ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2094/2009

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Prin încheierea de ședință din 19 mai 2009 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. 02036/89/2007, s-a dispus în baza art. 160 b alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 300 2 C. proc. pen., constatarea legalității măsurii arestării preventive a inculpaților C.N.G. și O.C. În baza art. 160 b alin. (3) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților C.N.G. deținuți în Penitenciarul Iași.

S-a reținut că evaluând întregul material probator aflat la dosarul cauzei, indicii temeinice de săvârșire a faptei penale pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 4 ani închisoare, cat și pericolul concret pentru ordinea publica pe care l-ar prezenta inculpații dacă ar fi lăsați în libertate, la aprecierea căruia s-au avut in vedere natura relațiilor sociale pretins a fi încălcate, gravitatea presupuselor fapte, modalitatea concreta în care se presupune ca a fost desfășurată activitatea infracționala și nu în ultimul rând gradul ridicat de insecuritate pe care îl generează săvârșirea unor fapte de genul celei deduse prezentei judecăți; Având în vedere că aceste temeiuri nu au încetat și nici nu s-au modificat, raportat la soluția de condamnare nedefinitivă și la durata rezonabila a procedurilor penale desfășurate împotriva inculpaților, instanța de apel constată că subzistă temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive și pe cale de consecință va menține măsura luată față de inculpații C.N.G.

și O.C . II. Împotriva acestei încheieri de ședință a declarat recurs inculpatul C.N.G. criticând-o ca netemeinică, solicitând casarea ei și cu ocazia rejudecării a se dispune punerea sa în libertate. Examinând actele și lucrările dosarului, încheierea recurată în raport de motivul de critică invocat, cât și din oficiu sub toate aspectele așa cum prevăd dispozițiile art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte are în vedere că recursul declarat de inculpatul C.N.G. se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare în temeiul dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Aceasta întrucât instanța de apel investită cu soluționarea apelului declarat de inculpatul C.N.G.

împotriva sentinței penale nr. 372 din 5 septembrie 2008 a Tribunalului Vaslui prin care i-a fost aplicată, o pedeapsă rezultantă de 14 (patrusprezece) ani închisoare, pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunilor prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și, respectiv, cea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 a statuat în mod legal și temeinic în baza dispozițiilor art. 160 b alin. (3) C. proc. pen., în condițiile art. 300 2 C. proc. pen., subzistența în cauză a temeiurilor de fapt ce au determinat luarea măsurii arestării preventive în cauză. Astfel, din probatoriul administrat în faza de urmărire penală în dosarul nr. 75/D/P/2006 al D.I.I.C.O.T.

– Biroul Teritorial Vaslui și, respectiv în cursul cercetării judecătorești la prima instanță de judecată a rezultat că rezultă probe (indicii temeinice) că a săvârșit infracțiunile de constituire sau aderare la un grup infracțional organizat și complicitate la înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (4) și (5) C. pen., cu aplicabilă art. 41 alin. (2) C. pen. Învinuitul C.N.G. împreună cu învinuitul H.H. și inculpatul O.C. și numiții U.D.Șt. și U.A.M. ș.a., au constituit o grupare infracțională organizată, bine structurată, care se ocupă de preluarea unor societăți comerciale folosite ulterior pentru săvârșirea de infracțiuni de înșelăciune, în dauna altor agenți economici, prin emiterea de file C.E.C.

în condițiile lipsei totale de disponibil și a interdicției bancare. Grupul infracțional este bine organizat și structurat, astfel că membrii grupului au roluri bine stabilite și determinate în contextul desfășurării activităților infracționale. Activitățile infracționale ale grupului se desfășoară în mod organizat și planificat, în grup existând și persoane care au controlul asupra altora și asupra activităților ilicite.

Grupul este constituit de către persoane denumite „finanțatori”, care de fapt sunt liderii grupului, aceștia fiind de fapt cei care coordonează activitatea întregului grup și finanțează, în sensul că suportă cheltuielile ocazionate de desfășurarea activităților ilicite (plătesc chiria spațiilor de cazare a membrilor crupului, a spațiilor folosite ca birouri ale societății și a celor de depozitare, suportă cheltuielile cu întreținerea tuturor membrilor grupului și au rolul de a se preocupa de amenajarea corespunzătoare a sediilor și spațiilor folosite de societate, cu mobili er, tehnică de calcul, telefon, fax etc.).

Din grup mai fac parte și alte persoane și anume o persoană denumită „săgeată” care de fapt este administratorul societății ce urma a fi folosită la comiterea de înșelăciuni și „delegați”, care sunt persoane de încredere ce au rolul de a lua contact cu reprezentanții societăților prejudiciate, de a înmâna instrumentele de plată (filele C.E.C.), de a însoți și transporta marfa achiziționată și de a o depozita în locuri bine stabilite și indicate de liderii grupului. Inculpatul N.G. era liderul și finanțatorul grupului infracțional organizat care se ocupa și de plasarea mărfurilor după ce erau achiziționate de la părțile vătămate. Concomitent în cauză subzistă și temeiurile de drept ce au determinat luarea măsurii arestării preventive față de recurentul inculpat C.N.G.

care se află în situația prevăzută de art. 148 lit. a) și f) C. proc. pen., întrucât s-a sustras de la urmărirea penală, există probe și indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapte prevăzute de legea penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile comise este închisoarea mai mare de 4 ani și există robe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.N.G., împotriva încheierii de ședință din 19 mai 2009 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. 02036/89/2007. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 03 iunie 2009.