ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4303/2013

Deliberând asupra recursului de față,

din actele și lucrările dosarului, a constatat următoarele:

Prin

sentința nr. 1224/2011 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, a fost admisă

acțiunea înaintată de reclamanta SC M.C. SRL Satu Mare, - societate în

insolvență reprezentată de administrator judiciar Insolv Expert Sprl Satu Mare

în contradictoriu cu pârâta SC C.T. SRL Satu Mare și în consecință a fost

obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 119.894,3 lei pretenții

reprezentând contravaloare lucrări și penalități contractuale de întârziere.

S-a reținut că între reclamantă în

calitate de executant și pârâtă în calitate de beneficiar a fost încheiat

contractul de prestări servicii din 28 iulie 2008, având ca obiect amenajarea

imobilului aparținând pârâtei, situat în Satu Mare, potrivit căruia reclamanta

s-a obligat să execute lucrările comandate de beneficiară, iar pârâta trebuia

să achite prețul lor în baza facturilor emise și conform verificărilor

efectuate.

În derularea contractului, reclamanta

a realizat lucrări în valoare totală de 347.890,73 lei, din care pârâta a

achitat o valoare totală de 287.943,58 lei, rămânând un rest de 59.947,15 lei.

Tribunalul a constatat, în esență, că

în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii contractuale, pârâta săvârșind

fapta ilicită constând în neîndeplinirea obligației de plată a prestațiilor de

care a beneficiat, obligație pe care și-a asumat-o prin convenția încheiată

între părți, iar pârâta prin invocarea neexecutării contractului nu a făcut

dovada în acest sens.

De asemenea, instanța de fond a

apreciat că apărările pârâtei sunt nefondate, cu privire la lipsa unui proces

verbal de recepție a lucrărilor efectuate de reclamantă, în condițiile în care

potrivit legii și contractului inițiativa întocmirii acestui act trebuia să-i

aparțină, fiind o obligație asumată din chiar momentul în care a convenit să beneficieze

de lucrările ce urmau a fi efectuate de reclamantă.

Împotriva acestei sentinței, a

formulat apel pârâta SC C.T. SRL Satu Mare, solicitând în principal admiterea

apelului, anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare și în

subsidiar, admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței, în sensul

respingerii acțiunii reclamantei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea apelului, pârâta a

susținut că suma pretinsă nu este o creanță certă și exigibilă, reclamanta nu

și-a dovedit acțiunea introductivă potrivit art. 1169 C. civ., iar instanța de

fond nu a ținut cont de probațiunea administrată și nu a încuviințat efectuarea

unei expertize tehnice în construcții, care să lămurească cantitatea.

De asemenea, pârâta a mai învederat

instanței că anterior promovării prezentei acțiuni, reclamanta a mai demarat

pentru aceeași creanță o somație de plată întemeiată pe prevederile O.G. nr. 5/2001,

respinsă prin Ordonanța nr. 123/LC/2010, în Dosarul nr. 5083/83/2009 al

Tribunalului Satu Mare pentru considerentul că suma pretinsă nu reprezenta o

creanță certă, lichidă și exigibilă și o cerere de deschidere a procedurii

insolvenței la a cărei judecată a renunțat în Dosar nr. 10.816/83/2010 al

Tribunalului Satu Mare.

Pârâta a mai susținut că reclamanta se

face vinovată de neîndeplinirea obligațiilor contractuale, sens în care arată

în ce mod nu și Ie-a executat și a contestat sumele la care a fost obligată,

invocând totodată garanția de bună execuție, precum și situația de lucrări

executate raportat la art. 4 din contractul părților.

Prin Decizia civilă nr. 27/ CA din 3

aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a -II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal, s-a admis apelul pârâtei împotriva

sentinței tribunalul pe care a schimbat-o în tot în sensul că a respins

acțiunea reclamantei și a fost obligată reclamanta la plata sumei de 4515 lei

cheltuieli de judecată în apel și fond.

