ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3098/2008

Asupra recursurilor de față; Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele: Prin încheierea de la 11 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, investită cu judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T., și de inculpații M.I., M.M., I.N. și G.D., împotriva sentinței penale nr. 483 din 23 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în temeiul art. 300 2 și art. 160 b C. proc. pen., a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive a apelanților inculpați, menținând starea de arest preventiv.

În motivarea încheierii, instanța de apel, a constatat că temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpaților, se mențin, în sensul că există indicii temeinice referitor la săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați nedefinitiv, respectiv cele prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pedeapsa prevăzută de lege fiind mai mare de 4 ani. În termen legal, inculpații M.I., I.N., G.D., au declarat recurs, solicitând, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea lor în stare de libertate, neprezentând pericol pentru ordinea publică. Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu potrivit art. 385 6 alin. (3) C. proc.

pen., se constată neîntemeiate pentru considerentele ce vor fi arătate. Reglementând obligația instanței de a verifica din oficiu, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul judecății, prevederile art. 300 2 C. proc. pen., raportat la art. 160 b alin. (3) C. proc. pen., permit instanței menținerea măsurii, în condițiile în care temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate. Elementele analizate de instanța de apel, corect s-au apreciat ca îndeplinite, la acest moment procesual.

Astfel, inculpații recurenți, au fost condamnați nedefinitiv prin sentința penală nr. 483 din 23 aprilie 2008 a Tribunalului București pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 în formă continuată, reținându-se că făceau parte dintr-o rețea de traficanți de heroină, care desfășoară o intensă activitate de comercializare în municipiul București, piață pe care distribuie acest drog introdus în țară de cetățeni turci. Activitățile desfășurate de inculpați în formă continuată, conexiunile existente între ei și sursa primară de droguri, numărul mare de persoane implicate dovedesc cert pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea acestora în libertate.

Cum temeinic, instanța de apel a apreciat că temeiurile avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive a inculpatului, se mențin, soluția pronunțată este legală. Pe cale de consecință, în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b), recursurile inculpaților vor fi respinse ca nefondate. Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții inculpați M.l., I.N. și G.D. împotriva încheierii din 11 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 4606/3/2007 (1265/2008). Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 2 octombrie 2008.