ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5304/2010

Prin cererea de

chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, la data de 26

august 2008, formulată de reclamantul P.S. împotriva Statului Român prin

Ministerul Finanțelor și Primăria Drăguțești, s-a solicitat ca prin hotărârea

ce se va pronunța să se dispună restituirea în natură a locuinței situată în

punctul „B.R.", cu anexele gospodărești ce i-au fost luate fără vreun act

de expropriere în anul 1962 de către Stat, în scopul construirii barajului

Rovinari. În subsidiar, a solicitat plata despăgubirilor prin echivalent,

cuvenite.

Precizează că

revendică aceste bunuri în temeiul Legii nr. 10/2001 și al Legii nr. 247/2005.

S-a invocat de către

pârâta Primăria comunei Drăguțești, excepția autorității de lucru judecat față

de Sentința civilă nr. 13/2008 a Tribunalului Gorj, definitivă prin Decizia

civilă nr. 196/2008 a Curții de Apel Craiova, irevocabilă prin nerecurare, cu

motivarea că reclamantul a mai formulat anterior aceeași cerere, soluționată

irevocabil.

Prin Sentința nr. 147

din 16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 15304/95/2008,

s-a admis excepția autorității de lucru judecat, reținându-se că prin cererea

introductivă reclamantul a solicitat, în principal, restituirea în natură a

imobilului, iar în subsidiar, obligarea la plata despăgubirilor, invocând

dispozițiile Legilor nr. 10/2001 și nr. 247/2005, dar în ședința din 16 iunie

2009 a precizat că a sesizat instanța cu o acțiune de drept comun, în

revendicare, întemeiată pe dispozițiile art. 480 C. civ., dar și pe prevederile

Legii nr. 247/2005.

Instanța a constatat

că prin Sentința civilă nr. 13/2008 pronunțată de Tribunalul Gorj, rămasă

definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 196 din 29 mai 2008 a Curții de Apel

Craiova, s-a respins cererea reclamantului de retrocedare a imobilului,

întemeiată pe Legea nr. 10/2001, pentru nerespectarea procedurii prevăzută de

normele speciale, reținându-se că notificarea a fost formulată peste termenul

prevăzut de lege.

Împotriva menționatei

sentințe a formulat apel, în termen legal, reclamantul P.S. susținând că nu s-a

ținut seama că a formulat o acțiune în revendicare imobiliară, întemeiată pe

dreptul comun, dar instanța a examinat-o eronat ca pe o cerere la Legea nr.

10/2001.

Prin Decizia civilă

nr. 276 din 26 octombrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția civilă și pentru

cauze cu minori și de familie, a fost respins apelul.

În motivarea acestei

soluții, instanța de apel a reținut că, deși în considerentele sentinței

apelate s-au făcut aprecieri asupra admisibilității cererii de drept comun,

întemeiată pe dispozițiile art. 480 C. civ., cu referirile corespunzătoare la

Decizia în interesul legii nr. 33/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

cauza a fost soluționată pe excepția autorității de lucru judecat prevăzută de

art. 1201 C. civ., soluție în raport de care urmează să se analizeze legalitatea

și temeinicia hotărârii, fiind irelevante, în raport de circumstanțele cauzei,

aspectele privitoare la prevalența normei speciale în raport cu norma generală.

S-a apreciat că

reclamantul a manifestat inconsecvență în cursul procesului, în privința obiectului

cererii de chemare în judecată. Prin acțiunea adresată Judecătoriei Târgu-Jiu

la data de 26 august 2008, reclamantul a solicitat restituirea în natură a

imobilului compus din construcții teren, preluat abuziv de Statul Român în anul

1962 în vederea construirii Barajului Rovinari, indicând ca temei de drept

prevederile Legilor nr. 10/2001 și nr. 247/2005, așa cum s-a consemnat și în

considerentele Sentinței civile nr. 7937 din 22 octombrie 2008 a Judecătoriei

Târgu-Jiu.

Observându-se

cuprinsul cererii de chemare în judecată, se constată că mențiunile privind

temeiul de drept au fost ulterior barate și a fost adăugat cuvântul

„revendicări".