S-a reținut că în baza contractului de

prestări servicii încheiat la 28 iulie 2008, reclamanta în calitate de prestator

s-a obligat să execute pe seama pârâtei beneficiare lucrări de amenajare pentru

imobilul proprietatea apelantei gajat în favoarea G.B., situat în Satu Mare,

conform anexei care face parte integrantă din contract, în valoare totală de

86.870 euro ( T.V.A. inclus), conform art. 4.1, 10 % din această valoare urmând

a se achita la recepția finală a lucrărilor, potrivit art. 4.2 din contract.

Contractul s-a încheiat pe o perioadă

de 28 de zile începând cu data semnării, cu termen limită pentru prima etapă 8

august 2008, iar pentru a doua etapă 25 august 2008, conform Anexei 1 - art. 3.1.

La recepția fiecărei etape trebuia să

fie prezent reprezentantul SC C.T. SRL, care să semneze procesul - verbal în

baza căruia urma să se emită ordinul de plată aferent acelei etape, conform art.

4.2. alin. (2) din contract.

Situația de lucrări pentru etapa I în

valoare de 227.757,63 lei nu au fost executate și respectiv rectificate, deși

trebuiau refăcute în 48 de ore, conform procesului - verbal de recepție

încheiat la 19 august 2008.

La 16 septembrie 2008 s-a întocmit a

doua situație de lucrări cumulat, fără să se țină cont de prima situație de

lucrări (fila 134).

Recepția finală a lucrărilor nu s-a

făcut, întrucât lucrările nu au fost finalizate, conform raportului de

expertiză și a completării la raportul de expertiză, din care a rezultat că

valoarea lucrărilor ce pot fi utilizate și se pot deconta, calculat la prețul

anului 2008, conform situației de lucrări depuse și semnate de beneficiar este

de 191.947,4 lei.

Executarea necorespunzătoare a

lucrărilor, neefectuarea unor lucrări și neefectuarea recepției finale a

lucrărilor este confirmată și de martorii H.l. și Z.R., aceasta din urmă

declarând că după semnarea procesului - verbal de recepție din 19 august 2008

nu a mai văzut executantul în imobil.

Cum pârâta apelantă a achitat din

situația de lucrări prezentată de reclamantă în valoare de 314.573,65 lei, suma

de 287.943,58 lei, în condițiile în care, lucrările ce pot fi efectiv folosite

valorează 191.947,4 lei la nivelul anului 2008, iar lucrări în valoare de

43.288,5 lei nu pot fi folosite, fiind necorespunzător executate sau

neexecutate, curtea apreciază că acțiunea reclamantei nu are nici un suport legal,

cea care nu a executat clauzele contractuale fiind ea, astfel că refuzul plății

unor lucrări neexecutate sau executate necorespunzător este justificat, cu

aplicarea art. 274 C. proc. civ.

Împotriva deciziei pronunțate în apel,

reclamanta a declarat recurs în susținerea căruia arată că instanța de apel

fără un temei legal a ajuns la concluzia că ar fi executat lucrări

necorespunzătoare și că nu s-ar fi efectuat recepția finală a lucrărilor

realizate. Sub acest aspect, recurenta afirmă că motivarea apelului este

nefondată dat fiind că efectuarea recepției lucrărilor și întocmirea proceselor

- verbale de recepție sunt în sarcina beneficiarului, în speță a pârâtei, care

avea obligația de a-și constitui comisia de recepție formată din cinci membri

cu participarea unui reprezentant al executantului. Or, pârâta nu și-a executat

obligațiile ce îi reveneau conform contractului părților, iar instanța de apel

a ignorat apărările sale cu privire la executarea contractului, respectiv a

lucrărilor corespunzătoare din punct de vedere cantitativ și calitativ. Pârâta

după acționarea în judecată a invocat deficiențe fără să nominalizeze în ce

constau acestea și, nu numai dar, după efectuarea raportului de expertiză

tehnică și a completărilor la acesta, pârâta nu a reușit să indice cu

certitudine care lucrări nu s-ar fi executat din culpa sa și care dintre

lucrări nu s-ar fi executat corespunzător cantitativ și calitativ. în drept

invocă art. 304 pct. 1, 8 și 9 C. proc. civ.

