ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 13/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 13/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 31
mai 2007, reclamantul G.C. a chemat în judecată pe pârâții Autoritatea Națională
pentru Restituirea Proprietăților, Prefectul Județului Vaslui, Comisia județeană
de aplicare a legii fondului funciar Vaslui, Primarul Comunei Bogdănița și Comisia
locală de aplicare a legii fondului funciar a Comunei Bogdănița, solicitând obligarea
Prefectului și a Comisiei Județene Vaslui „să-i sancționeze pe ilegaliștii din Comuna
Bogdănița", obligarea Autoritatea Națională pentru Restituirea
Proprietăților să sancționeze Prefectul și Comisia Județeană Vaslui și obligarea
Primarului Comunei Bogdănița și a Comisiei locale de aplicare a legii fondului funciar
a acestei comune să întocmească un act pentru restituirea proprietății, conform
deciziei nr. 804/R a Tribunalului Vaslui. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei
Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților la acordarea de despăgubiri.
Prin sentința civilă
nr. 1816 din 26 iunie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâtei
Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, pentru lipsa calității
procesuale pasive a acesteia.
Prin aceeași sentință,
instanța a declinat competența de judecată în favoarea Tribunalului Vaslui, secția
a IX-a, în ceea ce privește acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâților
Prefectul Județului Vaslui, Primarul Comunei Bogdănița și Comisia locală de aplicare
a legii fondului funciar a Comunei Bogdănița.
Pentru a pronunța această
sentință, instanța de judecată a reținut, în esență, că Autoritatea Națională pentru
Restituirea Proprietăților nu are competență în a interveni într-un caz determinat
în favoarea unui petent, pentru eliberarea titlului de proprietate a acestuia, pe
de o parte, și că pretențiile formulate împotriva unor autorități publice locale
sau județene sunt de competența Tribunalului, în conformitate cu dispozițiile
art. 10 din Legea nr. 554/2004, pe de altă parte.
Împotriva acestei soluții,
considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs reclamantul.
În motivarea cererii,
reclamantul susține că excepția a fost greșit reținută de către prima instanța,
fiind astfel încălcate dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, precum și ale
Legii nr. 247/2005 și H.G. nr. 890/2005, art. 16, Titlurile I și V.
Consideră reclamantul
că a fost lezat în dreptul său, întrucât pârâta Autoritatea Națională pentru
Restituirea Proprietăților nu și-a îndeplinit sarcinile legale, nevrând să constate
contravențiile pe care reclamantul le-a semnalat printr-o scrisoare a sa.
Arată recurentul că Prefectul
Județului Vaslui nu respectă Legea nr. 247/2005 și nici hotărârile instanțelor judecătorești:
decizia nr. 804/2006 a Tribunalului Vaslui (Dosar nr. 260/89/2006), precum și
art. 721 C. proc. civ.
În fine, critică recurenta
declinarea competenței pentru cererea sa vizându-l pe pârâtul Prefectul Județului
Vaslui, arătând că și alte acțiuni ale sale au fost trimise prin declinare altor
instanțe, ceea ce a dus la respingerea lor ca tardive, apoi.
Recursul nu se fondează.
Instanța de fond a stabilit
în mod corect că, în limitele competențelor sale legale, pârâta Autoritatea
Națională pentru Restituirea Proprietăților nu are calitate procesuală pasivă.
Recurentul este nemulțumit
de modul în care autoritățile locală și județeană (Bogdănița și respectiv Vaslui)
cu atribuții în aplicarea Legii nr. 18/1991 își exercită atribuțiile.
Pentru aceste probleme
juridice recurentul are mijloace procesuale civile spre a-și valorifica dreptul.
Pe de altă parte, criticile
privind instituția Prefectului sunt de competența instanței de contencios administrativ
din cadrul Tribunalului, conform art. 2 pct. 1 lit. d) C. proc. civ., astfel încât
instanța de fond și-a declinat competența în mod legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamantul G.C. împotriva sentinței civile nr. 1816 din 26 iunie 2007 a Curții
de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 8 ianuarie 2008.