ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 89/2024

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 2.005/1/2024 este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

Magistratul-asistent învederează că la dosarul cauzei a fost depus raportul întocmit.

Președintele completului, doamna judecător Corina-Alina Corbu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare.

Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 16 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 2.629/90/2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. (1) și ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și proceselor privind prestații de asigurări sociale (denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 26 septembrie 2024, cu nr. 2.005/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 25 noiembrie 2024.

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 263/2010):

Legea nr. 351/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, denumită în continuare Legea nr. 351/2022

Legea nr. 74/2022 pentru completarea art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, denumită în continuare Legea nr. 74/2022

Prin cererea introductivă înregistrată la Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă, contestatorul persoană fizică a solicitat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii (...), anularea deciziei nr. (...) prin care i s-a respins cererea de recalculare a pensiei, obligarea intimatei la emiterea unei decizii prin care să îi recalculeze cuantumul pensiei având în vedere prevederile Legii nr. 263/2010, așa cum a fost modificată și completată de Legea nr. 197/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, și la plata diferenței dintre pensia calculată și cea care va rezulta din noul calcul, conform prevederilor legale, diferență actualizată cu dobânda legală și indicele de inflație.

În motivarea cererii, contestatorul a arătat că intimata nu i-a recalculat cuantumul pensiei având în vedere prevederile Legii nr. 263/2010, așa cum a fost modificată și completată de Legea nr. 197/2021, respectiv nu a aplicat stagiul complet de cotizare de 25 de ani, potrivit art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, și nu a acordat majorarea prevăzută de art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010.

Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă, prin Sentința civilă nr. 2.913 din 7 decembrie 2023, a respins contestația ca neîntemeiată.

În motivare, s-a reținut că solicitarea de recalculare a fost respinsă, întrucât contestatorul beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, astfel încât nu sunt aplicabile dispozițiile legale invocate, având în vedere Decizia nr. 2/2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 56

Având în vedere cele statuate de instanța supremă prin decizia pronunțată, tribunalul a reținut că, pentru a fi considerat stagiu complet de cotizare de 25 de ani și utilizat la determinarea punctajului mediu anual, condiția esențială este ca persoanele care solicită dreptul de pensie să fi lucrat efectiv 30 de ani în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, indiferent de condițiile în care a fost încadrată activitatea de angajator/fostul angajator, conform legislației anterioare, și indiferent de tipul contribuției de asigurări sociale datorate de angajator/fostul angajator. Or, astfel cum reiese din adeverința invocată de contestator, aceasta nu a lucrat efectiv 30 de ani în activitățile menționate în cuprinsul adeverinței, ci aproximativ 5 ani.

Prin urmare, chiar dacă activitatea profesională a contestatorului s-ar încadra în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, atâta timp cât din adeverința invocată nu reiese că a lucrat cel puțin 30 de ani în aceste locuri de muncă, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru perioada din adeverința atașată cererii de recalculare nu poate fi de 25 de ani.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel contestatorul, susținând că valorificarea stagiului realizat în condiții speciale, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, presupune acordarea a trei tipuri de beneficii:

Intimata a negat acordarea tuturor acestor beneficii la care este îndreptățit ca urmare a modificărilor aduse Legii nr. 263/2010 prin Legea nr. 197/2021, apelantul-contestator invocând și dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 36/2023 a Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii.

În cadrul soluționării apelului, reținând existența unei norme speciale, derogatorii, cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2004 și obligativitatea sesizării instanței supreme cu dezlegarea unei chestiuni de drept atunci când obiectul cauzei este cel menționat la art. 1 din actul normativ anterior menționat, s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și suspendarea cauzei.

Completul de judecată al instanței de trimitere a constatat admisibilitatea sesizării, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 raportate la art. 519 din Codul de procedură civilă, reținând ca fiind îndeplinite condițiile cumulative impuse de legiuitor.

Astfel, s-a reținut că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este obligatorie, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (1) raportate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât există o cauză aflată în curs de judecată, în ultimă instanță, în competența legală a unui complet de judecată al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și litigiul este început după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, acțiunea fiind înregistrată pe rolul instanței la 17 august 2023.

