ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 78/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință de la 19 decembrie 2008 a Curții de Apel

lași, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 1919/89/2008, în baza dispozițiilor art. 160

b

alin. (1) și (3) cu referire la art. 300

2

C. proc. pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului S.A., urmând a fi reverificată periodic anterior expirării termenului de 60 de zile.

S-a constatat că s-a stabilit termen prin repartizarea aleatorie a cauzelor, la data de 6 ianuarie 2009, dată pentru când inculpatul apelant, va fi citat, cu indicarea datelor de stare civilă, atât în Penitenciarul lași, cât și în Penitenciarul Vaslui.

Se vor cita părțile civile, la adresele indicate.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel, analizând actele și lucrările dosarului, a reținut că, având în vedere materialul probator administrat în cauză, indiciile temeinice de săvârșire a faptei penale

pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 4 ani închisoare, cât și

pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpatul apelant S.A. dacă ar fi lăsat în libertate, pericol la aprecierea căruia s-au avut în vedere natura relațiilor sociale pretins a fi încălcate,

gravitatea presupusei fapte, modalitatea concretă în care se presupune că

a fost desfășurată activitatea infracțională și, nu în ultimul rând, gradul

ridicat de insecuritate pe care îl generează săvârșirea unor fapte de genul

celei dedusă prezentei judecăți.

Curtea de apel a mai arătat că, având în vedere că aceste temeiuri

nu au încetat și nici nu s-au modificat, raportat și la soluția de condamnare

nedefinitivă și la durata rezonabilă a procedurilor penale deschise împotriva inculpatului apelant S.A., a constatat că subzistă temeiurile inițiale de arestare și că acestea impune în continuare privarea de libertate a inculpatului apelant S.A.

Împotriva acestei încheieri de ședință a declarat, în termenul legal, recurs inculpatul S.A., criticând-o, arătând în scris, împrejurările faptice, respectiv că în luna aprilie era împreună cu S.M., concubina sa și cu M.G. au consumat împreună vin, după care el a adormit, auzind din spusele martorului S.M., care a văzut-o pe concubina sa că, aceasta l-a scos afară pe M.G. și l-a bătut cu o bâtă după care l-a scos afară din curte și l-a dus la o distanță de curte, de aproximativ 15 m. Recurentul a mai menționat că nu se face vinovat de omor, deoarece nu a participat la faptă, necunoscând ce a făcut concubina sa până la venirea polițiștilor iar declarația dată de concubina sa nu este adevărată.

La termenul de astăzi, în recurs, apărătorul recurentului inculpat, în

dezbateri, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și în rejudecare revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a

inculpatului, deoarece nu se face vinovat de săvârșirea faptei.

Concluziile reprezentantului Ministerului Public asupra recursului declarat de inculpat, precum și poziția recurentului inculpat, din ultimul cuvânt au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii.

Examinând recursul declarat de inculpatul S.A. prin prisma dispozițiilor art. 385

6

cu referire la art. 141 C. proc. pen., așa cum a fost modificat prin dispozițiile Legii nr. 356/2006, Înalta Curte apreciază recursul inculpatului declarat împotriva încheierii din 19 decembrie 2008, ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.

Prin sentința penală nr. 508 de la 5 noiembrie 2008 a Tribunalului Vaslui, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 1919/89/2008, a fost respinsă cererea formulată de inculpatul S.A. vizând schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., în infracțiunea de omor prevăzută de art. 174 C. pen.

A fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 15 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen.

Pe perioada prevăzută de art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului

drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 24 aprilie 2008 la zi.

A fost obligat inculpatul S.A. să achite fiecăruia dintre părțile civile minore M.C. și M.A.M.,  câte 10.000 lei cu titlu de daune morale

și câte 100 lei lunar cu titlu de despăgubiri periodice, începând cu data de

23 aprilie 2008 și până la majoratul fiecărui copil.

