ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2825/2009

Asupra recursului penal de

față;

Curtea de Apel Timișoara, secția penală, prin

încheierea din 12 august 2009 a dispus, printre altele, în baza art. 300

2

raportat la 160

2

C. proc. pen., menținerea stării de arest a

inculpaților G.Ș. senior și P.A., urmând ca legalitatea și temeinicia acestei

măsuri să fie verificată în termenul legal de 60 de zile.

Pentru a dispune astfel,

instanța a reținut, cu privire la starea de arest a inculpaților P.A. și G.Ș. senior,

următoarele:

Prin sentința penală nr. 128/2009

a Tribunalului Arad, a fost condamnat inculpatul G.Ș. senior, la pedeapsa de 4

ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 71 alin. (1)

din O.U.G. nr. 105/2001, art. 26 raportat la art. 288 alin. (1) cu aplicarea art.

41 alin. (2), art. 293 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, iar inculpatul Popa Anton a fost

condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de

trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen.

Instanța, având în vedere

natura infracțiunii pentru care sunt cercetați inculpații, ei fiind suspectați

de comiterea unor infracțiuni grave, de trafic de droguri, modalitatea și

împrejurările în care au fost comise, numărul infracțiunilor pentru inculpatul

G.Ș. senior și starea de recidivă a inculpatului P.A., se apreciază, că se

mențin în continuare temeiurile avute în vedere la luarea și, ulterior,

menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților, fiind îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 143, respectiv art. 148 lit. f) C. proc. pen., în

sensul că sunt indicii temeinice că inculpații au săvârșit fapta penală

reținută în sarcina lor, aceasta fiind pedepsită de legea penală cu închisoare

mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora ar prezenta pericol

concret pentru ordinea publică, raportat la natura și modalitatea de comitere a

infracțiunii.

Față de aceste motive,

instanța a menținut starea de arest preventiv a inculpaților.

Împotriva acestei încheieri,

în termen legal, a declarat recurs P.A. , susținând că nu mai subzistă

temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri.

Recursul este nefondat.

În demersul său, recurentul

s-a mulțumit să facă simple afirmații cu privire la faptul inexistenței, în

prezent, a temeiului avut în vedere de instanță, la luarea măsurii arestării

preventive, fără a produce vreo dovadă în acest sens. Or, actele și probele din

dosar, arată cu totul altceva, anume că menținerea arestării preventive de

către instanță este temeinică și legală, subzistând, în continuare temeiurile

care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Contrar

celor susținute de recurent, din dosar rezultă indicii că inculpatul a comis

infracțiunea dedusă judecății, acesta prezentând pericol social concret pentru

ordinea socială, dacă ar fi lăsat în libertate.

În raport cu această

situație, Curtea va trebui să privească recursul declarat de inculpatul P.A. împotriva

încheierii din 12 august 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, ca

nefondat și să-l respingă, ca atare, menținând, astfel, hotărârea atacată.

Văzând și reglementarea

plății cheltuielilor juridice către stat, precum și a onorariului din oficiu,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul P.A. împotriva încheierii din 12 august 2009 a Curții de

Apel Timișoara, secția penală pronunțată în Dosarul nr. 1023.12/108/2008.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 21 august 2009.