ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.01.2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 98/2009

HOTĂRÂRE
19.01.2009
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 98/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la dosar, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 544 din 6

noiembrie 2007 Tribunalul Satu Mare a respins cererea de schimbare a încadrării

juridice formulată de inculpatul G.N. din infracțiunile de tentativă la omor

deosebit de grav, prevăzută și pedepsită de art. 20 raportat la art. 174, art. 175

lit. i) C. pen., raportat la art. 176 lit. b) C. pen. și ultraj contra bunelor

moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzută și pedepsită de art. 321 alin.

(1) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., cu

aplic. art. 33 lit. a) C.

pen. și art. 73 lit. b) C. pen. în infracțiunea de încăierare prevăzută și

pedepsită de art. 322 alin. (2) C. proc. pen.

Totodată, s-a respins cererea de

schimbare a încadrării juridice formulată de inculpații B.D.C. și B.I.C. din

infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice,

prevăzută și pedepsită de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a) C.

pen. cu aplic. art. 73 lit. b) C. pen. în infracțiunea de încăierare, prev. și

ped. de art. 322 alin. (2) C. proc. pen.

174, art. 175 lit. i) raportat la art. 176 lit. b) C. pen. cu aplic. art. 73 lit.

b) C. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen. a fost

condamnat inculpatul G.N., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor

deosebit de grav, la pedeapsa de: 2 ani închisoare.

În baza art. 321 alin. (1) C. pen.

cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. și art. 73 lit. b) C. pen. raportat la art.

74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat același

inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și

tulburarea liniștii publice la pedeapsa de: 3 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. c) C. pen. și art.

34 lit. b) C. pen. s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani

închisoare.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar în baza art. 82 C. proc.

pen., s-a fixat termen de încercare pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a

atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării art. 83 și art. 84

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus

din pedeapsa aplicată perioada reținerii arestului preventiv din 31 decembrie 2005

- 05 iunie 2006.

pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 73 Iit. b) C. pen. cu

aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen. a fost

condamnat inculpatul B.D.C. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor

moravuri și tulburarea liniștii publice, la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar în baza art. 82 C. proc.

pen., s-a fixat termen de încercare durata de 2 ani și 3 luni.

În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a

atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor

art. 83, art. 84 C. proc. pen.

(1) C. pen. cu aplic. art. 75

lit. a)

73 lit. b) C. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. d) C.

pen. a fost condamnat inculpatul B.I.C. pentru săvârșirea infracțiunii de

ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, la pedeapsa de 3

luni închisoare.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar în baza art. 82 C. proc.

pen., s-a fixat termen de încercare durata de 2 ani și 3 luni.

În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a

atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor

art. 83, art. 84 C. proc. pen.

În baza art. 14 raportat la art. 346

Spitalului Județean Satu Mare suma de 559,54 lei, cheltuieli de spitalizare,

pentru partea vătămată L.O.T.

Prima instanță a respins ca nefiind

dovedite cererile de constituire de părți civile formulate de părțile vătămate F.T.C.,

S.D.L. și L.O.T. împotriva inculpaților.

De asemenea, a fost obligat

inculpatul G.N. să plătească părții vătămate F.T.C. 2000 lei daune morale,

către S.D.L. 1000 lei daune morale, iar către L.O.T. 500 lei daune morale.

În baza art. 192 alin. (4) C. proc.

pen. a fost obligat inculpatul G.N. să plătească 500 lei, cheltuieli judiciare

către stat, iar inculpații B.D. și B.I., să plătească câte 200 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 193 alin. (1) C. proc.

pen. au fost obligați inculpații să plătească părților vătămate F.T.C., S.D.L.

suma de 3500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut că în seara zilei de 30 decembrie 2005 inculpatul G.N.

împreună cu B.D.C. și alți prieteni s-au deplasat la o discotecă din Carei,

unde au consumat băuturi alcoolice și s-au distrat până în jurul orei 3:00,

când cei doi au plecat acasă. În perioada cât au stat la discotecă, între

inculpatul G. și învinuitul B.D.C., pe de o parte, și un grup de tineri din

Căpleni, pe de altă parte, a avut loc o altercație, care s-a stins repede, fără

a se ajunge la violențe fizice. Din grupul tinerilor din Căpleni, făceau parte

și partea vătămată L.O.T., martorii M.S., P.L. și alți tineri.

