2ra-702/19 — rezolușiunea partiala a ccontractului de instrainare a cotei-parti

Dosarul nr. 2ra-702/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. E. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

ÎNCHEIERE

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Constantin Nazarco,

reprezentat de avocatul Igor Ciuru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Constantin Nazarco

împotriva lui Dmitri Kovalski cu privire la rezoluțiunea parțială a contractului de

înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață, restituirea cotei-părți din bunul

înstrăinat, obligarea radierii înscrierii privind dreptul de proprietate asupra bunului,

încetarea proprietății exclusive asupra bunului și atribuirea bunului imobil în cote-

părți,

împotriva deciziei din 04 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 11 iunie 2018 Constantin Nazarco a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva lui Dmitri Kovalski solicitând rezoluțiunea parțială a contractului de

înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață a apartamentului nr. xxx din bd. xxxx,

întocmit la 23 august 2004, înregistrat cu nr. xxxx la notarul Vasile Frecăuțanu,

încheiat între Olga Nazarco, Constantin Nazarco și Dmitri Kovalski, restituirea

cotei-părți beneficiarului întreținerii, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Bălți

de a radia înscrisul privind dreptul de proprietate a pârâtului cu cota parte de 1.0

asupra bunului imobil menționat cu restabilirea înscrierii privind dreptul de

proprietate cu cota parte de 1/3.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 23 august 2004 a fost încheiat

cu Dmitri Kovalski contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață

nr. xxxx, conform căruia beneficiarii întreținerii Olga Nazarco, Constantin Nazarco

au transmis în proprietatea lui Dmitri Kovalski 2/3 din apartamentul nr. xxx,

tranzacție încheiată în formă scrisă și autentificată notarial. În vederea executării

obligațiunilor contractuale stabilite în pct. 1 a acestuia, au fost îndeplinite

obligațiunile de transmitere către pârâtul Dmitri Kovalski a 2/3 cote-părți din

apartamentul vizat, în urma căruia la 25 august 2004 contractul a fost înregistrat la

Oficiul Cadastral Teritorial Bălți cu mențiunea privind trecerea dreptului de

proprietate asupra 2/3 cote-părți din apartamentul în litigiu pe numele pârâtului.

Conform pct. 5 al contractului, obligația pârâtului constă în întreținerea

1

beneficiarilor Olga Nazarco și Constantin Nazarco pe viață și complet, asigurându-

i hrană, haine, medicamente, îngrijire, precum și să permită locuirea fără plată pe

parcursul vieții sale în apartament. Deși, are viza de domiciliu în apartamentul dat,

pârâtul locuiește la o alta adresa și se prezintă rar la beneficiarul întreținerii și doar

că să verifice dacă acesta nu a deteriorat ceva în apartamentul dat. Despre executarea

altor obligațiuni, cum ar fi: asigurarea cu hrana, haine, medicamente orice altă

îngrijire, nu se realizează de către pârât.

Reclamantul a afirmat că în apartamentul dat locuiește în camera mică, alte

două odăi, cum sunt salonul și dormitorul sunt încuiate, respectiv nici acces la balcon

nu are deoarece ieșire la acesta se face doar prin dormitor. Ca urmare, pârâtul

intenționat creează impedimente, inclusiv la înșirarea și uscarea hainelor spălate de

Constantin Nazarco, aflându-se în situația de a le usca în apartament, creând în acest

sens o umezeala enormă, dăunătoare sănătății, în special în perioada iernii.

Totodată, a indicat că unul din beneficiarii întreținerii Olga Nazarco a decedat

la 19 ianuarie 2014, iar pârâtul, recent, după decesul Olgăi Nazarco din 2014 a

început să achite serviciile comunale pe locuința sus nominalizată, până atunci

cheltuielile au fost suportate de către el și soția sa, cu toate că erau beneficiari ai

întreținerii.

Reclamantul a menționat că din cont propriu își asigură traiul prin

achiziționarea produselor, a hainelor și a medicamentelor, atât de necesare în situația

lui, deoarece suferă de hipertonie, diabet zaharat și are eroziune la stomac - boli ce

impun o îngrijire specială, mai atentă, inclusiv și din partea persoanelor terțe. În

toamna anului 2017 a fost supus la doua intervenții chirurgicale, pentru care la fel a

cheltuit suplimentar o sumă considerabilă de bani, inclusiv pentru achiziționarea

medicamentelor prescrise, iar pârâtul niciodată nu l-a vizitat la spital și nu l-a întrebat

daca poate are nevoie de ceva, lăsându-l în voia sorții. În acea perioada a apelat către

Dmitri Kovalski pentru a achita suma cerută de 2000 de lei pentru spital, însă pârâtul

categoric a refuzat să i-o ofere. Astfel, comportamentul pârâtului nicidecum nu se

încadrează în noțiunea „întreținerea pe viată”. Astfel, îngrijirea reală promisă la

încheierea contractului din partea pârâtului și așteptată nu se realizează. Totodată,

relațiile dintre părți s-au înrăutățit considerabil, pârâtul permanent îl înjură cu

cuvinte necenzurate și îl agresează fizic. În Judecătoria Bălți se află spre examinare

cauza contravențională împotriva lui Dmitri Kovalski privind vătămarea intenționată

ușoară a integrității corporale.