În baza dispozițiilor art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat o bâtă din lemn în lungime de 107 cm. depus la camera de corpuri delicte din cadrul Tribunalului Vaslui înregistrat în registrul la poziția nr. 58/2008.

A fost obligat inculpatul S.A. să achite statului suma de 1400 lei.

Suma de 300 lei reprezentând onorarii pentru apărători desemnați din oficiu la urmărirea penală și cercetarea judecătorească pentru părțile civile minore a fost suportată din fondurile Ministerului Justiției

.

Prin aceeași sentință a fost condamnată și inculpata S.M.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în fapt, că inculpatul S.A. și inculpata S.M. sunt locuitori ai satului Ibănești, județul Vaslui și conviețuiau în relații de concubinaj,

locuind în casa inculpatului, situată în partea de vest a acestui sa.

Victima M.G. era originar din aceeași localitate și

revenise în sat de puțin timp, locuind într-o casă aparținând familiei D.

și muncind cu ziua pe la diferiți cetățeni.

În ziua de 22 aprilie 2008, victima M.G. a muncit la numitul R.I., la vie, iar seara a mers la locuința acestuia din urmă, unde a mâncat și a servit câteva pahare de vin, primind la plecare, în jurul orelor 20,00, trei pet-uri a câte doi litri cu vin, pe care Ie-a pus

într-un rucsac de culoare roșie, pe care îl avea asupra sa. Cele trei pet-uri

aveau etichetele de la băuturile originale, respectiv două pet-uri, cu vin alb, cu etichetă de la apa minerală Taqua, respectiv de la apa tonică Top

Fii, iar un pet, cu vin roșu, cu eticheta de la berea B.

După ce a plecat de la numitul R.I., victima M.G. s-a deplasat la magazinul aparținând SC D.A. SRL Ibănești, unde a comandat un pahar de vin, pe care l-a consumat. Magazinul îi aparține lui B.C., iar gestionară în seara respectivă era F.M. La magazinul respectiv se afla, printre alți consumatori și inculpatul S.A., care anterior consumase la domiciliul său o sticlă de vin, cu numitul S.V. Victima și

inculpatul au stat la aceeași masă în magazin, iar inculpatul a observat că

victima avea vin asupra sa. În jurul orelor 21,00 - 21,30, victima M.G. a plecat de la bar, cam la acel moment plecând și inculpatul S.A. Deoarece traseul spre casa în care locuia victima trece prin fața porții inculpatului S.A., acesta din urmă s-a întâlnit pe drum cu victima M.G., cei doi deplasându-se apoi împreună până în fața porții inculpatului. Afară ploua abundent, iar ploaia a udat hainele victimei, astfel că inculpatul S.A. i-a propus victimei M.G. să intre în locuința sa, pentru a se schimba de hainele ude și pentru a bea vin în continuare. Victima M.G. a acceptat propunerea inculpatului S.A. și astfel cei doi au intrat mai întâi în curtea inculpatului, după care au intrat în casa inculpatului, unde se afla învinuita S.M., concubina inculpatului S.A., ce cei doi copii minori ai acesteia, dintre care unul sugar.

În locuința inculpatului, victima M.G. s-a dezbrăcat de hainele ude de ploaie cu care era îmbrăcat, respectiv o pereche de pantaloni culoare maro, cu curea și un pulover, culoare gri cu verde și-a scos șosetele ude, care au rămas pe prispă, la colțul casei, îmbrăcându-

se cu haine uscate primite de la inculpat, respectiv un pantalon de trening

de culoare albastră, cu dungi albe pe vipușcă, un tricou și o geacă de fâș

de culoare albastră, cu dungi galbene pe mâneci și material tot de culoare

galbenă la guler.

