Decizia nr. 104/2024 — ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept · Dosar nr. 383/108/2024

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.013/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Constanța - Secția I civilă în Dosarul nr. 2.759/118/2024, de Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 383/108/2024, de Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 4.744/107/2023 și de Tribunalul Sibiu - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.833/85/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, fiind formulate puncte de vedere la raport de către pârâții municipiul Alba Iulia și Unitatea Administrativ-Teritorială Arad.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizărilor în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularii și obiectul sesizărilor

Tribunalul Constanța - Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 23 august 2024, în Dosarul nr. 2.759/118/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: " Condițiile de acordare a sporului pentru condiții de muncă prevăzut de art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, includ și dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, dispozițiile art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență nr. 168/2022 și dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023?"

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.013/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 9 decembrie 2024.

Ulterior, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată cu nr. 2.023/1/2024 sesizarea formulată de Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 383/108/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: " Dacă sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar corespunzător timpului lucrat, prevăzut în Legea-cadru nr. 153/2017, anexa nr. VIII, capitolul I, litera B, art. 1 alin. (1), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 296/2023, capitolul III, secțiunea 1, articolul XXVI, punctul 10, poate fi acordat funcționarilor publici angajați în cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, în condițiile în care prin aceasta s-ar depăși plafonul de 30% prevăzut de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017?"

De asemenea, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată cu nr. 2.047/1/2024 sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 4.744/107/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: " Dacă la acordarea retroactivă pentru perioada 2021-2023 a sporului de 15% la salariul de bază prevăzut de art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017 trebuie să fie avute în vedere și dispozițiile art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, acte normative care mențin cuantumul sporului la nivelul aflat în plată pentru decembrie 2020, respectiv decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții?"

Totodată, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată cu nr. 2.391/1/2024 sesizarea formulată de Tribunalul Sibiu - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.833/85/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: " Dacă în cadrul unei instituții publice nu au fost acordate deloc sporuri pentru condiții vătămătoare până la sfârșitul anului 2018 sunt incidente prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, precum și dacă, în situația dată, angajații funcționari publici și personal contractual au dreptul la plata sporului pentru condiții vătămătoare începând cu anii ulteriori anului 2018, conform prevederilor art. 1 alin. (1) și (2) din anexa nr. VIII, lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017?"

Având în vedere existența unei strânse legături între obiectul primei sesizări și obiectul sesizărilor înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 a fost dispusă conexarea dosarelor nr. 2.023/1/2024, nr. 2.047/1/2024 și nr. 2.391/1/2024 la Dosarul nr. 2.013/1/2024. II. Dispozițiile legale supuse interpretării

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017) Art. 22. - Sporul pentru persoanele cu handicap " (1) Pentru activitatea desfășurată de nevăzătorii cu handicap grav și accentuat, în cadrul programului normal de lucru, se acordă un spor de 15% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare. (2) Celelalte categorii de persoane cu handicap grav și accentuat care vor beneficia de sporul prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (3) Cuantumul sporurilor prevăzute la alin. (1) și (2) nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 alin. (1) și (2)." Art. 23. - Sporul pentru condiții de muncă " Locurile de muncă și categoriile de personal, precum și mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc, în cel mult 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație, justiție, administrație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională sau a fiecăreia dintre autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate." Art. 25. - Limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și a altor drepturi " (1) Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz." (...) Anexa nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație" Capitolul I, litera B Reglementări specifice funcționarilor publici Art. 1. - " (1) Funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar corespunzător timpului lucrat. (2) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților funcționarilor publici, în limita prevederilor din Regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens." Capitolul II, litera I Reglementări specifice personalului încadrat pe bază de contract individual de muncă - personal contractual din administrația publică Art. 1. - " (1) Personalul contractual salarizat potrivit prezentei anexe la cap. II lit. A-lit. E poate beneficia de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat. (2) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților salariaților, în limita prevederilor din regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare emise de către autoritățile abilitate în acest sens."

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018) Art. 34 (forma inițială) - (...) "(2) Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții." Art. 34 (forma modificată prin art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020) - (...) "(2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții."

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene aprobată prin Legea nr. 274/2022 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020) Art. I. - (...) "(3) În anul 2021, începând cu luna ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții."

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021) Art. I. - (...) "(5) În anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2021, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții."

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022) Art. I. - (...) "(5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții."

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023) Art. II. - "Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții."

Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație" din administrația publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 (Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017) Anexa nr. 1 - Articol unic. - " Pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, mărimea sporului pentru personalul prevăzut la cap. I și cap. II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția personalului din administrația publică locală, în funcție de numărul de factori de risc întruniți, este următoarea: a) spor de la 10,1% până la 15% din salariul de bază pentru personalul care își desfășoară activitatea sub influența a 4 factori de risc din cei prevăzuți la art. 5 din regulamentul-cadru; (...)"

Hotărârea Guvernului nr. 751/2018 pentru stabilirea categoriilor de persoane cu handicap care beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare (Hotărârea Guvernului nr. 751/2018) Articol unic. - " Persoanele care, în conformitate cu certificatul de încadrare în grad de handicap, sunt încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, de oricare tip prevăzut de art. 86 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază, pentru activitatea desfășurată în cadrul programului normal de lucru, de un spor de 15% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare, prevăzut la art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare." III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept A. Dosarul nr. 2.759/118/2024 al Tribunalului Constanța - Secția I civilă

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Sud-Est Galați, solicitând instanței să dispună: a) acordarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare în procent de 15% din salariul de bază al personalului care își desfășoară activitatea sub influența factorilor de risc prevăzuți de art. 5 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017; b) recalcularea drepturilor salariale cuvenite ca urmare a acordării sporului de 15% începând cu 27 noiembrie 2019; c) plata diferențelor rezultate din recalcularea salariului, sume actualizate cu rata inflației la care se adaugă dobânda legală penalizatoare.

În motivare, reclamanta a susținut că deține funcția de referent IA în cadrul Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Sud-Est Galați, începând din anul 2019, și că sporul pentru condiții vătămătoare a fost acordat personalului care ocupă aceeași funcție în cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor din București începând cu luna decembrie 2018.

În acest context a subliniat că situația creată prin neacordarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare tuturor salariaților care își desfășoară activitatea în condiții similare și au aceleași atribuții de serviciu este discriminatorie.

Pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

În apărare a susținut că sporurile se mențin cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, conform art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.

A mai arătat că Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor din București a comunicat că personalul care și-a desfășurat activitatea într-un loc de muncă pentru care nu a fost emis un buletin de expertizare de către direcția de sănătate publică județeană sau altă instituție publică abilitată în anul 2018 nu poate beneficia de acest spor al cărui cuantum a fost plafonat anual.

În final, a conchis că niciun angajat din cadrul Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Sud-Est Galați nu beneficiază de sporul pentru condiții de muncă vătămătoare de 15% din salariul de bază. B. Dosarul nr. 383/108/2024 al Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad, astfel cum a fost modificată, mai mulți reclamanți au chemat în judecată pe pârâtele Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad și Consiliul Județean Arad, solicitând instanței să dispună: a) obligarea primei pârâte la acordarea sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare în procent de până la 15% din salariul de bază, prevăzut de art. 1 alin. (1) lit. B din capitolul I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017; b) obligarea primei pârâte la plata retroactivă (începând cu 23 ianuarie 2021) pentru 3 ani anteriori datei introducerii acțiunii a sumelor reprezentând diferențele salariale cuvenite, precum și acordarea în continuare a drepturilor salariale și a sporurilor aferente; c) obligarea primei pârâte la încheierea cu reclamanții a unui act adițional la contractele individuale de muncă în care să se specifice sporul acordat, conform dispozițiilor art. 17 alin. (5), art. 41 și 160 din Codul muncii; d) obligarea primei pârâte la actualizarea sumelor cuvenite cu dobânda legală și rata inflației de la data scadenței și până la data plății; e) obligarea pârâtului Consiliul Județean Arad la întocmirea unui proiect bugetar care să conțină și sumele necesare acordării acestor sporuri salariale.

În motivare, reclamanții au susținut, în esență, că au fost angajați ai Serviciului management de caz pentru adulți cu dizabilități și persoane vârstnice din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad și că au fost expuși permanent la factori nocivi de risc în cursul programului de lucru.

După evocarea dispozițiilor legale incidente, reclamanții au subliniat că sunt îndreptățiți la acordarea sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază. În acest sens au arătat că încă din anul 2018 au existat buletine de expertizare care atestau îndreptățirea reclamanților la plata sporului menționat, însă acestea nu au fost puse în aplicare de către pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad, care nu a solicitat ordonatorului de credite alocarea fondurilor necesare în acest scop, acestea pierzându-și valabilitatea.

Pârâtele au depus întâmpinări prin care au solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

În apărare au susținut, în esență, că reclamanții au calitatea de funcționari publici în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Arad.

Începând cu data de 1 iulie 2017, personalul din cadrul acestei instituții a fost reîncadrat și salariile de bază au fost stabilite în conformitate cu dispozițiile anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017.

În acest context au susținut că funcționarii publici reîncadrați conform anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 nu sunt îndreptățiți la acordarea sporurilor reglementate de art. 14 alin. (1) lit. d) și e) din anexa nr. II a Legii-cadru nr. 153/2017, aceste dispoziții fiind aplicabile exclusiv personalului contractual încadrat în cadrul unităților de asistență socială.

Au mai arătat că sporurile pretinse sunt limitate de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, care menține cuantumul sporurilor cel mult la nivelul acordat în luna decembrie 2023.

În plus, acordarea sporurilor pentru condiții de muncă vătămătoare era condiționată de încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal din bugetul de venituri și cheltuieli aprobat prin bugetul anual de venituri și cheltuieli, cu respectarea principiului sustenabilității financiare. C. Dosarul nr. 4.744/107/2023 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții primarul municipiului Alba Iulia și municipiul Alba Iulia, solicitând instanței să dispună: a) anularea dispoziției din 5 septembrie 2023 privind revocarea dispoziției din 8 august 2023 de acordare a sumei brute de 23.433 lei, reprezentând sporul de 15% din salariul de bază acordat persoanelor încadrate în grad de handicap grav sau accentuat pentru activitatea desfășurată în cadrul programului normal de lucru pentru perioada cuprinsă între 9 aprilie 2021 și 8 iunie 2023; b) anularea actului administrativ reprezentat de adresa din 27 octombrie 2023 prin care s-a soluționat plângerea prealabilă formulată împotriva dispoziției din 5 septembrie 2023.

Prin Sentința nr. 67 din 22 februarie 2024, Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a luat act de renunțarea reclamantei la judecata celui de-al doilea capăt de cerere, a admis primul capăt de cerere și a anulat dispoziția din 5 septembrie 2023, prin care a fost revocată dispoziția din 8 august 2023.

Împotriva acestei sentințe, pârâtul municipiul Alba Iulia a declarat recurs prin care a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă.

În motivare a susținut că din referatul întocmit de Serviciul resurse umane-administrativ din 8 august 2023, care prezintă modul de calcul al aplicării sporului de 15% pentru perioada 9 aprilie 2021-8 iunie 2023, rezultă că nu au fost respectate dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022.

Aceste acte normative mențin cuantumul sporurilor la nivelul celui aflat în plată în luna decembrie 2020, respectiv luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

A mai arătat că dispoziția din 5 septembrie 2023 privind revocarea dispoziției din 8 august 2023 reprezintă un act administrativ adoptat în baza și în vederea executării legii.

Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În apărare a susținut că titularul unui certificat de handicap trebuie să beneficieze de toate drepturile prevăzute de lege pentru gradul de handicap stabilit.

A mai arătat că recurenta a avut la dispoziție toate certificatele de handicap cărora le-a dat eficiență, sens în care a scutit-o pe intimată de plata impozitului pe venit și i-a acordat suplimentar 3 zile de concediu de odihnă anual. D. Dosarul nr. 1.833/85/2023 al Tribunalului Sibiu - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu, mai mulți reclamanți au solicitat obligarea pârâtelor Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Centru Brașov și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului la plata sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare în procent de 15%, aferent fiecărui salariu de bază lunar aflat în plată, retroactiv pe ultimii 3 ani și în continuare pentru personalul în activitate, precum și pe perioada ultimilor 3 ani până la data încetării raporturilor de muncă pentru personalul căruia i-a încetat contractul de muncă.

În motivare, reclamanții au susținut că au dovedit deținerea buletinelor de expertizare a condițiilor de muncă aferente perioadei pentru care au solicitat acordarea sporului pentru condiții vătămătoare, constatându-se existența a 5 factori de risc.

În acest context au subliniat că sunt îndreptățiți la acordarea sporului de 15% prevăzut de articolul unic din anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017.

Au mai arătat că salariații din cadrul altor comisariate județene beneficiază de sporul pentru condiții de muncă vătămătoare în procent de 15%, invocând existența unei situații discriminatorii prin raportare la aceștia.

Pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

În apărare a susținut că sporurile se mențin cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, conform art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.

A mai arătat că personalul care și-a desfășurat activitatea într-un loc de muncă pentru care nu a fost emis un buletin de expertizare de către direcția de sănătate publică județeană sau altă instituție publică abilitată în anul 2018 nu poate beneficia de acest spor al cărui cuantum a fost plafonat anual. IV. Motivele reținute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii

Instanțele de sesizare au apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. În acest sens au arătat că de dezlegarea chestiunilor de drept invocate depinde soluționarea pe fond a cauzelor și că instanța supremă nu a statuat asupra acestor chestiuni, care nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Au mai arătat că nu se impune verificarea condiției referitoare la caracterul complex sau precar al reglementării, de natură a conduce la interpretări diferite, deoarece completul de judecată învestit cu soluționarea unui cauze privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este obligat să sesizeze instanța supremă pentru dezlegarea chestiunii de drept invocate, în măsura în care nu există o statuare asupra acestei chestiuni. V. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările

Completul de judecată din cadrul Tribunalului Constanța a apreciat că la analiza condițiilor de acordare a sporului pentru condiții de muncă vătămătoare trebuie avute în vedere măsurile fiscal-bugetare adoptate de legiuitorul delegat după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, impunându-se aplicarea lor în privința cuantumului acestui spor.

Completul de judecată din cadrul Tribunalului Arad a apreciat că ordonatorii de credite au obligația să stabilească salariile de bază, sporurile și alte drepturi salariale astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu, conform art. 3 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017.

În acest context se impune a se analiza, pe de o parte, dacă sporurile pot fi acordate pentru o perioadă în care cheltuielile de personal au fost aprobate prin bugetul anual, iar, pe de altă parte, dacă poate fi identificată o bază legală pentru ca aceste cheltuieli să poată fi incluse în bugetele ce urmează a fi aprobate.

Completul de judecată din cadrul Curții de Apel Alba Iulia a apreciat că normele art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 nu sunt incidente în cauză. Aceasta deoarece sporul cuvenit persoanelor cu handicap se acordă în procentul de 15% din salariul de bază, iar limitarea impusă prin actele normative anterior evocate pornește de la raportarea sporurilor la salariul brut lunar.

Cele două noțiuni nu sunt identice, având un conținut juridic diferit în sensul că salariul brut lunar semnifică un cumul de drepturi salariale exprimate în formă brută și sunt supuse impozitării în condițiile stabilite de lege.

Astfel, salariul brut lunar are un conținut mai larg, înglobând atât salariul de bază, cât și alte categorii de drepturi precum compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele și celelalte elemente ale sistemului de salarizare, conform art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017. În schimb, salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX, conform art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Prin urmare, nu se poate nega acordarea retroactivă a sporului în discuție prin invocarea unor dispoziții legale care limitează sau mențin în anul 2021, respectiv 2023 cuantumul sporurilor incluse în salariul brut lunar cel mult la nivelul celui acordat pentru luna decembrie 2020, respectiv luna decembrie 2022.

Completul de judecată din cadrul Tribunalului Sibiu nu a prezentat opinia sa asupra chestiunii de drept invocate. VI. Jurisprudența instanțelor naționale

Curțile de apel Alba Iulia, Bacău, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați și Ploiești au transmis hotărâri judecătorești relevante cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegării, iar curțile de apel Alba Iulia, Brașov, București, Iași și Ploiești au transmis puncte de vedere teoretice ale judecătorilor asupra acelorași chestiuni.

Cu privire la prima chestiune de drept s-au conturat două opinii.

Astfel, într-o primă opinie s-a apreciat că, la acordarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare, prevăzut de art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, trebuie să se țină cont de plafonarea impusă succesiv prin art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 (tribunalele Alba, Ilfov, Teleorman și Vaslui).

S-a argumentat că prin adoptarea actelor normative anterior evocate s-a urmărit menținerea cuantumului sporului pentru condiții de muncă vătămătoare cel mult la nivelul celui acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

În sensul primei opinii au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate de curțile de apel Cluj, Constanța, Ploiești și Tribunalul București.

Într-o a doua opinie, consacrată exclusiv pe cale jurisprudențială, s-a apreciat că, la acordarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare, prevăzut de art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, nu trebuie să se țină cont de plafonarea impusă succesiv prin art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

S-a argumentat că sporul pentru condiții de muncă vătămătoare este stabilit în procent de 15% din salariul de bază, în timp ce limitarea la care face referire art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 raportează sporurile la salariul brut lunar, cele două noțiuni având un conținut juridic diferit. Astfel, salariul brut lunar are un conținut mai larg, încorporând atât salariul de bază, cât și alte categorii de drepturi precum compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele și celelalte elemente ale sistemului de salarizare, conform art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017. În schimb, salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX, conform art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. Ca atare, nu se poate nega acordarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare de 15% din salariul de bază prin invocarea unor dispoziții legale care limitează sau mențin, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor incluse în salariul brut lunar la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018.

În sensul celei de-a doua opinii au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul București.

Cu privire la a doua chestiune de drept s-a conturat o singură opinie.

Astfel, s-a apreciat că acordarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar corespunzător timpului lucrat, prevăzut de art. 1 alin. (1) din capitolul I litera B din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, nu poate depăși plafonul prevăzut de art. 25 din aceeași lege (Curtea de Apel Iași, tribunalele Brașov, București, Giurgiu, Iași, Ilfov, Prahova, Teleorman și Vaslui).

S-a argumentat că nu există o prevedere legală care să excepteze personalul din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului de la aplicarea prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017.

În sensul acestei opinii au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate de curțile de apel București, Galați și tribunalele Prahova și București.

Referitor la a treia problemă de drept s-au conturat două opinii.

Astfel, într-o primă opinie s-a apreciat că, la acordarea retroactivă pentru perioada 2021-2023 a sporului de 15% din salariul de bază, prevăzut de art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017, trebuie avută în vedere plafonarea impusă succesiv de art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții (Curtea de Apel Iași, tribunalele Brașov, Buzău, Iași și Vaslui).

S-a argumentat că actele normative anterior menționate au impus o limitare a sporurilor la nivelul cuantumului aflat în plată pentru luna decembrie 2020 și 2022. Astfel, acordarea retroactivă a sporului de 15%, prevăzut de art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017, trebuie să respecte această limitare, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Într-o a doua opinie s-a apreciat că, la acordarea retroactivă pentru perioada 2021-2023 a sporului de 15% din salariul de bază, prevăzut de art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017, nu trebuie avută în vedere plafonarea impusă succesiv de art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții (tribunalele București, Ilfov și Teleorman).

S-a argumentat că dispozițiile art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 prevăd limitarea cuantumului sporurilor, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Astfel, ipoteza avută în vedere de aceste dispoziții vizează sporurile acordate pentru condiții de lucru obiective, iar nu situația subiectivă, individuală, a persoanelor cu handicap.

În sensul acestei opinii au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate de curțile de apel Constanța, Craiova și tribunalele Prahova, Bacău și București.

Referitor la a patra problemă de drept s-au conturat două opinii.

Astfel, într-o primă opinie s-a apreciat că, dacă în cadrul unei instituții publice nu au fost acordate deloc sporuri pentru condiții de muncă vătămătoare până la sfârșitul anului 2018, funcționarii publici și personalul contractual au dreptul la plata sporului pentru condiții de muncă vătămătoare începând cu anii ulteriori anului 2018, conform art. 1 alin. (1) și (2) din capitolul I lit. B din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, nefiind aplicabilă limitarea prevăzută de art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 (Tribunalul Prahova).

S-a argumentat că în situația în care salariații nu au beneficiat de sporul pentru condiții de muncă vătămătoare până la sfârșitul anului 2018, însă s-a stabilit ulterior acestui moment că aceștia își desfășoară activitatea în condiții vătămătoare, pe baza unor buletine de expertizare, sporul respectiv trebuie acordat în temeiul art. 1 alin. (1) și (2) capitolul I lit. B din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. Intervenind schimbarea în calificarea și stabilirea condițiilor de muncă, limitarea prevăzută de art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu mai este aplicabilă.

În sensul primei opinii a fost identificată o hotărâre judecătorească pronunțată de Tribunalul Prahova.

Într-o a doua opinie s-a apreciat că, dacă în cadrul unei instituții publice nu au fost acordate deloc sporuri pentru condiții de muncă vătămătoare până la sfârșitul anului 2018, funcționarii publici și personalul contractual nu au dreptul la plata sporului pentru condiții de muncă vătămătoare începând cu anii ulteriori anului 2018, fiind incidente prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 (Tribunalul Ilfov).

S-a argumentat că, la analiza condițiilor de acordare a sporului pentru condiții de muncă vătămătoare, trebuie să se țină cont de ordonanțele de urgență prin care s-au stabilit măsuri fiscal-bugetare. Astfel, dispozițiile ordonanțelor de urgență nu vizează exclusiv valoarea sporului, ci trebuie avut în vedere inclusiv când se pretinde un nou spor care nu fusese inclus în salariul de bază la momentul respectiv. În plus, numai personalului care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022 i se aplică în întregime dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017, inclusiv cele referitoare la acordarea sporurilor.

În sensul acestei opinii au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate de curțile de apel București și Galați.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problemele de drept care formează obiectul sesizărilor conexate. VII. Jurisprudența Curții Constituționale

Prin Decizia nr. 666 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 februarie 2021, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23, ale art. 25 alin. (1) și ale art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a) și alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. În considerentele de la paragraful 28 din această decizie s-a statuat că: "Referitor la critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, care deleagă stabilirea mărimii sporului pentru condiții de muncă prin acte de reglementare secundară (regulament-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului), Curtea reține că, departe de a constitui o negare a rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, prevederile de lege criticate nu fac altceva decât să dea expresie opțiunii legiuitorului în materia reglementării sporului pentru condiții de muncă, fără a încălca dispozițiile art. 61 din Constituție. Astfel, marja de apreciere a autorităților administrației publice în privința stabilirii mărimii sporului pentru condiții de muncă nu este nelimitată, ci aceasta se exercită, în condițiile legii, cu încadrarea în limitele maxime prevăzute de lege." Considerente similare se regăsesc în Decizia nr. 63 din 28 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 18 iulie 2023.

Prin Decizia nr. 176 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 10 septembrie 2024, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 lit. b), c), d) și g), ale art. 23, ale art. 36 alin. (1), ale art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3), (4) și (6) și ale art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 1 din cap. I lit. B și ale cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 și 2 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. În considerentele de la paragraful 63 din această decizie s-a reținut că: "În aplicarea acestor considerente la situația de față, se poate susține că și în ceea ce privește instituirea (sau neinstituirea) unor sporuri care să atenueze impactul pe care condițiile nocive de muncă îl au asupra sănătății persoanelor, iar în cazul instituirii, conținutul concret al acestora, statul beneficiază de o largă marjă de apreciere. Astfel, în concret, raportat la cauza de față, stabilirea intervalului temporal pentru care sporurile pentru condiții de muncă vătămătoare se acordă (sau nu), a cuantumului acestora, a categoriilor de beneficiari etc., este o decizie cu privire la care, în mod inevitabil și deci necesar, legiuitorul trebuie să beneficieze de o largă marjă de apreciere."

Prin Decizia nr. 433 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 27 octombrie 2023, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, reținând că: limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și a altor drepturi, prevăzută de dispozițiile legale criticate, nu echivalează cu diminuarea salariului de bază. Astfel, statul are deplina legitimitate constituțională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. Regula limitării sporurilor la un anumit cuantum reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituție și destinată a fi aplicată în mod nediferențiat întregului personal plătit din fonduri publice, fără privilegii și fără discriminări (paragrafele 16 și 17). VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

Prin Decizia nr. 24 din 2 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 25 iunie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "Cum se interpretează și aplică dispozițiile art. 22 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și Hotărârea Guvernului nr. 751/2018 pentru stabilirea categoriilor de persoane cu handicap care beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare, în coroborare cu prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017?"

Prin Decizia nr. 46 din 22 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 27 noiembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "Dacă sporul pentru condițiile de muncă prevăzut de art. 1 din anexa VIII cap. I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 este supus sau nu aplicării etapizate prevăzute de art. 38 din aceeași lege."

Prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a admis sesizarea și a stabilit că: "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017, în corelare cu prevederile art. 38 alin. (3), alin. (4) și alin. (6) din același act normativ, personalul din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care este încadrat și își desfășoară activitatea în specialitatea funcțiilor specifice prevăzute în anexă beneficiază de sporul pentru condiții de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, de la data la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate."

Prin Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 9 martie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea în vederea pronunță