La termenul din data

de 22 octombrie 2008, instanța a pus în discuția părților excepția netimbrării

cererii de chemare în judecată, excepție față de care reclamantul a arătat că

acțiunea este scutită de taxa judiciară de timbru, conform prevederilor art. 15

lit. r) din Legea nr. 146/1997, și a precizat că temeiul juridic al

pretențiilor sale îl constituie dispozițiile Legilor nr. 10/2001 și nr.

247/2005.

În raport de

precizările făcute de reclamant, Judecătoria Târgu-Jiu, prin Sentința civilă

nr. 7937 din 22 octombrie 2008 a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului Gorj, apreciind că reclamantul a sesizat instanța cu

cerere introdusă conform art. 26 din Legea nr. 10/2001.

Hotărârea de

declinare a competenței nu a fost recurată de reclamant.

În raport de

circumstanțele expuse, s-a constatat că în mod just prin hotărârea apelată s-a

apreciat că instanța a fost învestită cu o acțiune la Legea nr. 10/2001,

rezultând că aplicarea prevederilor art. 1201 C. civ., în raport cu care s-a

admis excepția autorității de lucru judecat, s-a făcut corect.

În cauza soluționată

prin Decizia nr. 13/2008 a Tribunalului Gorj, rămasă definitivă și irevocabilă

prin Decizia nr. 196/2008 a Curții de Apel Craiova, procesul s-a purtat între

aceleași părți, pentru același obiect și cauză, condiții în care, potrivit

principiului din art. 1201 C. civ., același litigiu nu mai poate forma obiectul

unui nou proces.

Împotriva menționatei

decizii a formulat și motivat recurs, în termen legal, apelantul-reclamant P.S.

pentru motive de nelegalitate.

În dezvoltarea

acestora s-a arătat că a solicitat, așa cum a menționat și în motivele de apel,

revendicarea imobilului. În acest context arată că trebuia efectuată expertiză,

iar prin modul de soluționare a cauzei, instanța nu a dat ceea ce s-a cerut. În

consecință, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond

și a Curții de Apel Craiova și trimiterea cauzei la rejudecare pentru a se

efectua expertiza de specialitate care să evalueze bunurile din acțiune.

Solicită acordarea de cheltuieli de judecată.

Analizând recursul

formulat, în raport de criticile menționate, Înalta Curte apreciază că acesta

este nul pentru următoarele considerente:

Scurta argumentație

adusă în susținerea cererii de recurs nu se referă la modul în care instanța de

apel a soluționat excepția autorității de lucru judecat, ci la alte aspecte

care privesc atât modul de administrare a probelor, cât și motivul de recurs

prevăzut de art. 304 pct. 6 C. proc. civ., fără însă a se dezvolta argumentele

pentru care se apreciază de către recurent că acest motiv de recurs ar fi

incident în cauză.

Recurentul dorește ca

în faza procesuală a recursului să recalifice obiectul și temeiul juridic al

acțiunii, precizat de altfel în mod irevocabil la Judecătoria Târgu-Jiu în

raport de prevederile Legii nr. 10/2001 și ale Legii nr. 247/2005, precizare în

considerarea căreia s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Gorj, hotărârea de declinare nefiind recurată.

În aceste condiții,

Înalta Curte constată că recurentul invocă în susținerea cererii sale de recurs

aspecte străine de motivarea avută în vedere de instanța de apel în pronunțarea

soluției sale, motivare care analizează exclusiv excepția autorității de lucru

judecat, excepția cu privire la care nu se indică nici un argument de

nelegalitate.

Înalta Curte observă

că în cauză nu există motive de ordine publică pe care să le invoce din oficiu,

cât și împrejurarea că nu s-a realizat o motivare în detaliu a recursului din

care să se poată extrage vreunul dintre motivele de nelegalitate menționate

limitativ de art. 304 C. proc. civ., în cadrul căruia să fie analizat prezentul

recurs, astfel încât devin incidente în cauză prevederile art. 306 C. proc.

civ., în raport de care recursul urmează a fi constatat nul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de apelantul-reclamant P.S. împotriva Deciziei civile nr. 276 din 26

octombrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu

minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 15 octombrie 2010.

Procesat de GGC - DG