ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 558/2014

Deliberând

asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare, secția a ll-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, la data de 31 august 2011, reclamanta SC S.I. SRL a

chemat în judecată pe pârâta SC S.P. SRL, solicitând rezilierea contractului de

prestări servicii nr. 43/25 din 23 ianuarie 2006; obligarea pârâtei la plata

sumei de 174.543 lei, reprezentând prețul serviciilor de consultanță și

proiectare acordate și a dobânzii legale aferente acesteia, calculate de la

data emiterii facturii fiscale nr. 0000072 din 03 august 2010, precum și la

plata cheltuielilor de judecată ocazionate de derularea litigiului.

Prin sentința

civilă nr. 275/2012 din 18 iunie 2012, Tribunalul Satu Mare, secția a ll-a civilă,

de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea, a reziliat contractul

de prestări servicii nr. 43/25 din 23 ianuarie 2006 încheiat între părți și a

obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 174.543 lei, reprezentând

servicii de consultanță și proiectare în executarea contractului și dobânda

legală aferentă, calculată de la data de 03 septembrie 2010.

Împotriva

acestei sentințe, a declarat apel pârâta SC S.P. SRL, care a fost respins prin

decizia nr. 23/AC/2013 din 26 martie 2013 a Curții de Apel Oradea, secția a

ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Împotriva acestei

decizii, în termen legal, a declarat recurs pârâta SC S.P. SRL, solicitând

modificarea sa, în sensul admiterii apelului și, schimbării sentinței primei

instanțe, în sensul respingerii în tot a acțiunii introductive, cu cheltuieli

de judecată.

În memoriul de

recurs, pârâta, deși a indicat ca motive de nelegalitate prevederile art. 304 pct.

7 și 8 C. proc. civ., în realitate a reiterat criticile dezvoltate în cererea

de apel, vizând exclusiv aspecte de netemeinicie a soluției, relativ la

stabilirea situației de fapt și la administrarea și interpretarea probatoriilor

de către instanțele de fond.

În temeiul

dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța se va

pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură, care fac de

prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte,

deliberând cu prioritate asupra excepției netimbrării recursului invocată din

oficiu și, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale

incidente, urmează să anuleze calea extraordinară de atac ca netimbrată, în

considerarea următoarelor argumente:

Chiar dacă

împotriva recurentei a fost deschisă procedura reglementată de Legea nr. 85/2006,

în sarcina acesteia a fost stabilită obligația achitării taxei judiciare de

timbru și a timbrului judiciar, întrucât calea de atac nu a fost nici

declarată, nici însușită de către practicianul în insolventă.

Astfel, pentru

termenul de astăzi, recurenta - pârâtă SC S.P. SRL Giulești a fost citată cu

mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 5.936,44 lei și a

timbrului judiciar de 5 lei, conform dovezilor de îndeplinire a procedurii de

citare aflate la filele 15-16 dosar recurs, obligație pe care nu și-a

îndeplinit-o.

Potrivit art. 1

din Legea nr. 146/1997 cu referire la art. 20 alin. (1) și (2) din aceeași

lege, taxele de timbru se achită și se depun anticipat sau până la termenul de

judecată stabilit de instanță.

Potrivit

prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 35 alin. (1) și (5)

din Normele metodologice de aplicare a legii, în cazul în care partea nu achită

taxa judiciară de timbru, cererea va fi anulată ca netimbrată sau insuficient

timbrată, după caz.

Constatând că

recursul nu a fost timbrat nici anticipat, nici până la termenul stabilit, 14

februarie 2014, când procedura de citare a fost legal îndeplinită și, reținând

că în cauză nu operează scutirea legală de la obligația satisfacerii taxei de

timbru, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1)

și (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (1) și (5) din

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 modificată și să anuleze

ca netimbrat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca

netimbrat, recursul declarat de pârâta SC S.P. SRL Giulești împotriva deciziei nr.

23/AC/2013 din 26 martie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a

ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 14 februarie 2014.