Ulterior, la 02 august 2018, Constantin Nazarco, reprezentat de avocatul

Anatolie Janu, a depus cerere de completare a pretențiilor prin care a solicitat

încetarea proprietății exclusive a pârâtului asupra bunului imobil litigios și atribuirea

bunului imobil- apartamentul nr. xxxx din bd. xxxx, regimului proprietății comune

pe cote-părți, atribuind în proprietatea pârâtului Dmitri Kovalski 2/3 cote-părți, iar

lui 1/3 cotă-pate din imobilul dat.

Prin hotărârea din 02 august 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Constantin Nazarco împotriva lui

Dmitri Kovalski cu privire la rezoluțiunea parțială a contractului de înstrăinare a

bunului cu condiția întreținerii pe viață, restituirea cotei-părți din bunul înstrăinat,

obligarea radierii înscrisului privind dreptul de proprietate asupra bunului, încetarea

proprietății exclusive asupra bunului și atribuirea bunului imobil în cote-părți.

2

Prin decizia din 04 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de Constantin Nazarco și s-a menținut hotărârea din 02 august 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că la cererea beneficiarului

întreținerii, în cazul nerespectării obligațiilor contractuale de către dobânditor,

instanța poate rezoluționa contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii

pe viață, însă instanța urmează să țină cont de faptul că, nu este suficientă

prezumarea că obligația de întreținere nu a fost executată sau a fost executată

necorespunzător exclusiv din declarațiile beneficiarului întreținerii, fiind necesară

prezentarea și administrarea de probe în condițiile art.118 Cod de procedură civilă.

Totodată, se va ține cont că art. 844 Cod civil urmează a fi aplicat în coroborare

fie cu art.709-711 Cod civil, fie cu art.733 Cod civil, conform cărora nu orice

nerespectare a obligațiilor contractuale poate justifica rezoluțiunea contractului.

Prevederile art. 238 Cod civil coroborate cu art. 711 lit. „c” Cod civil, persoana care

a încheiat un act juridic sub condiție determinată nu are dreptul, până la realizarea

condiției, să efectueze acțiuni capabile să împiedice executarea obligațiilor sale și

ulterior să solicite rezoluțiunea contractului sinalagmatic.

La acest capitol s-a constatat că Constantin Nazarco nu a prezentat anumite

probe pertinente și concludente, înscrisuri justificative care ar confirma faptul că

Dmitri Kovalski nu-și onorează obligațiile de întreținere, or, în cadrul ședinței

instanței de fond, cât și în cadrul ședinței instanței de apel reclamantul a menționat

faptul că refuză orice ajutor de la pârât și nu dorește în continuare să fie întreținut de

către pârât, ceea ce denotă că reclamantul împiedică executarea corespunzătoare a

obligațiilor contractuale de către pârâtul Dmitri Kovalski.

Argumentul reclamantului precum că pârâtul l-a înjurat și a aplicat violența

fizică față de Constantin Nazarco, în acest sens fiind pornit un proces

contravențional, instanța de apel l-a apreciat critic, or, la caz nu au fost prezentate

anumite probe (proces-verbal cu privire la contravenție) în confirmarea

argumentelor sale.

Alegația lui Constantin Nazarco precum că declarațiile martorilor Elvira

Kovalski și Liubovi Șaptefrați, audiați în instanța de fond, urmează a fi apreciate

critic, deoarece se află în conflict permanent, instanța de a apel a menționat că la caz

instanța nu poate pune la dubii declarațiile martorilor audiați de instanța de fond,

considerându-le veridice, or, aceștia au fost avertizați de răspunderea prevăzută de

art. 312 Cod penal privind darea declarațiilor vădit false, precum și nefiind dezbătute

prin probe. Astfel, nu sunt motive de a pune la îndoială veridicitatea declarațiilor

martorilor. Drept urmare, nu este temei de admitere a cerințelor lui Constantin

Nazarco privind restituirea cotei-părți din bunul înstrăinat și obligarea radierii

înscrisului privind dreptul de proprietate asupra bunului, încetarea proprietății

exclusivă asupra bunului și atribuirea bunului imobil pe cote-părți.

La 13 februarie 2019, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.149), Constantin

Nazarco, reprezentat de avocatul Igor Ciuru, a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 04 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, emiterea

unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și a apreciat în mod arbitrar probele, ceea ce a dus la

3

soluționarea greșită a cauzei.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 04 decembrie 2018, iar la 04 ianuarie

2019 a fost expediată în adresa recurentului și a avocatului acestuia, conform

scrisorii de însoțire (f.d.136) și a fost recepționată de către avocatul recurentului la

10 ianuarie 2019, conform avizului de recepție (f.d.138). Astfel, recursul declarat la

13 februarie 2019, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.149), este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Constantin Nazarco, reprezentat

de avocatul Igor Ciuru, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Constantin Nazarco,

reprezentat de avocatul Igor Ciuru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

4

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Constantin Nazarco, reprezentat de

avocatul Igor Ciuru.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Constantin Nazarco, reprezentat

de avocatul Igor Ciuru împotriva deciziei din 04 decembrie 2018 a Curții de Apel

Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

5