ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 193/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Satu-Mare, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1049/LC din 9 octombrie 2008 a admis acțiunea reclamantei SC W. SRL cu sediul social în Vișeu de Sus, județul Maramureș, împotriva pârâtei SC E. SRL cu sediul social în Satu-Mare, județul Satu-Mare, în sensul că a dispus rezoluțiunea convenției - contract de vânzare - cumpărare încheiat între părți, datat 20 aprilie 2007, având ca obiect imobilele teren cu hale de producție și birouri, situate în Satu-Mare, înscrise în CF Satu Mare, în natură, curte, în suprafață de 2.297 mp, în CF Satu-Mare, în natură teren cu hală în suprafață de 4.767 mp, în CF Satu-Mare, în natură teren cu hală în suprafață de 2.665 mp, împreună cu utilajele și dotarea tehnico-materială existentă.

A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 232.882,18 lei reprezentând contravaloarea facturilor de livrare din 29 iunie 2007 și 26 septembrie 2007 emise pentru marfa ce a fost livrată pârâtei în contul sumelor reprezentând rate din prețul imobilului, conform convenției, cu dobânzi legale și 9.715 lei cheltuieli de judecată. A admis în parte cererea reconvențională a reclamantei - pârâte SC E. SRL împotriva pârâtei reclamante SC W. SRL și obligă pârâta - reclamantă să plătească reclamantei - pârâte suma de 2.231 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, respingând restul pretențiilor ca rămase fără obiect.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin contractul de vânzare - cumpărare sub semnătură privată cu plata în rate, încheiat la data de 20 aprilie 2007 între părțile litigante, s-a convenit vânzarea imobilelor din Satu Mare, înscrise în CF Satu Mare căruia în natură îi corespunde curte în suprafață de 2.297 mp, CF Satu Mare căruia în natură îi corespunde teren cu hală în suprafață de 4.767 mp, CF Satu Mare căruia în natură îi corespunde teren cu hală în suprafață de 2.665 mp, a birourilor și halelor de producție împreună cu utilajele și dotarea tehnică materială existentă pentru prețul de 1.512.000 euro, plătibil în rate lunare, pe o perioadă de 36 luni. Conform actului încheiat, pârâta, în calitate de vânzător, a predat reclamantei, cumpărător, folosința spațiului din litigiu.

În contul ratelor lunare, cumpărătorul urma să livreze vânzătorului elemente semifabricate de stejar pentru doage de butoi, în cantitate de 756 mp. Conform clauzelor înserate în contract, pârâta s-a obligat să nu împiedice desfășurarea activității reclamantei și exploatarea normală a bunurilor ce fac obiectul contractului până la achitarea integrală a plății. În temeiul contractului, reclamanta a efectuat livrări de marfă, cu avizele de însoțire a mărfii emițând facturile din 29 iunie 2007 în valoare de 113.795,97 lei și din 26 septembrie 2007 în valoare de 119.086,21 lei facturi pe care însă pârâta nu le-a achitat. Pârâta a imputat reclamantei nerespectarea obligațiilor contractuale referitoare la plata ratelor lunare, fără însă a înainta nici o notificare de întârziere, conform clauzelor contractuale.

La data de 10 octombrie 2007 reclamanta a fost evacuată din spațiu de către pârâtă, fără o înștiințare prealabilă. Pârâta și-a încălcat obligațiile contractuale, obligații care îi impuneau să nu facă nimic de natură a împiedica desfășurarea activității reclamantei. Referitor la cererea reconvențională, s-a apreciat, că după introducerea acesteia SC W. SRL a achitat datoriile la utilități, în data de 1 aprilie 2008 și întrucât societatea nu mai pretinde aceste sume, a cerut numai cheltuielile de judecată.

Curtea de Apel Oradea, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 55/C/A din 26 mai 2009 a admis apelurile declarate de reclamanta - pârâtă SC W. SRL și de pârâta - reclamantă SC E. SRL împotriva sentinței nr. 1049/LC din 9 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, secția comercială și de contencios administrativ, pe care a schimbat-o în sensul că respinge acțiunea reclamantei SC W. SRL având obiect rezoluțiune contract de vânzare-cumpărare și restabilire situație anterioară. A fost desființată sentința atacată cu privire la cererea reconvențională formulată de pârâta - reclamantă SC E. SRL și trimisă cererea spre o nouă judecare la aceiași instanță. A mai fost obligată intimata SC W. SRL la plata sumei de 2.764 lei cheltuieli de judecată în apel în favoarea apelantei SC E. SRL.

În final a fost respins ca nefondat și apelul declarat de SC W. SRL împotriva sentinței nr. 1501/LC din 18 decembrie 2008 a Tribunalului Satu Mare, secția comercială și de contencios administrativ. Instanța de apel a stabilit că pentru a se putea pronunța rezoluțiunea judiciară a contractului este necesar a se analiza dacă există o neexecutare a contractului și dacă această neexecutare este imputabilă debitorului obligației, partea care solicită rezoluțiunea trebuind a face dovada că ea și-a executat obligațiile dar cocontractantul său refuză în mod nejustificat să-și execute obligațiile corelative asumate. În speță, reclamanta cumpărătoare care a solicitat rezoluțiunea contractului pe motiv că partenerul său contractual nu și-a îndeplinit obligațiile asumate, nu și-a respectat la rândul său corespunzător obligațiile asumate prin contract privitoare la plata ratelor de preț.