Totodată, chestiunea de drept ce necesită a fi lămurită ridică dificultăți de interpretare a art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, coroborat cu art. 56 alin. (3) lit. d) și art. 100 din Legea nr. 263/2010 și cu art. II din Legea nr. 351/2022, deoarece normele legale nu sunt clare în ceea ce privește recalcularea drepturilor de pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, respectiv a beneficiilor ce ar putea fi acordate în această situație, prin valorificarea stagiului încadrat ope legis în condiții speciale și necesită intervenția instanței supreme, fiind o problemă reală, veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și controversate.

De lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor amintite depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât apelul privește recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea stagiului încadrat ope legis în condiții speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 197/2021, respectiv majorarea punctajului mediu anual, conform art. 100 din Legea nr. 263/2010, precum și aplicarea unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani pentru stagiul realizat în condiții speciale, opiniile părților fiind contrare în ceea ce privește acordarea acestor beneficii.

Chestiunea de drept este nouă, întrucât dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 sunt recent intrate în vigoare, nefiind identificată o jurisprudență conturată a instanțelor naționale în interpretarea și aplicarea acestor texte legale în situații similare celei deduse judecății.

În urma consultării jurisprudenței instanței supreme s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o hotărâre pronunțată în recurs în interesul legii și că aceasta nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Apelantul-contestator a susținut că și persoanele înscrise la pensia pentru limită de vârstă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 au dreptul la a solicita recalcularea drepturilor de pensie și valorificarea stagiului realizat în condiții speciale, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, atât sub aspectul reducerii stagiului complet de cotizare, cât și sub aspectul majorării punctajului pentru stagiul realizat în condiții speciale, în același sens fiind și deciziile nr. 2/2023 și 28/2024 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Intimata nu a formulat un punct de vedere referitor la problema de drept pusă în discuție.

Instanța de trimitere a considerat necesară sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, constatând că normele de drept anterior redate sunt pasibile de interpretări diferite, sub aspectul valorificării stagiului, încadrat ope legis în condiții speciale, la recalcularea drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, prin care a fost introdusă lit. i) a art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.

Astfel, prima problemă care se ridică este modul în care beneficiile prevăzute de lege pentru stagiul realizat în condiții speciale pot fi acordate în situația prezentată, având în vedere, pe de o parte, principiul neretroactivității legii, iar, pe de altă parte, împrejurarea că Legea nr. 197/2021 nu cuprinde o normă specială care să reglementeze recalcularea drepturilor de pensie deschise anterior datei de 18 august 2021. Prin comparație, legiuitorul a prevăzut în alte acte normative (spre exemplu, prin art. II din Legea nr. 74/2022) posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a normei ce permite încadrarea/asimilarea în condiții speciale.

De asemenea, s-a constatat că prin Legea nr. 351/2022 s-a dispus că de prevederile art. 30 alin. (4

În aceste condiții s-au ivit următoarele probleme de drept:

Problemele ridicate nu își găsesc rezolvarea nici în Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024 și nici în Decizia nr. 36 din 15 mai 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Astfel, normele de drept supuse atenției instanței supreme și problemele ridicate în dosarele soluționate prin hotărârile amintite sunt diferite, astfel încât, deși anumite aspecte dezlegate prin ele interesează și în cauza de față, fiind vorba despre efectele încadrării în condiții speciale de muncă, în temeiul legii, a activității desfășurate anterior intrării în vigoare a actului normativ, cele două decizii nu cuprind lămuriri privind chestiunile de drept ce fac obiectul sesizării.

Punctul de vedere al instanței este în sensul că valorificarea stagiului realizat în condiții speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, se poate face, în ceea ce privește drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în condițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, chiar în absența unei dispoziții exprese cuprinse în Legea nr. 197/2021, care să permită recalcularea.

Art. II din Legea nr. 351/2022 justifică, în opinia instanței, doar acordarea beneficiului aplicării stagiului complet de cotizare redus, potrivit art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010. Recalcularea privește strict aplicarea art. 56 alin. (3) lit. d) din legea sus-menționată, astfel că nu este posibilă interpretarea normei în sensul extinderii operațiunii și la alte beneficii acordate de lege pentru stagiul realizat în condiții speciale, potrivit art. 30 alin. (1) lit. h)-l) din Legea nr. 263/2010.