Înalta Curte, din oficiu, la acest

termen a invocat nulitatea cererii de recurs în raport de dispozițiile art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ. și a rămas în pronunțare pe această excepție.

Înalta Curte examinând cererea de

recurs din perspectiva criticilor invocate și reține nemotivarea în drept a acesteia

în raport de reglementarea cuprinsă în art. 302

1

alin. (1) lit. c)

C. proc. civ. pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil prima chestiune ce

se impune a fi precizată este aceea că în actuala reglementare, recursul este

cale de atac de reformare, nedevolutivă, care se exercită numai pentru motivele

de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., iar dispozițiile art.

302

1

C. proc. civ. impun sub sancțiunea nulității, respectarea unor

exigențe pentru promovarea acestei căi de atac, respectiv indicarea motivelor

de nelegalitate și dezvoltarea lor.

În cauză, după cum se poate observa,

în dezvoltarea criticilor recurenta se raportează la modul în care s-au

executat sau nu lucrările asumate prin contractul încheiat de părțile din litigiu,

din perspectiva obligațiilor asumate de ambele părți, precum și cu privire la

efectuarea recepției și întocmirea proceselor verbale.

Prin modul în care recurenta a înțeles

să critice decizia din apel, invocă aspecte de netemeinicie vizând obligațiile

părților referitoare la executarea contractului încheiat de părțile din

litigiu, aspecte care readuc în discuție reaprecierea situației de fapt deja

stabilită și reaprecierea probelor administrate în cauză. Pe de altă parte, din

lecturarea motivelor cuprinse în cererea de recurs, Înalta Curte constată că

recurenta nu motivează în drept în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate și

nu conține argumentele de drept aduse în sprijinul ei.

Altfel spus, în cuprinsul cererii de

recurs nu se regăsesc critici propriu zise la adresa hotărârii recurate care

face obiectul recursului, prin indicarea punctuală a greșelilor săvârșite de

instanță în raport de dispozițiile legale incidente și a unor contraargumente

la aprecierile și constatările instanței.

Practic, așa cum se poate observa,

prin criticile formulate recurenta își exprimă nemulțumirea cu privire la

soluția pronunțată în apel, critici de netemeinicie, de reapreciere a probelor

administrate în cauză și o restabilire a situației de fapt, ceea ce nu pot

forma obiectul controlului judiciar în recurs.

Cum criticile formulate nu pot fi

încadrate în nici unul dintre motivele de nelegalitate prevăzute expres și

limitativ de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ., în limita cărora să se poată

exercita controlul judiciar în recurs, situație în care se va aplica sancțiunea

nulității recursului.

În considerarea celor ce preced,

constatând că recurenta nu s-a conformat obligației reglementate de

dispozițiile art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ. potrivit

cărora cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de

recurs și dezvoltarea lor, înalta Curte, având în vedere și inexistența

motivelor de ordine publică care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc.

civ., va constata nulitatea cererii de recurs, conform art. 302

1

alin.

(1) lit. c) C. proc. civ.

Conform art. 274 C. proc. civ.,

recurenta urmează să fie obligată să plătească intimatei - pârâte SC C.T. SRL

Satu - Mare suma de 1.228 lei cheltuieli de judecată, reprezentând

contravaloarea biletului de avion dus - întors București - Satu - Mare, din

data de 4 decembrie 2013.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea cererii de recurs

formulată de reclamanta SC M.C. SRL prin administrator judiciar Insolv Expert

Sprl Satu Mare împotriva Deciziei civile nr. 27/ C/A din 3 aprilie 2013 pronunțată

de Curtea de Apel Oradea, secția a-ll-a civilă, de contencios administrativ și

fiscal, în temeiul art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

Obligă recurenta să plătească

intimatei - pârâte SC C.T. SRL Satu - Mare suma de 1.228 lei cheltuieli de

judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi,

4 decembrie 2013.