După aceasta inculpatul S.A. și victima M.G.

au început să consume, atât din vinul pe care îl avea victima în rucsac, cât

și din vinul pe care îl avea inculpatul în locuință, până când au ajuns în

stare de ebrietate. Probabil, în jurul orelor 24,00, victima M.G.

s-a hotărât să plece la casa în care locuia, situație în care inculpatul S.A.

s-a oferit să conducă victima până la aceasta acasă,

propunându-i și concubinei sale, inculpata S.M., să meargă și ea

cu ei. Astfel, cei trei au ieșit din locuința inculpatului, iar inculpatul S.A.

a luat asupra sa și o bâtă din lemn de corn, după care au ieșit din

curte, deplasându-se pe drumul sătesc aflat între locuința inculpatului și malul pârâului „C.”, care străbate satul Ibănești. Afară ploua în continuare, iar apa de ploaie spălase urmele de pași existente pe drumul sătesc, care este din pământ.

La o distanță de cea. 15 metri de poarta inculpatului S.A.,

acesta i-a solicitat victimei să-i dea o sumă de 10 lei RON, deoarece vrea

să mai bea, însă victima M.G. l-a refuzat și posibil ca în acest

context să-l fi înjurat și lovit pe inculpat.

În aceste condiții inculpatul S.A. a reacționat deosebit de

violent, începând să lovească victima M.G. cu bâta pe care o avea asupra sa, îndemnând-o totodată pe concubina sa, inculpata S.M.

, să lovească și ea.

Astfel, în timp ce victima M.G. era lovită cu bâta de inculpatul S.A. și inculpata S.M. a lovit victima de câteva ori cu pumnii, cel mai probabil peste spate.

Inculpatul S.A. a continuat însă să lovească victima cu bâta și după căderea victimei M.G. la pământ, aplicându-i multiple lovituri, în special peste cap, lovituri care, aplicate cu forță, au zdrobit practic capul victimei.

Agresiunea a încetat la țipetele inculpatei S.M., care striga la inculpatul S.A., spunând că îl omoară pe M.G. După aceasta, inculpatul S.A. și inculpata S.M. au plecat de la locul faptei, lăsând victima căzută în drum, probabil moartă sau cel puțin în agonie, după care au intrat în locuință.

În cauză s-a dispus efectuarea autopsiei cadavrului victimei M.G., fiind întocmite de îndată concluzii medico-legale provizorii, iar ulterior s-a întocmit raportul de constatare medico-legală de autopsie nr.

36/N/2008 al C.M.L. Bârlad, prin care s-a concluzionat

următoarele:

Moartea numitului M.G. a fost violentă, ea s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute, survenită ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral cu plăgi cranio-cerebrale cu dilacerare

cerebrală, fracturi cominutive de craniu, hemoragie ventriculară cerebrală,

hemoragie meningo-cerbrală, plăgi contuze, hemoragie externă și traumatism toracic cu fracturi costale drepte.

Leziunile au putut fi produse prin lovire cu obiecte contondente, posibil corp dur de tipul unei bâte, aplicate repetat într-o succesiune ce nu se poate stabili, în număr de cel puțin 10 pentru extremitatea cefalică pe planurile antero-superior, superior și posterior dreapta acesteia și în număr de cel puțin 4 pe fața postero-externă a hemitoracelui drept, majoritatea lovirilor având loc cu victima căzută la sol. Pot data din 23 aprilie 2008, primele ore, urmate de decesul imediat al victimei. între traumatism și deces există o legătură de cauzalitate directă, necondiționată. Cadavrul mai prezenta leziuni traumatice de tipul plăgilor contuze, tumefierilor, excoriaților și echimozelor, care au putut fi produse prin lovire cu obiecte și mijloace contondente, în contextul traumatismului

care a cauzat decesul, cu mențiunea că leziunile de la nivelul antebrațului

drept și mâinii drepte, sunt specifice unei apărări pasive prin ridicarea membrului superior drept. Sângele victimei conținea 2,60 gr. %o alcool, UV=2,70 gr. %o alcool, iar urina 3,30 gr. %o alcool, ceea ce din punct de vedere medico-legal corespunde unei stări caracterizate prin pierderea coordonării musculare, tulburări de mers, confuzie mintală mare,

exagerarea stărilor emoționale, amețeală, scăderea răspunsului la durere,

dezorientare, afectarea vorbirii. La examenul toxicologic nu s-au pus în evidență barbiturice, clor, acizi, baze, DNOC; formaldehidă, cianuri, fluorură, alcool metilic, parathion, carbetox, medicamente (AMP, BAR, BZD, MET, PCP), droguri (COC, MOP, THC, MTD). Sângele victimei aparține grupei sanguine O 1.

