Nazarco, în calitate de beneficiari ai întreținerii, și Dmitrii Kovalski, în
calitate de dobânditor, a fost încheiat contractul de înstrăinare cu condiția
întreținerii nr. *****, prin care acesta a dobândit dreptul de proprietate asupra a
2/3 din apartamentul nr. 31 din mun. *****, bd. *****. Conform contractului,
Dmitrii Kovalski s-a obligat să le asigure întreținere pe tot parcursul vieții. Ulterior
încheierii contractului, Dmitrii Kovalski nu și-a executat obligațiile față de
Constantin Nazarco, neasigurând hrană, îngrijire și asistență medicală, reclamantul
fiind nevoit să suporte singur aceste cheltuieli. După decesul Olgăi Nazarco la
27.01.2014, Nazarco Constantin a devenit moștenitor legal al acesteia. Totodată,
prin hotărâri judecătorești definitive din anii 2018–2019, s-a constatat că Dmitrii
Kovalski a exercitat violență fizică asupra reclamantului, fiind sancționat
contravențional. Ulterior, în anul 2021, au fost emise ordine de restricție de urgență
și rapoarte medico-legale care confirmă noi acte de agresiune fizică și verbală
asupra lui Constantin Nazarco. În lipsa întreținerii promise, reclamantul a fost
nevoit să apeleze la ajutorul agențiilor de caritate, bisericii și centrelor sociale,
beneficiind de asistență, hrană și adăpost. De asemenea, s-a constatat darea în
locațiune a unei părți din apartament fără acordul reclamantului și fără stabilirea
modului de folosință. În aceste condiții, se reține existența unei neexecutări
esențiale a obligației de întreținere de către Kovalski Dmitrii, agravată de
comiterea repetată a actelor de violență asupra beneficiarului, precum și
prejudicierea reclamantului prin conviețuirea forțată în același imobil.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
1
Prin hotărârea din 18 aprilie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
acțiunea a fost respinsă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 18 aprilie 2023, avocatul Victor Polivenco, în interesele lui Constantin
Nazarco, a declarat apel împotriva hotărârii din 18 aprilie 2023, solicitând casarea
integrală a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie
admisă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 9 noiembrie 2023, Curtea de Apel Bălți a respins apelul
declarat de avocatul Victor Polivenco, în interesele lui Constantin Nazarco, și a
menținut hotărârea din 18 aprilie 2023.
În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că, concluzia instanței de
fond este una corectă, și a constatat că, serviciile comunale, precum și produsele
alimentare și medicamentele sunt achitate (procurate) de către Dumitru Kovalski,
iar adresarea lui Constantin Nazarco către diferite organizații de caritate de a primi
ajutor sînt dictate de dorința acestuia și ale soției sale, dar nu de lipsa de hrană și
produse procurate de pîrît. Astfel, din declarațiile martorilor audiați în cadrul
ședinței de judecată și a părților s-a stabilit faptul, că Dmitrii Kovalski a schimbat
electrocasnice în apartamentul unde locuiește Constantin Nazarco, și anume
frigider, aragaz, mașina de spălat și boiler pentru apă caldă. Din declarațiile
apelantului Constantin Nazarco, date în cadrul instanței de fond și a instanței de
apel rezultă, că el nu are nevoie de ajutor din partea lui Kovalski Dumitru, din
motiv că el se alimentează la cantina unei organizații de caritate, primește ajutor
de la biserică, precum și de la soția sa, iar de electrocasnice cum ar fi boieler pentru
apă caldă și frigider, aduse de către pîrît, nu se folosește.
Instanța de apel a constatat că, Dmitrii Kovaliski își execută obligațiile
contractului de înstrăinare a cotei-părți din bunul imobil cu condiția întreținerii pe
viață nr. 1179 din 23 august 2004 în măsura în care reclamantul acceptă executarea
obligațiilor contractuale, iar solicitarea reclamantului Constantin Nazarco privind
rezoluțiunea a contractului nominalizat, pe motiv că ultimul nu mai dorește să fie
întreținut de Kovalski Dmitrii și nu are nevoie de ajutorul acestuia, este una
neîntemeiată, or, potrivit art. 9 alin. (1) Cod civil, buna - credință a dobînditorului
este prezumată pînă la proba contrară.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 15 aprilie 2024, avocatul Victor Polivenco, în interesele lui Constantin
Nazarco, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 9 noiembrie 2023,
2
solicitând casarea acesteia, precum și a hotărârii din 18 aprilie 2023 a Judecătoriei
Bălți, sediul Central, cu remiterea cauzei spre rejudecare în alt complet de judecată.
Recurentul a indicat că, prin recurs, își manifestă dezacordul față de decizia
instanței de apel și, în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă,
solicită admiterea acestuia. Totodată, invocă caracterul arbitrar al deciziei Curții
de Apel, susținând că aceasta a realizat o apreciere eronată și nerezonabilă a
probelor administrate, reiterând circumstanțele de fapt expuse anterior în cererea
de apel.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Articolul 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Articolul 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Articolul 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Articolul 433 alin. (1), lit. f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil
în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Articolul 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
3
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință
publică la 9 noiembrie 2023. Ulterior, la data de 14 februarie 2024, decizia
motivată a Curții de Apel Bălți a fost expediată participanților la proces prin
intermediul poștei electronice (f.d. 205).
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat la 15 aprilie 2024 de către avocatul Victor Polivenco, în interesele
lui Constantin Nazarco, a fost depus în termenul stabilit de art. 434 din Codul de
procedură civilă.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit.
a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil. Astfel,
normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
Pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului
și filtrului de admisibilitate.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de
casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție aderă la argumentele
dezvoltate de Curtea de Apel Bălți, întrucât acestea sunt fondate pe o interpretare
corectă a normelor de drept material și procedural incidente cauzei, precum și pe
o analiză riguroasă a circumstanțelor de fapt dovedite prin probatoriul administrat.
4
Recurentul și-a manifestat dezacordul față de soluțiile instanțelor inferioare,
făcând trimitere la prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă.
Astfel de susțineri nu relevă o pretinsă aplicare eronată a normelor de drept
material sau procedural, ci expun exclusiv o apreciere subiectivă a situației de fapt
și a probatoriului administrat.
În jurisprudența sa (decizia nr. 2rac-32/23, §48, decizia nr. 2ra-489/23,
, decizia nr. 2ra-188/25, §48, decizia nr. 2ra-1258/23, §40-43), Curtea
Supremă de Justiție a tranșat deja faptul că lacunele în probatoriu nu pot fi înlocuite
cu presupuneri referitoare la conținutul și întinderea drepturilor și obligațiilor într-
un raport juridic. Astfel, hotărârea judecătorească nu poate fi întemeiată pe simple
presupuneri ci doar pe probe.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de
apel a realizat o verificare completă și riguroasă a raportului juridic dedus judecății,
a stabilit corect natura obligațiilor ce revin părților, iar concluziile la care a ajuns
sunt rezultatul unei cercetări multiaspectuale și temeinice a probelor, aspecte care
nu au fost combătute de recurent.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul declarat de avocatul Victor Polivenco, în interesele lui
Constantin Nazarco ca fiind vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) și (2), art. 433,
alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Victor Polivenco, în
interesele lui Constantin Nazarco.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
5