Astfel, cumpărătoarea reclamantă avea obligația contractuală de plată în natură a primei rate de preț, până la data de 20 mai 2007, care însă a fost achitată cu întârziere și parțial prin livrarea la data de 29 iunie 2007 a cantității de 17,97 mc material lemnos, data la care devenise scadentă și cea de-a doua rată de preț, a cărei scadență era la data de 20 iunie 2007. După această primă livrare, cumpărătoarea nu livrează vânzătoarei nicio marfă cu titlu de rată de preț, până la data de 26 septembrie 2007. La acest moment reclamanta era restantă la plata obligațiilor sale contractuale cu diferența de marfă pe care nu a livrat-o integral pentru prima rată aferentă lunii mai, cu ratele de preț aferente lunilor iunie, iulie, august și septembrie 2007. Nu s-a făcut dovada nici a notificării pârâtei vânzătoare cu privire la amânarea plăților ratelor de preț.

Greșit a fost soluționată cererea reconvențională pe excepția lipsei de obiect, fără a fi cercetat fondul cauzei, sub acest aspect impunându-se trimiterea spre o nouă judecare. Cu privire la apelul declarat de SC W. SRL împotriva sentinței civile nr. 1501/LC din 18 decembrie 2008 a Tribunalului Satu Mare, prin care s-a solicitat completarea hotărârii primei instanțe, cu privire la acțiunea principală, respectiv a datei de la care curg dobânzile, s-a dispus respingerea ca nefondat, având în vedere că în apel acțiunea principală a fost considerată în totalitate neîntemeiată. Împotriva deciziei nr. 55/C/A din 26 mai 2009 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a promovat recurs reclamanta SC W. SRL, care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în temeiul art. 304 pct. 7 și 9 C. proc.

civ., în principal admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, cu scopul asigurării unei judecăți unitare. În subsidiar s-a cerut admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului declarat de pârâta SC E. SRL și admiterea apelului declarat de reclamanta SC W. SRL împotriva sentinței instanței de fond, cu consecința respingerii în tot a cererii reconvenționale, precum și admiterea apelului împotriva sentinței civile nr. 1501/LC din 18 decembrie 2008 în sensul de a se dispune în completare obligarea pârâtei la plata dobânzilor legale de la data introducerii acțiunii și până la achitarea integrală a sumei datorate.

Intimata - pârâtă SC E. SRL a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea recursului. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la toate criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge ca nefondat recursul reclamantei, pentru următoarele considerente. Printr-o integrală și completă apreciere a probelor, instanța de apel a stabilit o corectă situație de fapt și de drept, cu reala întindere a drepturilor și obligațiilor care au fost asumate reciproc de părți, cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare sub semnătură privată cu plata în rate, din data de 20 aprilie 2007. Potrivit art. 1020 C. civ.

condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una dintre părți nu îndeplinește angajamentul său. Constant, jurisprudența a evidențiat, în esență, că în caz de rezoluțiune judiciară, instanței îi revine competența de a verifica existența unei fapte ilicite a debitorului, care constă tocmai în neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligației, existența vinovăției acesteia, respectiv neexecutarea să-i fie imputabilă și îndeplinirea cerinței privind punerea în întârziere a debitorului obligației neexecutate. Din verificarea contractului de vânzare - cumpărare cu plata în rate, apare cât se poate de evident că părțile, au stipulat clauze potrivit căreia vânzătorul nu se poate prevala de reziliere refuzând efectuarea unei înțelegeri prealabile de întârziere la plată, întârziere care nu poate depăși 30 de zile lucrătoare.

Această clauză operează în favoarea cumpărătorului în condițiile unor cauze obiective de întârziere și cu dovedirea efectuării notificării prealabile de întârziere. Așa cum amplu documentat s-a reținut în faza procesuală a apelului, reclamanta nu a notificat-o pe pârâtă în legătură cu amânarea plăților de preț conform contractului iar datorită neexecutării întocmai a obligațiilor asumate contractual de către reclamanta cumpărătoare, SC E. SRL la data de 10 octombrie 2007 în baza pactului comisoriu care se regăsește expres menționat la pct. 4 art. VI din contractul părților a procedat la rezilierea contractului.

Deoarece cererea reconvențională a pârâtei SC E. SRL, a fost soluționată de prima instanță, prin respingerea restului pretențiilor ca rămas fără obiect, rezultă că cererea reconvențională nu a fost examinată pe fond odată cu cererea principală, sub acest aspect fiind corectă soluția dată în apel de trimitere a acesteia spre o nouă judecată la aceiași instanță. De remarcat că prin sentința civilă nr. 1501/LC din 18 decembrie 2008 a Tribunalului Satu Mare, secția comercială de contencios administrativ, a fost respinsă cererea de lămurire și completare a dispozitivului sentinței civile nr. 1049/LC din 9 octombrie 2008 pronunțată în dosarul nr. 477/83/2008 formulată de reclamanta SC W. SRL. Față de împrejurarea că cererea reclamantei a fost respinsă, prin admiterea apelului, cererea de lămurire și completare a dispozitivului hotărârii instanței de fond, a rămas fără obiect.

Pentru aceste rațiuni, urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC W. SRL împotriva deciziei nr. 55/C/A din 26 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, nefiind îndeplinită nicio cerință din cele prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC W. SRL Vișeu de Sus, județul Maramureș, împotriva deciziei nr. 55/C-A din 26 mai 2009 a Curții de Apel Oradea, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 21 ianuarie 2010.