ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1766/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința nr. 1215 din 18 octombrie 2011 Tribunalul Satu Mare a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta SC D.P. SRL prin lichidator judiciar C.L. SPRL în contradictoriu cu pârâta SC V.P. SRL. A obligat pârâta să plătească reclamantei cu titlu de pretenții suma de 114.774,50 RON, reprezentând c/v servicii prestate neachitate.

În pronunțarea acestei hotărâri instanța a apreciat că societatea reclamantă și-a dovedit pretențiile în condițiile art. 1169 - 1170 C. civ., cu facturile fiscale, însușite de către pârâtă prin semnătură, că în materie comercială, celeritatea tranzacțiilor comerciale este facilitată de lipsa de formalism și din aceste motive, forma scrisă a unei convenții comerciale nu este pretinsă nici ad validitatem nici ad probationem, de aceea, o convenție legal făcută între comercianți are putere de lege între părțile contractante în baza art. 969 C. civ., chiar dacă nu a fost încheiată în formă scrisă. Împotriva acestei sentinței, a declarat apel pârâta SC V.P.

COM SRL Certeze solicitând admiterea recursului, schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca netemeinică și nelegală, apelanta invocând excepția prematurității introducerii acțiunii motivat pe faptul că din totalul serviciilor efectuate de către reclamantă în valoare totală de 290.274,5 RON, din care pârâta a achitat suma de 175.500 RON, a rămas un rest de achitat în valoare de 114.774,5 RON, sumă care devine scadentă doar în momentul în care SC C. SA va achita soldul debitor de 439688,04 RON. Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 57/C din 26 iunie 2012, a admis apelul pârâtei, a modificat în totalitate sentința și a respins acțiunea ca neîntemeiată și a obligat intimata la plata sumei de 2331,58 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

În pronunțarea acestei decizii instanța de control judiciar a reținut, în esență, că în speță sunt incidente dispozițiile art. 296 C. civ. raportat la prevederile art. 1023 C. civ., art. 969 C. civ. și Cap. III din Actul adițional la contractul de subantrepriză nr. 2 din 17 martie 2008, încheiat la 31 octombrie 2008. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC D.P. SRL fără a-și încadra în drept criticile și solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii recurate în sensul înlăturării obligației sale de a plăti cheltuieli de judecată în valoare de 2331,58 RON. În susținerea recursului recurenta-pârâtă arată că a invitat intimata pârâtă SC V.P. SRL la conciliere, conform art. 720 1 C. proc.

civ., pentru data de 14 ianuarie 2011, solicitând acesteia să facă dovada calității de creditor înscris pe Tabelul creanțelor debitoarei SC C. SA Botoșani în Dosar nr. 4912/40/2009, aflat pe rolul Tribunalului Botoșani și suma cu care a fost înscris, că intimata-pârâtă nu s-a conformat, respectiv nu a prezentat înscrisuri care să facă dovada calității de creditor și a creanței solicitate. Pentru a clarifica dacă SC V.P. SRL are calitatea de creditor în Dosar nr. 4912/40/2009, a solicitat prin adresele din 17 ianuarie 2011 și din 28 februarie 2011 administratorului judiciar al SC C. SA Botoșani, informații și acte în acest sens, însă până la data promovării cererii de chemare în judecată a intimatei-pârâte, nu a primit niciun răspuns.

A încercat să listeze de pe site-ul B., rapoarte de activitate, și tabelul creanțelor declarate împotriva averii debitoarei SC C. SA Botoșani, însă nu a reușit, acestea nefiind publicate. Având în vedere cele de mai sus, precum și faptul că avea o creanță certă, lichidă și exigibilă, recunoscută, a formulat cerere de chemare în judecată a intimatei-pârâte SC V.P. SRL. În cuprinsul cererii recurenta-reclamantă prezintă și derularea raporturilor juridice între părți, motivele care au determinat-o să promoveze acțiunea în cauză și concluzionează că, întrucât intimata-pârâtă a depus înscrisuri noi, în apel nu se impunea obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată. Înalta Curte, examinând cererea de recurs din perspectiva criticilor indicate de parte, reține nemotivarea în drept a acestora în raport de reglementarea cuprinsă în art. 302 1 lit. c) C. proc.

civ., pentru următoarele considerente: Recursul, cale extraordinară de atac, poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate, în reglementarea expresă și limitativ redată în art. 304 C. proc. civ. Argumentația adusă de recurenta-reclamantă în susținerea criticilor vizează în esență, situații de fapt, fără a fi susținute în drept. Așadar, simpla prezentare a motivelor de netemeinicie de către recurenta-reclamantă, reiterarea unor situații de fapt, în lipsa unei argumentații în drept care să situeze criticile în sfera temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 C. proc. civ., fac imposibilă exercitarea efectivă a controlului de legalitate al instanței de recurs. În considerarea celor ce preced, constatând că recurenta-reclamantă nu s-a conformat obligației reglementată de dispozițiile art. 302 1 lit. c) C. proc.

civ. potrivit cărora cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de recurs și dezvoltarea lor, Înalta Curte, având în vedere și inexistența motivelor de ordine publică care să inducă aplicarea art. 306 2 C. proc. civ., va constata nulitatea cererii de recurs în temeiul art. 302 lit. c) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nulitatea cererii de recurs declarat de recurenta-reclamantă SC D.P. SRL - prin lichidator judiciar C.L. SPRL Satu Mare împotriva Deciziei nr. 57/C din 26 iunie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în temeiul art. 302 1 lit. c) C. proc. civ. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 23 aprilie 2013. Procesat de GGC - NN