S-a mai reținut că, în momentul când

inculpatul G.N. și învinuitul B.D.C. au ajuns în fața blocului din Carei, au

fost așteptați și loviți cu pumnii și picioarele de către o parte din tinerii

cu care avuseseră altercația în discotecă, (printre care P.L., P.G., L.O.T., I.E.,

Inculpatul G.N. a reușit să fugă

printre atacatori și a urcat în apartamentul familiei B., unde i-a spus

învinuitului B.I.C. că B.D.C. este bătut în fața blocului de către un grup de

tineri și că el a reușit să scape fugind. Au coborât apoi în fața blocului și

acolo l-au găsit la pământ și plin de sânge pe învinuitul B.D.C. L-au ajutat pe

inculpatul B.D. să urce în apartament și, după ce l-au spălat pe față, s-au

hotărât să urmărească grupul de atacatori. Cei trei au chemat telefonic un

taximetru condus de F.C.C. și i-au spus să se deplaseze în direcția localității

Căpleni, de unde erau tinerii atacatori.

Când taximetrul condus de F.C.C. a

ajuns pe str. aproape de ieșirea din oraș, în dreptul imobilului cu nr. 99 unde

locuiește L.Ș., au ajuns grupul tinerilor din Căpleni și cei trei ocupanți ai

taxi-ului au coborât din mașină și s-au apropiat de grupul tinerilor din

Căpleni, care se deplasau pe jos, în direcția comunei Căpleni.

După ce au coborât din taximetru,

martorul F.C.C. a observat în mâna inculpatului G.N. un cuțit a cărui lamă

sclipea în întuneric. Între inculpatul G.N., învinuiții B. și grupul tinerilor

din Căpleni s-a iscat o bătaie în cursul căreia de ambele părți și-au aplicat

lovituri cu pumnii și cu picioarele, dar și cu diverse obiecte contondente și

bâte, pe care tinerii din Căpleni le aveau asupra lor.

S-a mai relevat că în timp ce se

băteau în stradă, în șanț și pe trotuar bătăușii au împins poarta de la

intrarea în curtea imobilului martorului L.Ș. și aceasta s-a deschis, astfel că

o parte din incident a fost văzută de martor, care însă n-a avut curajul să

iasă din casă pentru a nu fi lovit și el de către cei care se băteau în curtea

lui.

Prima instanță a mai reținut că în

acea noapte la conflictul respectiv au participat, pe de o parte, inculpatul G.N.

și frații B. și, pe de altă parte, părțile vătămate F.C., S.D.L., L.O.T., P.G.,

P.L., B.Z. și H.R.Z.

Martorii M.S. și C.G. care se aflau

și ei în grupul tinerilor din Căpleni au fugit atunci când au fost atacați și

au văzut că inculpatul G.N. avea în mână un cuțit. S-a mai menționat că bătaia

celor două grupuri a durat 10-15 minute și s-a încheiat atunci când părțile

vătămate F.C., S.D. și L.O. au fost tăiate cu cuțitul de inculpatul G.N., care,

ulterior, l-a aruncat pe un teren cu iarbă, în apropiere, unde a fost găsit de

organele de poliție.

După ce incidentul s-a încheiat,

inculpatul G.N. și învinuiții B. s-au deplasat cu taximetrul condus de martorul

F.C.C., la locuința învinuitului B., unde s-au spălat și și-au schimbat

hainele murdare de sânge și noroi.

Tribunalul Satu-Mare a mai constatat

că după ce aceștia au ajuns în locuința familiei B., inculpatul G.N. le-a spus

acestora că, înainte de a pleca în urmărirea grupului de tineri din Căpleni, a

luat din bucătăria familiei lor un cuțit de bucătărie cu mâner de plastic de

culoare neagră, cu care a lovit cel puțin 3 persoane din grup, după care a

aruncat cuțitul.

S-a mai reținut că inculpatul G.N.

l-a sunat pe martorul F.C. (taximetristul) și i-a cerut acestuia ca în situația

în care va fi contactat de organele de poliție să declare că nu cunoaște nimic

în cauză și nu a văzut cuțitul la G.N.

Prima instanță a mai constatat că

din expertizele medico-legale întocmite în cauză, a rezultat că: 1) partea

vătămată F.T. a prezentat „plagă tăiată înțepată toraco-abdominală stângă pe

fața anterioară cu leziune de hemidiafragm stâng, plagă transfixiantă de

splină, hemoperitoneu" - necesitând intervenție operatorie de urgență și

splenectomie, iar leziunile suferite au pus în primejdie viața victimei

necesitând pentru vindecare 30-40 zile de îngrijiri medicale; 2.) partea

vătămată      S.D.L. - a suferit „plagă tăiată înțepată pe fața anterioară a

hemitoracelui drept în spațiul intercostal pe linia medino claviculară,

penetrantă cu hemopneumotorace drept, colabrarea plămânului în hil și

deplasarea mediastinului spre stânga și cu secționarea de coastă", viața

acestuia fiind pusă în primejdie și necesitând 21-22 zile de îngrijiri pentru

vindecare; 3.) partea vătămată L.O.T. a suferit „echimoză orbito-palpehală

dreaptă, plagă tăiată-înțepată ⅓ inferioară a brațului drept, plagă

tăiată înțepată din ⅓ inferioară a brațului drept, plagă tăiată înțepată

a antebrațului drept, plagă tăiată înțepată a regiunii lombare drepte

nepenetrantă, echimoză a buzei superioare, iar viața victimei nu a fost pusă în

primejdie, necesitând 12-14 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare,

leziunile suferite la nivelul brațului și antebrațului pot fi de autoapărare.

