ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 92/2024

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.073/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent-șef în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 451/86/2023* și de Tribunalul Sălaj - Secția civilă în Dosarul nr. 239/84/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

Magistratul-asistent-șef prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, nefiind formulate puncte de vedere la raport.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularii și obiectul sesizărilor

Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a dispus, prin încheierea din 19 septembrie 2024, în Dosarul nr. 451/86/2023*, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, începând cu data de 1 ianuarie 2019, funcționarii publici din cadrul unei agenții teritoriale pentru ocuparea forței de muncă care au beneficiat de majorarea cu până la 50% pentru orele efectuate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile sunt îndreptățiți la majorarea de 15% pentru complexitatea muncii aplicată, pentru orele lucrate la funcția de bază, la salariile de bază stabilite conform art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017?

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.073/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 25 noiembrie 2024.

Ulterior, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată cu nr. 2.124/1/2024 sesizarea formulată de Tribunalul Sălaj - Secția civilă în Dosarul nr. 239/84/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă în interpretarea dispozițiilor notei 3, capitolul I, lit. A, subpct. 4 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 raportat la prevederile art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017 și la prevederile notei 3, capitolul I, lit. A, subpct. 1 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, funcționarii publici pot beneficia atât de majorarea salariilor de bază cu până la 50%, aplicată proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect finanțat din fonduri europene, cât și de majorarea salariului de bază cu 15%, pentru complexitatea muncii, atât timp cât procentul de 15% se raportează la salariul de bază aferent timpului efectiv lucrat pentru funcția de bază.

Având în vedere existența unei strânse legături între obiectul primei sesizări și obiectul sesizării înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 s-a dispus conexarea Dosarului nr. 2.124/1/2024 la Dosarul nr. 2.073/1/2024. II. Dispozițiile legale supuse interpretării

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017) Art. 16. - Drepturi salariale pentru activitatea prestată în proiecte finanțate din fonduri europene " (1) Personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență prevăzut la art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect." Art. 38. - Aplicarea legii " (4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h)." Anexa nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație" Capitolul I lit. A - Salarizarea funcționarilor publici Pct. II - Salarii pentru personalul din unitățile teritoriale Nota 2 Subpct. 2 - "Funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Muncii și Justiției Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%." Subpct. 3 - "Majorarea prevăzută la pct. 2, precum și majorările prevăzute la art. 16 și 17 din prezenta lege nu se pot acorda cumulat aceleiași persoane."

Regulamentul-cadru privind stabilirea condițiilor de înființare a posturilor în afara organigramei și a criteriilor pe baza cărora se stabilește procentul de majorare salarială pentru activitatea prestată în proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 325/2018 (Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 325/2018) Art. 4. - " (1) Personalul din cadrul instituției și/sau autorității publice, nominalizat, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, pe perioada în care își desfășoară activitatea în aceste condiții, beneficiază de o majorare a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, cu până la 50%, în funcție de timpul efectiv lucrat lunar pentru activitățile proiectului și prevăzute corespunzător în fișa postului, după cum urmează: a) până la 20 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 10%; b) între 21-40 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 20%; c) între 41-60 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 30%; d) între 61-80 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 40%; e) peste 80 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 50%." III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-a invocat chestiunea de drept A. Dosarul nr. 451/86/2023* al Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal cu nr. 451/86/2023, mai mulți reclamanți au solicitat obligarea pârâtei Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava la emiterea deciziilor de salarizare prin care să se recalculeze salariile lor de bază, începând cu 1 ianuarie 2019 și în continuare, în sensul acordării majorării pentru complexitatea muncii de 15%, care să se aplice la salariile de bază stabilite conform art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, în acord cu adresa din 27 octombrie 2022, emisă de președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și la plata diferențelor de drepturi salariale, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală penalizatoare calculată de la data scadenței sumelor datorate și până la data plății.

