ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 9/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 1307 din 5 octombrie 2007, Tribunalul Dâmbovița, secția comercială și de contencios administrativ, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC S.A.P.C. SRL și, în consecință a respins cererea formulată de reclamanta SC M. SA împotriva pârâtei SC S.A.P.C. SRL. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că a fost sesizată cu o acțiune constând în obligarea pârâtei la desființarea construcțiilor metalice provizorii edificate de aceasta pe terenul ce a făcut obiectul contractului de închiriere nr. 14 din 3 ianuarie 2005, însă prin vânzări succesive imobilele în discuție au devenit proprietatea SC A.I.

SRL iar nu pârâta. Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 3 din 9 ianuarie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, care a reținut că la data formulării acțiunii, proprietara imobilului din litigiu nu era pârâta, ci intervenienta SC A.I. SRL Găiești. Astfel, s-a avut în vedere că acele construcții metalice provizorii edificate pe terenul ce a făcut obiectul contractului de închiriere nr. 14/2005 au fost vândute succesiv prin trei contracte de vânzare – cumpărare, ultima dobânditoare fiind intervenienta, motiv pentru care s-a considerat că prima instanță a procedat corect atunci când a reținut că acțiunea este formulată împotriva unei societăți care nu are calitate procesuală pasivă.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta care, în esență, a susținut următoarele: - instanța de apel nu a observat că la data de 1 septembrie 2006, contractul de închiriere nr. 14/3 ianuarie 2005 nu mai era în ființă întrucât încetase prin împlinirea termenului. - greșit nu s-a avut în vedere că, până la pronunțarea sentinței, SC A.I. SRL nu a formulat o cerere de intervenție și nici pârâta nu a adus la cunoștința instanței despre existența contractului de vânzare – cumpărare. Analizând actele și lucrările dosarului Înalta Curte constată că prin încheierea de ședință din 24 iunie 2008 s-a dispus suspendarea judecării recursului, în raport de prevederile art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc.

civ., iar la data de 13 ianuarie 2009 cauza s-a repus pe rol la cererea recurentei reclamante. De asemenea, se constată că, potrivit datelor cuprinse în certificatul de mențiuni eliberat de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, intimata – pârâtă a fost radiată la 6 mai 2008, ca urmare a dizolvării . În atare situație, în care societatea pârâtă a fost radiată, nemaifiind în ființă, pierzându-și capacitatea de folosință și de exercițiu – implicit a capacității de exercițiu a drepturilor procedurale, în considerarea art. 161 C. proc. civ., Înalta Curte va anula cererea de recurs.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează cererea de recurs formulată de reclamanta SC M. SA Târgoviște împotriva Deciziei nr. 3 din 9 ianuarie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, pentru lipsa calității procesuale pasive a intimatei SC S.A. SA. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 ianuarie 2009.