În schimb, s-a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Astfel cum s-a reținut în Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (paragraful 138), "suntem în ipoteza efectelor viitoare ale unor situații juridice efective, născute anterior intrării în vigoare a legii, dar care nu sunt consumate, ci sunt în curs de desfășurare, cererile de recalculare a pensiei reprezentând un efect viitor al unei valabile deschideri a dreptului la pensie pentru activitatea ce a fost desfășurată în condițiile prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010. Or, recunoașterea unor astfel de efecte nu aduce atingere principiului neretroactivității legii noi, reglementat prin art. 15 din Constituția României."

Pe de altă parte, o interpretare contrară ar conduce la discriminare între beneficiarii pensiilor pentru limită de vârstă, ale căror drepturi au fost deschise anterior datei de 18.08.2021, și cei ale căror drepturi au fost deschise ulterior, dar care nu au valorificat la înscrierea la pensie stagiul încadrat ope legis în condiții speciale. Este fără îndoială că aceștia din urmă pot solicita recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Or, excluderea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, sau acordarea doar a beneficiului stagiului complet de cotizare redus, ca urmare a prevederilor art. II din Legea nr. 351/2022, ar conduce la aplicarea unui tratament juridic distinct, nejustificat de criterii obiective, cele două categorii de pensionari aflându-se, în opinia instanței de trimitere, în situații identice.

Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Hunedoara și majoritar Tribunalul Alba au apreciat că recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiții speciale, iar introducerea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 deschide posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în absența unei norme în acest sens, de genul celei prevăzute în Legea nr. 74/2022, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, înaintând practică judiciară în acest sens.

La nivelul Curții de Apel Brașov, Tribunalul Brașov a apreciat că recalcularea drepturilor de pensie, conform art. II din Legea nr. 351/2022, ar trebui să permită acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiții speciale. Totuși, au existat opinii care au susținut că recalcularea poate fi limitată la beneficiul specific prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, limitare care a fost justificată prin interpretarea restrictivă a normelor legale, având în vedere că legiuitorul a specificat în mod expres anumite beneficii în contextul recalculării. Introducerea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 deschide posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021. În absența unei norme explicite, cum este cea prevăzută în Legea nr. 74/2022, recalcularea poate fi realizată prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010.

Tribunalul Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ și fiscal, instanță arondată Curții de Apel Bacău, prin Sentința civilă nr. 399/2024 din 8 mai 2024 pronunțată în Dosarul nr. 1.609/103/2023 a reținut că instanța de judecată poate constata îndeplinirea condițiilor asimilării chiar și în lipsa unui acord al angajatorului și că există o singură condiție legală pentru asimilarea grupei I ca activitate desfășurată în condiții speciale, anume ca perioadele de vechime în grupa I de muncă să se fi realizat înainte de 1 aprilie 2001 în activitățile care, conform art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, sunt încadrate în condiții speciale.

La nivelul Curții de Apel București, Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului București, din punct de vedere teoretic, a arătat că, față de prevederile legale incidente, valorificarea stagiului realizat în condiții speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, se poate face, în ceea ce privește drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în condițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, chiar în absența unei dispoziții exprese cuprinse în Legea nr. 197/2021, care să permită recalcularea.

Curtea de Apel Cluj a arătat că problema de drept a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizii ale Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii și Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pe care chiar încheierea de sesizare le menționează, aplicabile pentru identitate de rațiune și în ce privește categoria profesională vizată de textul art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010. Aceste decizii de unificare a practicii conțin suficiente considerente care să clarifice problema din întrebare, în sensul acordării tuturor beneficiilor atrase de încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale, inclusiv pentru pensionarii ale căror drepturi au fost deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 și în situația acestei categorii profesionale, chiar dacă legile prin care au fost completate în timp dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu sunt identice. Sensul legii trebuie să prevaleze și, de asemenea, ideea de unitate de măsură, de aplicare a legii în mod coerent și egal pentru situații egale.

Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă a înaintat Decizia civilă nr. 356A din 29 mai 2024, prin care s-a constatat că reclamantul este îndreptățit la recalcularea drepturilor de pensie ca urmare a cererii de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă conform Legii nr. 263/2010, cu folosirea la determinarea punctajului mediu anual a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani, având în vedere perioada totală în care a desfășurat activități încadrate în condiții speciale după 1 aprilie 2001.