În drept, prima instanță a reținut că fapta inculpatului S.A.

de a aplica victimei M.G. o lovitură puternică în zona capului cu un obiect apt a produce leziuni letale și de a-i cauza astfel o leziune traumatică gravă care a condus la deces realizează conținutul infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 și 175 lit. i) C. pen. Din actele depuse a rezultat că locul unde s-a desfășurat conflictul este loc public, astfel că a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice

formulată de inculpat în sensul nereținerii agravantei prevăzută de art. 175

lit. i) C. pen.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul S.A. ce a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel lași, secția penală, sub nr. de dosar 1919/89/2008 la 15 decembrie 2008, cauză în care în care instanța de apel a menținut, în apel, măsura arestării preventive față de inculpat.

În conformitate cu art. 300

2

C. proc. pen., așa cum a fost

modificat prin O.U.G. nr. 109/2003, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății

legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160

b

.

Totodată, în conținutul art. 160

b

alin. (1) – (3) C. proc. pen., modificat prin dispozițiile Legii nr. 356/2006 se stipulează că în cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive.

Dacă instanța constată că arestarea preventivă este nelegală sau că

temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.

Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.

Înalta Curte consideră că în mod corect instanța de apel a apreciat că în cauză subzistă temeiurile arestării preventive luată față de inculpat.

Astfel, din analiza cauzei a rezultat că la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului S.A. a fost reținut ca temei în drept, dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., în condițiile art.

149

1

din același cod, potrivit mandatului de arestare preventivă nr. 19/ U emis la 24 aprilie 2008.

Înalta Curte apreciază că în contextul cauzei în mod just s-a constatat că sunt îndeplinite în continuare cumulativ condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen., respectiv cuantumul

pedepsei cu închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 și 175 lit. i)

C. pen., fiind mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în raport cu natura relațiilor sociale pretins a fi încălcate, gravitatea presupusei fapte, modalitatea concretă în care se presupune că a fost desfășurată activitatea infracțională, gradul ridicat de insecuritate pe care îl generează săvârșirea unor fapte de genul celei dedusă judecății.

Mai mult, în cauză a fost pronunțată în primă instanță o hotărâre de condamnare a inculpatului S.A., la o pedeapsă principală de 15 ani închisoare, pentru o faptă de o gravitate foarte ridicată și chiar dacă această sentință nu este definitivă, se impune în continuare menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.

De asemenea, verificarea menținerii măsurii arestării preventive a inculpatului S.A. a fost făcută în concordanță și cu prevederile art. 5 pct. 1 lit. a) și c) ale C.A.D.O.L.F., respectiv arestarea a fost menținută pe baza condamnării pronunțată de un tribunal competent și în cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpatul fiind arestat în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune.

Astfel, Înalta Curte consideră că încheierea din 19 decembrie 2008 a

Curții de Apel lași, secția penală, prin care s-a menținut arestarea preventivă a apelantului inculpat este legală și temeinică, iar criticile formulate, atât de recurentul inculpat, cât și de apărătorul recurentului inculpat nu pot fi avute în vedere, deoarece vizează aspecte privind judecarea pe fond a apelului declarat.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul S.A. împotriva încheierii din 19 decembrie 2008 a

Curții de Apel lași, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 1919/89/2008.

în conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., se va obliga

recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.A. împotriva încheierii din 19 decembrie 2008 a Curții de Apel lași, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 1919/89/2008.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15 ianuarie 2009.