În motivare reclamanții au arătat că, începând cu anul 2019, ar fi trebuit să beneficieze de majorarea pentru complexitatea muncii de 15%, care să se aplice la salariile de bază stabilite conform art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017.

În continuare, au susținut că nu au primit această majorare salarială pentru complexitatea muncii, aplicată la salariile de bază stabilite conform art. 38 alin. (4) din Legeacadru nr. 153/2017, deoarece au figurat și cu ore lucrate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile pentru care au beneficiat de o majorare cu până la 50%, instituția publică angajatoare apreciind că cele două majorări nu se pot cumula.

Reclamanții au făcut referire la adresa din 27 octombrie 2022, emisă de președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în care s-a consemnat că: "pentru orele lucrate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile salariații beneficiază de majorarea cu până la 50% a salariului de bază, care nu trebuie să conțină majorarea de 15% pentru complexitatea muncii, proporțional cu timpul alocat activităților pentru fiecare proiect, iar pentru orele lucrate la funcția de bază din cadrul instituției salariații beneficiază de o majorare a salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii. Nu este vorba de acordarea cumulată a celor două majorări, deoarece fiecare dintre acestea se acordă proporțional cu perioada în care salariații își desfășoară activitatea, respectiv în cadrul proiectelor sau în afara acestora."

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

În apărare a susținut că majorarea de 15% pentru complexitatea muncii a fost calculată și achitată cu respectarea art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, ordinele de salarizare ale reclamanților fiind emise conform adresei din 27 octombrie 2022 a președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, având aplicabilitate de la această dată.

Având în vedere că Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 nr. 369/2022 și alte acte normative privind salarizarea personalului bugetar pentru anul 2023 nu prevăd decât creșterile salariale strict și limitativ enumerate de Legea-cadru nr. 153/2017, pretențiile reclamanților sunt lipsite de suport legal.

Prin Sentința nr. 708 din 2 noiembrie 2023, Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, reclamanții au declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate.

Prin Decizia nr. 225 din 26 martie 2024, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a admis recursul, a casat în tot sentința atacată și a trimis cauza spre o nouă judecată aceleiași instanțe.

Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut că instanța de fond nu a supus analizei aspectul referitor la acordarea cumulată a majorării pentru complexitatea muncii și a majorării pentru participarea la proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, considerând în mod eronat că acest aspect nu ar fi disputat de părțile în litigiu.

Astfel, instanța de control judiciar a stabilit că prima instanță trebuie să verifice situația reclamanților care au beneficiat de majorarea cu până la 50% pentru orele efectuate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile, pentru a stabili dacă sunt îndreptățiți la majorarea de 15% pentru complexitatea muncii pentru orele lucrate la funcția de bază din cadrul instituției.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal cu nr. 451/86/2023*, iar prin încheierea din 19 septembrie 2024 același tribunal a sesizat instanța supremă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și a suspendat judecata până la soluționarea sesizării. B. Dosarul nr. 239/84/2024 al Tribunalul Sălaj - Secția civilă

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj - Secția civilă cu nr. 239/84/2024, mai mulți reclamanți au solicitat obligarea pârâtei Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Sălaj la acordarea majorării pentru complexitatea muncii de 15% la salariile de bază pentru perioada 1 ianuarie 2019-30 septembrie 2022, proporțional cu numărul orelor lucrate în afara proiectelor finanțate din fonduri europene, sume actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală penalizatoare calculată de la data scadenței sumelor datorate și până în momentul plății.

În motivare, reclamanții au arătat că sunt salariați în cadrul pârâtei și că, pe lângă activitățile desfășurate pentru funcția de bază, au fost nominalizați în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene, beneficiind de o majorare cu până la 50% în funcție de timpul efectiv lucrat pentru proiectele în care au fost implicați.

Ca urmare a implicării în proiectele finanțate din fonduri europene, aceștia nu au beneficiat de majorarea de 15% pentru complexitatea muncii, justificarea pârâtei fiind aceea că cele două majorări (de 50% și de 15%) nu se cumulează.

Modalitatea de calcul al drepturilor salariale pentru personalul care desfășoară activitate în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene a făcut obiectul unui schimb de corespondență între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și ministrul muncii și solidarității sociale.

În urma acestei corespondențe, începând cu luna octombrie 2022, pârâta a acordat personalului care a desfășurat activități în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene majorarea pentru complexitatea muncii, proporțional cu numărul orelor lucrate în afara proiectelor europene.

Reclamanții au susținut că majorarea de 15% pentru complexitatea muncii li se cuvenea inclusiv pentru perioada 1 ianuarie 2019-30 septembrie 2022.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca prescrisă și, în subsidiar, ca neîntemeiată.

În apărare, a arătat că legiuitorul a făcut o distincție între activitățile prestate de funcționarii publici nominalizați în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene și cele prestate de aceștia în conformitate cu fișa postului, activitățile respective fiind diferite.

Precizările din notele de la subpct. 2 și 3 din nota 2 de la pct. II lit. A din capitolul I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul că cele două majorări salariale nu se cumulează, sunt suficient de explicite pentru a justifica respingerea pretențiilor deduse judecății.

La termenul din 20 septembrie 2024, Tribunalul Sălaj - Secția civilă a sesizat instanța supremă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și a suspendat judecata până la soluționarea sesizării. IV. Motivele reținute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii

Instanțele de sesizare au apreciat că sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinesc condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

În acest sens au menționat că sesizările au fost formulate în procese privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

Au mai arătat că de lămurirea chestiunii de drept invocate depinde soluționarea pe fond a cauzelor și că instanța supremă nu a statuat asupra acestei chestiuni, care nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Din preambulul actului normativ anterior evocat reiese că intenția legiuitorului delegat a fost aceea ca instanța supremă să asigure interpretarea unitară a dispozițiilor legale incidente în litigiile privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Fiind o dispoziție imperativă, instanța învestită cu judecarea procesului nu este în măsură să analizeze dacă problema de drept invocată este una veritabilă, susceptibilă de interpretări diferite. V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Reclamanții au apreciat că cele două majorări se cumulează, întrucât privesc intervale de timp diferite, astfel cum rezultă din adresa din 27 octombrie 2022, emisă de președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Pârâtele au apreciat că drepturile salariale ale reclamanților au fost calculate cu respectarea dispozițiilor art. 25, art. 38 alin. (4) și ale art. 42 din Legea-cadru nr. 153/2017. VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Tribunalul Suceava a apreciat că majorarea cu până la 50% se acordă proporțional cu timpul efectiv alocat proiectului/proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile, adică numai pentru un anumit număr de ore. Pentru restul orelor prestate la funcția de bază trebuie însă calculată și aplicată majorarea de 15% pentru complexitatea muncii. Acest spor trebuie aplicat la salariile de bază stabilite conform art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu 1 ianuarie 2019.

Tribunalul Sălaj a apreciat că se impune o interpretare literală a textului cuprins în nota 3, capitolul I, lit. A, subpct. 4 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul că majorarea salariilor de bază, cu până la 50% pentru persoanele nominalizate în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nu se poate cumula cu majorarea de 15% pentru complexitatea muncii, interdicția fiind una clar exprimată de legiuitor.

Această interdicție este prevăzută inclusiv în considerarea faptului că procentul de majorare de 15% pentru complexitatea muncii se aplică la salariul de bază, iar nu la fracțiuni din acesta, în considerarea prestării unei activități cu normă întreagă în condiții ce impun acordarea majorării.

Interdicția vizează în mod clar persoana salariatului și nu face referire la orele lucrate, respectiv la faptul că pentru același program de muncă nu ar putea fi cumulate majorările. Doar o astfel de prevedere expresă ar putea conduce la concluzia că programul de lucru și salariul de bază pot fi divizate, în vederea aplicării majorărilor în discuție, în mod separat.

În plus, orele lucrate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene sunt avute în vedere la stabilirea procentului concret al majorării prevăzute de art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017, nefiind justificată aplicarea celorlalte majorări pentru diferența de ore. VII. Jurisprudența instanțelor naționale

Curțile de apel Cluj, Constanța și tribunalele Cluj, Vaslui au transmis hotărâri judecătorești relevante cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, iar curțile de apel Brașov, București, Iași și Ploiești au transmis puncte de vedere teoretice asupra aceleiași chestiuni din care au rezultat două opinii.

Astfel, într-o primă opinie s-a apreciat că majorarea cu până la 50% de care au beneficiat funcționarii publici pentru desfășurarea unor activități în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile nu împiedică acordarea majorării de 15% pentru complexitatea muncii, cât timp aceasta din urmă este calculată doar pentru timpul din lună alocat activității de bază.

S-a considerat, în esență, că majorarea cu până la 50% de care au beneficiat funcționarii publici pentru desfășurarea unor activități în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile este proporțională cu timpul alocat respectivei activități, astfel încât pentru restul timpului se poate acorda majorarea de 15% pentru complexitatea muncii fără ca, în acest mod, să fie încălcată interdicția de cumulare a celor două majorări, de vreme ce ele se referă la perioade de timp diferite.

În sensul primei opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești definitive: Sentința civilă nr. 23 din 2 februarie 2024 a Tribunalului Vaslui - Secția civilă (definitivă prin anularea recursului); Decizia civilă nr. 213 din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal; deciziile civile nr. 282 din 14 martie 2024 și nr. 480 din 20 mai 2024 ale Curții de Apel Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal; Sentința civilă nr. 1.812 din 28 iunie 2024 a Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale (atacată cu apel).

Într-o a doua opinie s-a apreciat că cele două majorări au scopuri similare și, în raport cu prevederile exprese ale legii, nu pot fi acordate cumulat.

Această opinie a fost exprimată prin adresa înaintată de Curtea de Apel Ploiești fără, însă, a fi atașată practică judiciară relevantă în acest sens.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizărilor. VIII. Jurisprudența Curții Constituționale

Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

Prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în interpretarea dispozițiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6) din actul normativ anterior menționat, a stabilit că: majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 și pentru anul 2018; pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condițiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017; prin excepție, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. X. Raportul asupra chestiunii de drept

Judecătorii-raportori au apreciat că majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii nu poate fi acordată pentru activitatea prestată în luna în care funcționarul a beneficiat de o majorare de până la 50% a salariului de bază pentru activitatea desfășurată pentru realizarea unor proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizărilor

Temeiul de drept al prezentelor sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Potrivit art. 1 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, "prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal (...) prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze".

Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, "dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată", iar, potrivit art. 4, "dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie".

Din aceste prevederi legale rezultă următoarele condiții de admisibilitate a sesizării: a) existența unei cauze dintre cele enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, aflată în curs de judecată; b) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; c) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Verificând îndeplinirea acestor condiții, se constată că litigiile din ambele sesizări conexate au ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială unor funcționari din cadrul unor agenții județene pentru ocuparea forței de muncă, funcționari salariați în conformitate cu prevederile Legii-cadru 153/2017, fiind, așadar, îndeplinită prima condiție de admisibilitate.

Chestiunea de drept ce se solicită a fi lămurită se referă, în esență, la posibilitatea acordării majorării de 15% pentru complexitatea muncii unor funcționari din cadrul instituțiilor pârâte, pentru timpul alocat activității de bază, în condițiile în care, în luna pentru care se solicită acordarea acestei majorări, funcționarii respectivi au fost nominalizați în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și au beneficiat de o majorare de până la 50% a salariului de bază, proporțional cu timpul alocat fiecărui proiect de finanțare cu fonduri europene nerambursabile, în conformitate cu art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017.

În condițiile în care pretențiile reclamanților din litigiile în cadrul cărora au fost formulate cele două sesizări conexate se referă tocmai la acordarea unor astfel de majorări pentru complexitatea muncii, pentru funcționari care au beneficiat deja de majorarea de până la 50% reglementată de art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017, rezultă că soluția în litigiu depinde de chestiunea de drept supusă lămuririi.

De asemenea, se constată că este vorba de o veritabilă chestiune de drept, dificultatea interpretării normelor legale decurgând din imprecizia sintagmei "proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect" din cuprinsul art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017. Pornind de la o înțelegere diferită a modului de acordare a majorării de până la 50% reglementate de acest articol, unele instanțe au apreciat că este posibilă acordarea, în completare, a majorării de 15% pentru complexitatea muncii, calculată doar pentru zilele aferente activității de bază, în timp ce alte instanțe au apreciat că acest lucru nu este posibil având în vedere interdicția reglementată de anexa nr. VIII din Legea-cadru nr. 153/2017 de cumul al celor două majorări. Chiar dacă pentru cea de-a doua interpretare nu au fost identificate hotărâri judecătorești, faptul că această opinie a fost exprimată argumentat în unele puncte de vedere teoretice înaintate de instanțe, fiind însușită chiar de una dintre instanțele de trimitere, demonstrează existența unui risc de practică neunitară care justifică declanșarea procedurii reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

În fine, în ceea ce privește condiția ca problema de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii și să nu fi făcut obiectul unei statuări a Înaltei Curți de Casație și Justiție, se constată că și aceasta este îndeplinită, nefiind identificată o procedură de această natură care să aibă ca obiect chestiunea de drept ce se solicită a fi lămurită. XI.2. Asupra fondului sesizărilor

Prealabil analizei problemei de drept se impune o lămurire cu privire la normele supuse interpretării.

Dacă, în cadrul întrebării formulate în Dosarul nr. 2.073/1/2024, nu se face trimitere la actele normative supuse interpretării [se menționează doar art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, care însă nu este relevant pentru chestiunea de drept formulată], în Dosarul nr. 2.124/1/2024 se face referire la nota 3 capitolul I lit. A subpct. 1 și 4 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, notă identificată în mod imprecis de instanța de trimitere.

În realitate, în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 există două note cu un conținut similar, respectiv nota 5 de la capitolul I lit. A pct. I referitoare la salarizarea personalului din administrația publică centrală și nota 2 de la capitolul I lit. A pct. II referitoare la salarizarea personalului din unitățile teritoriale (notă care a mai făcut obiectul interpretării, pe aspecte diferite de cele din prezenta procedură, în cadrul Deciziei nr. 82 din 26 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept).

Instanța de trimitere menționează, în mod eronat, numărul notei și, de asemenea, atunci când redă conținutul notei supuse interpretării citează subpct. 2 din cadrul notei 2 de la capitolul I lit. A pct. II și subpct. 4 din cadrul notei 5 de la capitolul I lit. A pct. I.

În realitate, în condițiile în care reclamanții din ambele litigii sunt funcționari în cadrul unor agenții județene pentru ocuparea forței de muncă, nefiind încadrați într-o instituție centrală, norma incidentă o constituie nota 2 de la capitolul I lit. A pct. II, subpct. 2 și 3 (care are, într-adevăr, un conținut similar subpct. 4 din nota 5 de la capitolul I lit. A pct. I, dar un câmp de reglementare diferit).

Analizând chestiunea de drept supusă dezlegării, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, potrivit notei 2 de la capitolul I lit. A pct. II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017: " 2. Funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Muncii și Justiției Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%. 3. Majorarea prevăzută la pct. 2, precum și majorările prevăzute la art. 16 și 17 din prezenta lege nu se pot acorda cumulat aceleiași persoane."

Pe de altă parte, art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează majorarea de până la 50% ca o majorare care se acordă "proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect".

În acest context legislativ, cele două instanțe de trimitere au ridicat problema dacă este posibilă și aplicarea majorării de 15% pentru complexitatea muncii pentru timpul alocat funcției de bază, în condițiile în care majorarea de până la 50% a fost acordată în considerarea orelor alocate realizării proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile.

Răspunsul la această întrebare implică lămurirea modului în care se acordă majorarea de până la 50%, reglementată de art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Pentru punerea în aplicare a normei primare a fost adoptat Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 325/2018, aplicabil ratione tempore în litigiile în care au fost formulate prezentele sesizări, care, la art. 4 alin. (1), prevede următoarele: " Personalul din cadrul instituției și/sau autorității publice, nominalizat, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, pe perioada în care își desfășoară activitatea în aceste condiții, beneficiază de o majorare a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, cu până la 50%, în funcție de timpul efectiv lucrat lunar pentru activitățile proiectului și prevăzute corespunzător în fișa postului, după cum urmează: a) până la 20 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 10%; b) între 21-40 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 20%; c) între 41-60 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 30%; d) între 61-80 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 40%; e) peste 80 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 50%."

După cum se poate observa, timpul efectiv lucrat lunar pentru activitățile proiectului influențează procentul concret de majorare de care beneficiază fiecare membru al echipelor de proiecte, însă, odată stabilit acest procent, el se aplică salariului de bază.

Din modalitatea de reglementare rezultă că legiuitorul a considerat cele două majorări, respectiv cea de 15% pentru complexitatea muncii și cea de până la 50% pentru desemnarea funcționarului în echipele de proiect, ca alternative, ambele având același scop, respectiv acela de a bonifica desfășurarea, pe parcursul lunii, a unei activități cu un grad de complexitate mai ridicat. Însă, în timp ce majorarea de 15% este stabilită în procent fix, ținând seama de complexitatea generală a activității funcționarilor vizați, majorarea de până la 50% variază în funcție de sporul de complexitate ce decurge din prestarea, în timpul unei luni, a unei activități privitoare la proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile.

În aceste condiții, aplicarea unei alte majorări de 15% a salariului de bază în luna în care persoana respectivă a beneficiat deja de o majorare a salariului de bază de până la 50% este de natură să încalce interdicția privind cumulul celor două majorări, edictată de subpct. 3 din nota 2 de la capitolul I lit. A pct. II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017.

Este adevărat că pentru primul interval de timp, respectiv de până la 20 de ore alocate realizării proiectelor, procentul de majorare reglementat de Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 325/2018 este de 10%, inferior, deci, procentului de 15% prevăzut de subpct. 2 din nota 2 de la capitolul I lit. A pct. II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. Această inadvertență a legiuitorului secundar care nu a corelat, în mod corespunzător, procentele de majorare pentru realizarea proiectelor cu procentul de majorare pentru complexitatea muncii nu este suficientă pentru a conduce la o altă soluție. În cazul în care există persoane care au alocat, într-o lună, până la 20 de ore pentru realizarea proiectului se poate pune, cel mult, problema acordării majorării celei mai avantajoase, dar în niciun caz nu se poate proceda la cumularea celor două majorări, întrucât, așa cum s-a menționat mai sus, s-ar încălca interdicția expresă din cuprinsul subpct. 3 al notei 2 de la capitolul I lit. A pct. II din anexa nr. VIII la Legeacadru nr. 153/2017.

În concluzie, având în vedere modalitatea de reglementare a celor două majorări, acordarea unei majorări de 15% în lunile în care funcționarul a beneficiat de majorarea salariului de bază cu un procent de până la 50% nu este posibilă, complexitatea muncii fiind deja bonificată, în mod global, prin acordarea majorării de până la 50%, calculată prin luarea în considerare a ponderii activității referitoare la proiectele finanțate din fonduri europene nerambursabile în ansamblul activității funcționarului.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,