Curtea de Apel Craiova a arătat că orientarea practicii la nivelul Tribunalul Dolj este în sensul acordării beneficiului prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, însă au fost pronunțate câteva hotărâri prin care s-a dispus și valorificarea perioadei 1 aprilie 2001-18 august 2021, ca stagiu de cotizare realizat în condiții speciale și determinarea punctajului mediu anual cu utilizarea stagiului complet de cotizare de 25 de ani.

La nivelul Secției pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a Curții de Apel Galați nu au fost înregistrate cauze în care să se invoce aplicarea art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, dar există un număr semnificativ de cauze similare în care este incidentă aceeași problemă de drept, a condițiilor de înscriere la pensie pentru personalul din sectorul de construcții navale, prevăzut la art. 30 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 263/2010.

La nivelul Curții de Apel Iași, Tribunalul Iași - Secția I civilă, identificând o hotărâre, a apreciat că, prin Decizia nr. 2 din 13 martie 2023 a Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii și prin Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat deja în privința celor două chestiuni de drept care fac obiectul sesizării.

Curtea de Apel Oradea a arătat că, la nivelul Secției I civile, orientarea practicii judiciare este în sensul că introducerea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 deschide posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în absența unei norme în acest sens, de genul celei prevăzute în Legea nr. 74/2022, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010.

Practica judiciară majoritară la nivelul Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, instanță arondată Curții de Apel Pitești, este în sensul că recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiții speciale, iar introducerea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 deschide posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021.

La nivelul Curții de Apel Ploiești, Tribunalul Buzău - Secția I civilă a arătat că recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiții speciale, nefiind limitată la beneficiul prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, în același sens pronunțându-se și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 28/2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Tribunalul Mureș, instanță arondată Curții de Apel Târgu Mureș, a apreciat că valorificarea stagiului realizat în condiții speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, se poate face în ceea privește drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în condițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, chiar și în absența unei norme în acest sens.

Curțile de apel Suceava și Timișoara nu au identificat practică judiciară și nu au formulat niciun punct de vedere teoretic.

Ministerul Public a menționat că la nivelul Secției judiciare nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării.

Nu au fost identificate decizii ale Curții Constituționale care să prezinte relevanță în dezlegarea chestiunii de drept care face obiectul prezentei sesizări.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 24 din 3 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 25 iulie 2019, a respins, ca inadmisibilă, sesizarea privind pronunțarea unei hotărâri prealabile formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă cu privire la următoarea problemă de drept: "aplicabilitatea dispozițiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 (...), teza referitoare la recalcularea pensiei prin adăugarea veniturilor, în ceea ce privește pensiile de serviciu ale magistraților nepuse în plată".

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 24 din 14 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1001 din 12 decembrie 2019, a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată, locurile de muncă ale personalului care desfășoară activitatea în serviciile de anatomie patologică și prosecturi ale spitalelor, precum și personalul disciplinelor universitare de anatomie, de histologie, de anatomie patologică și al catedrei de biologie celulară sunt încadrate ex lege în categoria locurilor de muncă în condiții deosebite, fără a fi necesară parcurgerea metodologiei prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, cu modificările și completările ulterioare, și, respectiv, de Hotărârea Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 2 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 2 mai 2023, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 56

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 36 din 15 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 27 iunie 2023, a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă și a stabilit că "locurile de muncă din domeniul silvicultură, în care se desfășoară activitățile menționate la art. 20 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, se încadrează ope legis în condiții speciale. Personalul silvic care a desfășurat activitățile indicate la art. 20 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019, beneficiază de încadrarea locului de muncă în condiții speciale și de drepturile prevăzute la art. 20 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000. Obținerea beneficiilor prevăzute de art. 20 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 la data deschiderii drepturilor de pensie nu este condiționată de plata contribuțiilor de asigurări sociale, iar dovada acestora nu trebuie să rezulte din declarația nominală de asigurare pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001".

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 12 iulie 2024, a admis sesizarea formulată și a stabilit că, în interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (4