ÎCCJ, Decizia nr. 114/2025
ÎCCJ, Decizia nr. 114/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 29 septembrie 2025
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Decizia recurată
Prin Decizia nr. 89 din 23 ianuarie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II -a civilă în dosarul nr. x/2023, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 930 din 26 aprilie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021.
Recursul
Împotriva acestei decizii, în termenul legal, revizuentul A. a declarat recurs, care a fost înregistrat pe rolul Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Încheierea de suspendare
Prin încheierea din 13 ianuarie 2025, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei pentru lipsa nejustificată a părților, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători
Asupra excepției de perimare a cererii, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:
Conform art. 416 alin. (1) C. proc. civ. "Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni".
În cauză, prin încheierea din 13 ianuarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători a suspendat judecata recursului declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 89 din 23 ianuarie 2024 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2023, pentru lipsa nejustificată a părților.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) C. proc. civ., "Părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia".
Din perspectiva celor expuse, Înalta Curte reține că, în condițiile în care, după data de 13 ianuarie 2025, părțile au lăsat cauza în nelucrare, termenul de perimare prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ. s-a împlinit la data de 13 iulie 2025, care fiind o zi nelucrătoare, s-a prelungit până la 14 iulie 2025.
Se constată că înăuntrul termenului de perimare nu a fost îndeplinit niciun act de procedură, în sensul art. 417 din C. proc. civ., fiind astfel incidentă sancțiunea perimării de drept a cererii, prevăzută de art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., deoarece aceasta a rămas în nelucrare timp de 6 luni din motive imputabile părții.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 420 alin. (1) coroborat cu art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata perimat recursul ce formează obiectul prezentei cauze.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 89 din 23 ianuarie 2024 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2023.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 septembrie 2025.