S-a mai relevat că în cazul părților

vătămate, leziunile s-au putut produce prin lovire activă cu un corp dur

tăietor înțepător - exemplu cuțit.

Prima instanță a constatat că

părțile vătămate F.T. și S.D. s-au constituit părți civile cu 30 milioane lei

despăgubiri civile și 500 milioane lei daune morale, partea vătămată L.O. s-a

constituit parte civilă în cauză cu 5 milioane lei, iar Spitalul Județean Satu

Mare s-a constituit parte civilă cu contravaloarea cheltuielilor de spitalizare

ocazionate de internarea în spital a părților vătămate.

S-a apreciat că faptele inculpatului

G.N. constând în aplicarea unor lovituri cu un cuțit părților vătămate, punând

viața părților vătămate F. și S. în pericol, iar în cazul părții vătămate L.

putând să pună în primejdie viața, dacă acesta nu ar fi reușit să pareze ambele

lovituri și de tulburare a liniștii publice, constituie infracțiunile de:

tentativă de omor deosebit de grav prevăzută și pedepsită de art. 20 raportat

la art. 174, art. 175 lit. i) raportat la art. 176 lit. b) C. pen.; ultraj

contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, împreună cu alte două

persoane prevăzută și pedepsită de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art.

75 lit. a) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

De asemenea, s-a considerat că

faptele învinuiților B.D.C. și B.I.C., constând în tulburarea ordinii și

liniștii publice prin faptele lor împreună cu inculpatul G.N. constituie

infracțiunea de ultraj contra bunelor și tulburarea liniștii publice, prevăzute

și pedepsite de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.

Instanța de fond, având în vedere

faptul că inculpatul G.N. și inculpații B.D. și B.I. au comis faptele după ce

au fost agresați de grupul tinerilor din Căpleni, deci se aflau sub stăpânirea

unei puternice tulburări determinate de acea agresiune, a reținut

circumstanțele atenuante prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen.

S-a constatat că aceste fapte au

fost stabilite prin: procesul verbal de începere a urmăririi penale (fila 1),

denunț (fila 2), proces verbal de cercetare la fața locului ( filele 3-17);

declarațiile părților civile (filele 18-27), rapoartele medico-legale (filele

29-37 ) examinări medicale (filele 38-40), cheltuieli de spitalizare (filele

41-43), declarații de învinuit (filele 41-49), declarația de inculpat (filele 50-54),

declarații martori (filele 55-91)

Prima instanță a mai reținut

că față de inculpatul G.N. s-a dispus, prin rechizitoriu, trimiterea în

judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor deosebit de grav

ped. de art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i)

art. 176 lit. b) C. pen.; ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii

publice prevăzute și pedepsite de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art.

75 lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 73 lit. b) C.

pen.

Inculpații B.D.C. și B.I.C.

au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra

bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, faptă prevăzută și pedepsită

de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 73 lit.

b) C. pen.

În cursul cercetării

judecătorești, instanța de fond a audiat părțile vătămate L.O. (fila 22 dosar),

S.D.L. (filele 31-32 dosar);

T.C.

(filele 33-35 dosar),

care și-au menținut constituirea de părți civile, precum și inculpații B.D.C. (

filele 38-39), B.I.C. (filele 165-166 dosar).

Inculpații B.D.C. și B.I.C.

au recunoscut faptele, au regretat săvârșirea lor, arătând starea de fapt, au

descris-o pe larg în declarațiile date și în urma altercației au suferit

leziuni, consemnate în certificatele medico-legale (filele 105-106 dosar),

necesitând 4-5 zile îngrijiri medicale și respectiv, 3-4 zile îngrijiri

medicale.

Prima instanță a

constatat că inculpatul G.N. nu a recunoscut săvârșirea faptelor astfel cum au

fost

reținute

în rechizitoriu, în cauză mai fiind audiați în calitate de martori și B.I.

(fila 131 din dosar), B.E. (fila 132 dosar), din depozițiile cărora a rezultat

că au auzit de altercația în care au fost implicați cei doi fii ai lor, de la

organele de poliție, unde au fost întrebați dacă lipsește un cuțit de acasă,

iar după ce au verificat acest aspect, au confirmat lipsa unui cuțit și, tot de

la organele de poliție, au aflat că pe cuțitul respectiv au fost găsite

amprentele lui N.G.

De asemenea, au mai

fost audiați martorii L.Ș. (fila 133 dosar), F.C.C. (fila 134 dosar), P.G.

(fila 167 dosar), B.Z. (fila 169 dosar), M.A. (fila 191 dosar), H.R.Z. (fila

193 dosar), C.G. (fila 195 dosar), I.E.Z. (fila 196 dosar), P.L. - (fila 203),

din declarațiile acestora nereieșind că aceștia ar fi avut asupra lor corpuri

contondente.

Totodată,

au mai fost audiați în calitate de martori M.A.G., S.P.

(filele 237-238 dosar) și R.E. (fila 257 dosar), ale căror declarații s-a

constatat că s-au coroborat între ele.

Pe baza materialului

probator administrat în cauză, instanța de fond a confirmat starea de fapt

expusă prin actul de sesizare și a constatat că inculpații sunt vinovați de

săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, reținând încadrarea juridică

stabilită în actul de sesizare cu forma de vinovăție prevăzută de art. 19 pct.

1 lit. a) C. pen.

În drept: prima instanță

a apreciat că, fapta inculpatului G.N. de a aplica părților vătămate lovituri

cu un cuțit, în urma cărora a fost pusă în pericol viața părților vătămate F.T.

și S.C., iar în cazul părții vătămate L.O. ar fi putut să pună în primejdie

viața dacă acesta nu ar fi reușit să pareze ambele lovituri și, de asemenea,

cauzând astfel, prin faptele lor, tulburarea liniștii publice, constituie

infracțiunile de tentativă de omor deosebit de grav prev. și ped. de art. 20

rap. la art. 174 - 175 lit. a) C. pen. raportat la art. 176 lit. b) C. pen. și

ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prev. și ped, de

art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 33 lit.

a) și art. 73 lit. b) C. pen.

De asemenea,

Tribunalul Satu Mare a mai considerat că faptele inculpaților B.D.C. și B.I.C.

constând în tulburarea ordinii și liniștii publice prin faptele lor, împreună

cu inculpatul

G.N., constituie

infracțiunea de ultraj contra bunelor

moravuri și

tulburarea liniștii publice prev. și ped. de

art. 321 alin. (1) C. pen.

cu

aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 73 lit.

b) C. pen.

Totodată, la

individualizarea judiciară a pedepselor aplicate instanța de fond a avut in

vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.: gradul de pericol social al

faptei săvârșite, ce rezultă din modul și împrejurările concrete de săvârșire;

persoana inculpaților, toți trei fiind infractori primari, nefiind cunoscuți cu

antecedente penale; atitudinea sinceră de recunoaștere și regret manifestat de

inculpați, împrejurare ce a fost avută în vedere ca circumstanță atenuantă -

art. 74 lit. c) C. pen.; limitele speciale de pedeapsă prevăzute în partea

specială a Codului penal; posibilitățile concrete de reeducare ale inculpaților

prin prisma situațiilor

lor

juridice, precum și atitudinea de

conștientizare a consecințelor grave produse prin faptele săvârșite, orientând

pedeapsa

sub

minimul

special și stabilind ca inculpatul G.N. să execute o pedeapsă de 2 ani

închisoare.

De asemenea, pentru

inculpații B.D.C. și B.I.C., instanța de fond le-a aplicat pedeapsa de câte 3

luni închisoare pentru fiecare, pentru săvâr

șirea

infracțiunii de

ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice

prev. și ped.

de art. 321 alin. (1)

74 lit. a), c) și art. 76 lit. d) C. pen., pedeapsă orientată sub minimul

special.

În ce privește

modalitatea de executare a pedepsei aplicate, prima instanță a apreciat că

scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 C. pen. poate fi atins și fără privare de

libertate, astfel că celor trei inculpați, în baza art. 81 C. pen. a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Referitor la soluționarea

laturii civile a cauzei, instanța de fond a constatat că în faza urmăririi

penale și apoi în cursul cercetării judecătorești, părțile vătămate F.T.C., S.D.L.

și L.O.T. s-au constituit părți civile în cauză, însă nu și-au dovedit

despăgubirile civile, fapt pentru care prima instanță a respins pretențiile

formulate.

În ceea ce privește

daunele morale, instanța de fond a apreciat că acestea sunt întemeiate, în

parte, iar

în

baza

art. 14, art. 346, art. 998 C. civ., a obligat inculpatul G.N. să plătească

Spitalului Județean Satu Mare suma de 559,54 lei cheltuieli de spitalizare pentru

partea vătămată L.O.

Daunele morale au

fost acordate astfel: 2000 lei pentru partea vătămată F.T.C.; 1000 lei pentru

partea vătămată S.D.L. ; 500 lei pentru partea vătămată L.O., fiind avute în

vedere: numărul de zile de îngrijiri medicale

ale

părților vătămate,

faptul că și părțile vătămate au avut

o

mare contribuție la săvârșirea faptelor,

fiind

la

limita răspunderii

legale, apreciindu-se că sumele acordate au fost în măsură să asigure

o

reparație rezonabilă

pentru suferințele fizice și psihice cauzate prin infracțiuni.

Împotriva acestei

sentințe, în termen legal, au declarat apel inculpatul G.N. și părțile civile

F.T.C., S.D.L. și L.O.

, invocând nelegalitatea

și netemeinicia hotărârii.

Inculpatul G.N. a solicitat

admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și schimbarea încadrării

juridice din infracțiunile de tentativă de omor deosebit de grav, ultraj contra

bunelor moravuri și

tulburarea liniștii publice, în infracțiunea de

încăierare și trimiterea cauzei la parchet pentru identificarea tuturor

participanților la infracțiunea de încăierare și efectuarea cercetării penale

cu privire la această infracțiune.

Părțile civile S.D.L.

și L.O.T. nu au motivat apelurile declarate în cauză. Partea civilă F.T.C., cu

ocazia dezbaterii pe fond, a solicitat majorarea daunelor morale acordate la

suma de 500.000.000 ROL, iar în cazul în care inculpatul nu este de acord cu

plata acestei sume, a solicitat majorarea pedepsei aplicate inculpatului G.N.,

cu motivarea că urmare leziunilor suferite de partea civilă acesteia i-a fost

extirpată splina, fapta inculpatului, pe lângă suferința produsă părții civile,

având efecte pentru tot restul vieții.

Curtea de Apel Oradea,

secția penală și pentru cauze cu minori, prin decizia penală nr. 77/A din 10

septembrie 2008,

a

admis apelurile

declarate de părțile civile apelante F.T.C., S.D.L. și L.O.T. împotriva

sentinței penale nr. 544 din 6 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Satu

Mare, pe care a desființat-o în sensul că: a descontopit pedeapsa rezultantă de

2 ani închisoare aplicată inculpatului G.N., în pedepsele componente.

A majorat pedeapsa

aplicată acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor deosebit de

grav prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) raportat la

art. 176. lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. și art. 74 lit.

a), c) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen. de la 2 ani închisoare la 3 ani

închisoare.

În baza art. 33 lit.

a), art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului G.N. în

pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și a înlăturat dispozițiile art. 81 C.

pen.

În baza art. 86

1

pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 5 ani.

În baza art. 86

3

supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86

3

alin. (1) C.

pen.: a)să se prezinte trimestrial la Serviciul de Probațiune de pe lângă

Tribunalul Satu-Mare; b)să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu,

reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și

întoarcerea; c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d)să

comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 71 alin.

(1) C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă accesorie, iar în baza

art. 71 alin. (5) a dispus suspendarea executării acestora.

De asemenea, s-a

înlăturat dispoziția privind respingerea cererilor de constituire de parte

civilă a părților vătămate.

S-a dispus majorarea

daunelor morale acordate părților civile apelante de la 2000 la 10.000 lei

pentru apelantul F.T.C., de la 1.000 lei la 3.000 lei pentru apelantul S.D.L.

și de la 500 lei la 1500 lei pentru apelantul L.O.T.

În baza art. 379 pct.

1 lit. b) C. proc. pen. instanța de prim control judiciar a respins ca nefondat

apelul declarat de inculpatul apelant G.N.

Totodată, s-au

menținut restul dispozițiilor sentinței apelate și a fost obligat apelantul G.N.

să plătească în favoarea statului suma de 350 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare în apel.

Instanța de apel,

examinând hotărârea apelată, prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu,

având în vedere actele și lucrările dosarului, a constatat că instanța de fond

a reținut o stare de fapt bazată pe probe suficiente, concludente și just

interpretate, administrate atât în faza de urmărire penală cât și în fața

instanței și, pe cale de consecință, în mod justificat, s-a reținut vinovăția

inculpatului apelant în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în

judecată.

Astfel, s-a relevat

că deși inculpatul apelant G.N. a recunoscut că a lovit-o cu cuțitul doar pe

partea civilă S.D., din probele administrate în cauză a rezultat că el a fost

cel care le-a înțepat cu cuțitul pe toate cele 3 părți civile. Acest aspect s-a

constatat că a rezultat din: declarațiile părților civile L.O.T. (fila 22), S.D.L.

(fila 31), F.T.C. (fila 33) care au arătat că au fost loviți cu cuțitul de

către inculpat; declarațiile inculpaților B.D.C. (fila 38) și B.I.C. (fila 165)

din care a reieșit că acești inculpați nu au avut cunoștință că inculpatul G.N.

a avut asupra sa un cuțit și că, după incident, inculpatul le-a spus că ”am

înțepat vreo doi"; declarația martorului F.C.C. (fila 134) din care a

rezultat că acesta l-a văzut pe inculpat cu cuțitul în mână și lovind;

declarațiile martorilor M.A. (fila 191), C.G. (fila 195) și P.L. (fila 203),

din care s-a desprins concluzia că au văzut cuțitul în mână doar la unul dintre

cei trei atacatori.

Din expertizele

medico legale efectuate în cauză, (filele 33, 35 și 37 d. u. p.) a reieșit că

leziunile suferite de părțile civile au fost produse prin lovire activă cu un

corp dur, ascuțit, tăietor, înțepător.

S-a mai relevat că

leziunile suferite de părțile vătămate au fost produse de către inculpatul

apelant G.N. prin lovirea acestora cu cuțit. Tot din expertizele medico-legale a

rezultat că, în ceea ce privește părțile civile T.C. și S.D., viața acestora a

fost pusă în primejdie.

În ceea ce privește

partea civilă L.O.T., din expertiza legală a rezultat că viața acestuia nu a

fost pusă în pericol, întrucât a avut două plăgi înțepate, una în brațul drept,

una în antebrațul drept, iar o a treia plagă tăiată înțepată nepenetrantă în

regiunea lombară, leziunile suferite la nivelul brațului și antebrațului drept apreciindu-se

ca putând fi de autoapărare.

S-a constatat de

către instanța de prim control judiciar că inculpatul a acționat cu intenția de

a ucide părțile civile, chiar dacă aceasta a fost o intenție indirectă, având

în vedere zonele corpului vizate, gravitatea leziunilor care au pus în pericol

viața celor două părți civile, iar în ceea ce privește partea civilă L.O.T.,

împrejurarea că acestuia i-au au fost aplicate trei lovituri de cuțit, iar

consecințe mai grave n-au fost produse datorită împrejurării că partea civilă s-a

autoapărat ridicând brațul drept și deviind loviturile de cuțit. S-a apreciat

că, în mod corect, instanța de fond a încadrat fapta inculpatului G.N. în

infracțiunea de tentativă la omor deosebit de grav, prevăzută de 176 lit. b) C.

pen.

În apel, s-a dispus

efectuarea unei expertize medico legale psihiatrice obligatorii conform art.

117 alin. (1) C. proc. pen., din care a rezultat că inculpatul a avut

discernământul faptelor sale.

Instanța de prim

control judiciar a apreciat ca neîntemeiată solicitarea de schimbare a

încadrării juridice din infracțiunile reținute în sarcina inculpatului în

infracțiunea de încăierare prevăzută de art. 322 C. pen., întrucât deși în

cauză a avut loc o încăierare între mai multe persoane, fapta inculpatului nu

poate fi încadrată și sancționată potrivit art. 322 alin. (3) C. pen., deoarece

acest text privește ipoteza în care nu se cunoștea care dintre participanții la

încăierare a încercat să-i ucidă pe ceilalți ori, așa cum s-a reținut,

inculpatul apelant a aplicat loviturile de cuțit celor 3 părți civile.

S-a constatat că, în

mod corect prima instanța a reținut vinovăția inculpatului și în ceea ce

privește infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii

publice prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., din declarația martorului L.Ș.

(fila 133) rezultând că în noaptea de 30/31 decembrie 2005 a fost trezit

datorită zgomotului ce se auzea de afară și că uitându-se pe geam a constatat

că un grup de persoane se băteau și că poarta imobilului în care locuia s-a deschis,

urmare îmbrâncelilor dintre părți.

Referitor la

pedepsele aplicate inculpatului, instanța de apel a considerat că, în mod

corect, s-a reținut în favoarea acestuia circumstanța atenuantă a scuzei

provocării precum

și circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit.

a) și c) C. pen., însă, a apreciat că instanța de fond a aplicat o pedeapsă

nelegală pentru infracțiunea de tentativă la omor deosebit de grav încălcând

dispozițiile art. 76 alin. (2) C. pen., potrivit căreia în cazul infracțiunilor

de omor, dacă se constată că există circumstanțe atenuante, pedeapsa închisorii

poate fi redusă cel mult până la o treime din minimul special.

Pe cale de

consecință, față de cele anterior relevate și avându-se în vedere că apelul

părții civile F.T.C. a vizat și latura penală, Curtea de Apel Oradea, secția penală

și pentru cauze cu minori, a majorat pedeapsa aplicată inculpatului pentru

această infracțiune de la 2 ani la 3 ani închisoare. De asemenea,

constatându-se că nu mai sunt întrunite prevederile art. 81 alin. (2) C. pen.,

referitoare la condițiile de aplicare a suspendării condiționate în cazul

concursului de infracțiuni, instanța de apel a înlăturat aplicarea

dispozițiilor art. 81 C. pen. și a făcut aplicarea art. 86

1

apreciind că scopul pedepsei, raportat la persoana inculpatului - tânăr,

student, fără antecedente penale, poate fi atins și fără privarea de libertate

a acestuia.

Cu privire la latura

civilă, s-a constatat că în dispozitivul sentinței a existat o neconcordanță în

sensul că în mod greșit instanța de fond a dispus respingerea constituirii de

parte civilă a părților vătămate, atâta vreme cât le-a acordat acestora

despăgubiri civile cu titlu de daune morale, chiar dacă au fost respinse

despăgubirile civile cu titlu de daune materiale. De asemenea, instanța de prim

control judiciar a apreciat că raportat la leziunile suferite de părțile

civile, daunele morale acordate sunt prea reduse, astfel că a dispus majorarea

acestora, însă nu în cuantumul solicitat, deoarece s-a reținut în favoarea inculpatului

circumstanța atenuantă a scuzei provocării, ceea ce implica și culpa a părților

civile.

Împotriva deciziei penale mai sus-menționată, în

termen legal, părțile civile F.T.C., S.D.L. și L.O.T. au declarat recurs,

criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate pentru motivele detaliate în

cuprinsul memoriilor depuse la dosar (primul recurent la filele 25-26 dosar

recurs și al treilea recurent la filele 31-31 dosar recurs). Recurentul S.D., deși legal citat nu s-a prezentat în fața instanței de recurs pentru a-și susține

apărările și nici nu și-a motivat recursul.

În esență, recurentele părți civile F.T.C.

și L.O.T. au solicitat admiterea recursurilor astfel cum au fost formulate și

motivate și, pe fond, acordarea despăgubirilor civile și a daunelor morale în

cuantumul precizat în fața primei instanțe, apreciind că faptele săvârșite de

inculpați le-au pus în mod real și grav viața în primejdie.

Recursurile formulate de părțile

civile sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează.

Înalta Curte de Casație și Justiție,

examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu, ambele hotărâri,

conform prevederilor art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen. combinate cu

art. 385

6

alin. (1) și art. 385

7

alin. (1) C. proc. pen.,

constată că ambele instanțe au reținut în mod corect situația de fapt și au

stabilit vinovăția inculpatului G.N., pe baza unei juste aprecieri a

ansamblului probator administrat în cauză, dând faptelor comise de acesta încadrarea

juridică corespunzătoare.

De asemenea, se mai reține că și în ceea ce privește

soluționarea laturii civile a cauzei, instanța de prim control judiciar a

procedat corect atunci când a

constatat că în dispozitivul sentinței a existat o neconcordanță, în

sensul că, în mod greșit, instanța de fond a dispus respingerea constituirii de

parte civilă a părților vătămate,

deși

le-a acordat acestora despăgubiri civile cu titlu de

daune morale, chiar dacă au fost respinse despăgubirile civile cu titlu de

daune materiale, înlăturând, pe cale de consecință, dispoziția privind respingerea

constituirii de parte civilă a părților vătămate.

Totodată, instanța de

prim control judiciar a apreciat că raportat la leziunile suferite de părțile

civile, daunele morale acordate erau insuficiente, astfel că a dispus majorarea

acestora, însă nu în cuantumul solicitat, deoarece justificat s-a constatat că

s-a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă a scuzei

provocării, ceea ce implica și culpa părților civile.

Prin urmare, Înalta Curte mai

constată că instanța de prim control judiciar a soluționat corect latura civilă

a cauzei, dispunând în mod justificat obligarea inculpatului la plata sumei de

559,54 lei către Spitalul Județean Satu-Mare cu titlu de cheltuieli de

spitalizare pentru partea vătămată L.O.T., precum și la plata daunelor morale într-un

cuantum majorat, în raport cu suferințele fizice și psihice produse celor trei

părți civile, respingând corect cererile de acordare a daunelor materiale formulate

de părțile civile în cauză, ca nedovedite.

Înalta Curte constată că deși inculpatul

G.N., atât în faza de urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești constant

nu și-a recunoscut faptele săvârșite, nuanțându-și poziția în sensul că ar fi

lovit cu cuțitul numai pe una din părțile vătămate, din probele administrate la

dosar, rezultă însă, cu certitudine, că inculpatul a comis infracțiunile pentru

care a fost cercetat și condamnat.

Totodată, Înalta Curte constată că din declarațiile

părților civile L.O.T. (fila

22), S.D.L. (fila 31), F.T.C. (fila 33) ce se coroborează cu declarațiile

inculpaților B.D.C.

(fila 38) și B.I.C. (fila 165), dar și cu cele ale martorilor F.C.C. (fila

134), M.A. (fila 191), C.G. (fila 195) și P.L. (fila 203), precum și cu

expertizele medico-legale efectuate la dosar (filele 33, 35 și 37 d. u. p.) a

rezultat în mod cert că părțile vătămate au fost lovite cu cuțitul de către

inculpatul G.N., (fiind singurul văzut cu cuțitul în mână și lovind); că

ceilalți doi inculpați B.C.D. și B.I.C. nu au avut cunoștință că inculpatul G.N.

a avut asupra sa un cuțit și că, după incident, inculpatul le-a spus că ”a

înțepat vreo doi", iar leziunile suferite de părțile civile au fost

produse prin lovire activă cu un corp dur, ascuțit, tăietor, înțepător posibil

cuțit, fiindu-le astfel, pusă în pericol viața părților vătămate S.D.L. și F.T.C.,

și reținându-se că nu s-a produs rezultatul mai grav celeilalte părți vătămate L.O.T.

numai datorită reflexelor și gesturilor acesteia de autoapărare.

De asemenea, Înalta Curte constată

că justificat a procedat instanța de prim control judiciar atunci când a

corectat cuantumul pedepsei aplicate inculpatului G.N. de către prima instanță,

observând că pedeapsa nu putea fi diminuată decât până la cel mult o treime din

minimul special, în cauză stabilindu-se o pedeapsă rezultantă de 3 ani

închisoare, ca efect al acordării unei largi eficiențe circumstanțelor

personale, dar și celor reale ale săvârșirii faptelor, înlăturând dispozițiile

art. 81 C. pen. și dispunând, ca modalitate de executare a pedepsei rezultante,

dispozițiile art. 86

1

Prin urmare, Înalta Curte

reține că, în speță, au fost corect soluționate atât latura penală cât și

latura civilă a cauzei, motivele de recurs formulate de părțile civile

F.T.C., S.D.L. și L.O.T. fiind

nefondate, iar din examinarea actelor dosarului nu s-a constatat existența unor

cazuri de casare dintre cele prevăzute de art. 385

9

alin. (3) C.

proc. pen., care să poată fi supuse analizei și din oficiu.

Față de cele menționate mai

sus, Înalta Curte , în conformitate cu prevederile art. 385

15

alin.

(1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondate, recursurile

declarate de părțile civile F.T.C., S.D.L. și L.O.T. împotriva deciziei penale

nr. 77/A/2008 din 10 septembrie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală și

pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul G.N.

Văzând și dispozițiile art.

192 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte urmează a le obliga pe recurentele

părți civile la plata sumelor de câte 220 lei, cu titlul de cheltuieli

judiciare către stat, din care sumele de câte 20 lei, reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales al

intimatului inculpat G.N., se vor avansa din fondul Ministerului Justiției,

conform dispozitivului.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de

părțile civile F.T.C., S.D.L. și L.O.T. împotriva deciziei penale nr. 77/A/2008

din 10 septembrie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze

cu minori, privind pe inculpatul G.N.

Obligă recurentele părți civile la plata sumelor de

câte 220 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de

câte 20 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la

prezentarea apărătorului ales al intimatului inculpat G.N., se vor avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19 ianuarie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-10-28
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3470/2009
Asupra recursului penal de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 471 din 29 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Giurgiu,a fost respinsă - ca nefondată - cererea de schimbare a încadrării jur
ÎCCJ 2011-06-23
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2512/2011
Asupra recursurilor de față În baza actelor și lucrărilor dosarului reține următoarele: Prin sentința penală nr. 262 din 23 decembrie 2009. pronunțata de Triunalul Satu Mare, secția penala, în baza art. 334 C. proc. pen. afost respinsa cere
ÎCCJ 2009-02-06
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 412/2009
Asupra recursului de față: Prin sentința penală nr. 471 din 29 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din tentativă la infracțiunea de omor califi
ÎCCJ 2021-11-09
0,94
ÎCCJ, Secția penală
i, în ipoteza în care prin hotărârea definitivă de condamnare a fost reținută o astfel de cauză. Distinct de aceste argumente, Înalta Curte constată că inculpatul a fost condamnat de către instanța de apel pentru săvârșirea infracțiunii de:
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3889/2011
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 113 din 6 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Olt în Dosarul nr. 2649/104/2009, au fost respinse, ca nefondate, cererile formulat
Sursă