ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 7/2021

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 3.061/1/2020, a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 37 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile formulată de Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 175/89/2020.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părțile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.

De asemenea referă asupra faptului că au fost transmise de către instanțele naționale hotărâri judecătorești pronunțate în materia ce face obiectul sesizării și opinii teoretice exprimate de judecători, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.

Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 2 noiembrie 2020, în Dosarul nr. 175/89/2020, aflat pe rolul acestei instanțe, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: drepturile salariale reglementate de dispozițiile art. 5 (gradație de merit) și art. 8 (majorarea de 10% a salariului de bază de care beneficiază personalul didactic care îndeplinește funcția de diriginte, învățătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învățământul primar, profesorii pentru învățământul preșcolar) din anexa nr. I - Familia ocupațională de funcții bugetare "Învățământ" capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), sunt incluse în categoria "celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar", astfel încât, în temeiul dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018), începând cu 1 ianuarie 2019, se mențin cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018 sau intră sub incidența dispozițiilor art. 38 alin. (41) din Legea-cadru nr. 153/2017?

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 13 noiembrie 2020, cu nr. 3.061/1/2020, termenul de judecată fiind stabilit la 8 februarie 2021.

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui - Secția civilă cu nr. 175/89/2020 din 27 ianuarie 2020, reclamantul Sindicatul Liber Învățământ Zona X, în numele și pentru membrii de sindicat reprezentați, a solicitat obligarea pârâtei Grădinița cu program prelungit Y la calcularea și plata diferențelor de drepturi salariale, începând cu data de 1 ianuarie 2019, ca urmare a creșterii salariului de bază în plată [obținut prin aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (3) lit. a) și d), precum și prin aplicarea art. 38 alin. (4

În motivarea acțiunii se arată că membrii de sindicat ocupă posturi de personal didactic în cadrul Grădiniței cu program prelungit Y, respectiv educatori, și beneficiază de drepturile salariale aferente gradației de merit și funcției de diriginte/educator. Începând cu 1 ianuarie 2019, angajatorul a calculat și plătit drepturile salariale aferente gradației de merit și dirigenției ca sporuri/indemnizații, respectiv ca procent din salariul de bază aferent lunii decembrie 2016, cu toate că, în mod evident, acestea nu reprezintă nici sporuri, nici indemnizații, ci creșteri ale salariului de bază, astfel cum este stipulat în prevederile amintite ale Legii-cadru nr. 153/2017.

Reclamantul a susținut că legiuitorul, prin prevederile speciale cuprinse în anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, a instituit o natură juridică nouă pentru o serie de elemente ale salariului, respectiv creșterea corespunzătoare gradației de merit, majorarea corespunzătoare învățământului special, majorarea pentru predarea în regim simultan, majorarea corespunzătoare funcției de diriginte, și că, de la 1 ianuarie 2019, creșterea salariului de bază prevăzută de art. 5 și art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 trebuia calculată în raport cu salariul de bază deținut.

Precizează că prin Adresa nr. 343 din 28 februarie 2019 a Ministerului Muncii și Justiției Sociale se arată că prevederile art. 4, 7 și 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 stipulează faptul că personalul didactic din învățământul special, cel care asigură predarea simultană și cel care îndeplinește funcția de diriginte, învățător, beneficiază de o majorare a salariului de bază și că aceste drepturi nu intră sub incidența art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Aceeași este opinia și în privința gradației de merit, cu mențiunea expresă că acesteia i se aplică metodologia și criteriile de acordare elaborate de către minister.

Concluzionând, atât plata activității pentru dirigenție, cât și cea pentru gradația de merit reprezintă creșteri ale salariului de bază, fiind părți intrinseci ale acestuia, iar salariul de bază cuprinzând predarea simultană, gradația de merit și dirigenția reprezintă bază de calcul pentru sporurile si indemnizațiile definite astfel de lege. Mai arată că gradația de merit este o distincție și nu a avut niciodată statutul de spor sau indemnizație.

Pârâta Grădinița cu program prelungit Y a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că, potrivit art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1 iulie 2017, se mențin în plată la nivelul acordat în luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice. Prin Decizia nr. 41 din 4 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 25 septembrie 2018 (Decizia nr. 41 din 4 iunie 2018), în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 33 și art. 3

Prevederi similare se regăsesc și în art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.

Prin Sentința civilă nr. 489 din 25 iunie 2020, Tribunalul Vaslui - Secția civilă a admis acțiunea și a obligat pârâta să calculeze și să achite membrilor de sindicat diferențele de drepturi salariale reprezentând gradația de merit de 25% și majorarea de 10% pentru funcția de diriginte/învățător, începând cu data de 1 ianuarie 2019 și până la data pronunțării, raportate la salariul de bază, ca urmare a creșterii salariului de bază în plată [obținut prin aplicarea art. 38 alin. (3) lit. a) și d) și art. 38 alin. (4

Prima instanță a reținut că, începând cu data de 1 iulie 2017, salarizarea personalului pentru familia ocupațională de funcții bugetare "Învățământ" se realizează în baza dispozițiilor anexei nr. I din Legea-cadru nr. 153/2017. În privința modului de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, conform art. 12 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, este de precizat că salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare se stabilesc potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 și anexelor nr. I-IX din lege, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile aprobate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în vederea realizării obiectivelor, programelor și proiectelor stabilite.

Prin art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017 se stabilește că limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în lege și în anexele nr. I-VIII.

Prevederile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie regula potrivit căreia suma sporurilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază.

În vederea punerii în aplicare a dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, prin art. 36 din acest act normativ s-a stabilit că, la data intrării în vigoare - 1 iulie 2017 -, trebuie să se procedeze la reîncadrarea personalului salarizat "pe noile funcții, grade/trepte profesionale, gradație corespunzătoare vechimii în muncă și vechime în specialitate/vechime în învățământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare potrivit art. 38".

Prin raportare la dispozițiile legale enunțate rezultă că stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare se efectuează în condițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Prin alin. (1) al acestui articol este instituită regula aplicării etapizate a legii, începând cu data de 1 iulie 2017, iar etapele temporare apar descrise în alin. (2)-(6).

Astfel, în baza art. 38 alin. (3) lit. a) și d) din Legea-cadru nr. 153/2017, s-a majorat salariul de bază, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017 și, începând cu 1 martie 2018, cu 20% față de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor alin. (6).

Art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 definește salariul de bază ca reprezentând suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX.

Art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017 definește salariul lunar, care cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.

Art. 7 lit. i) din Legea-cadru nr. 153/2017 definește sporul ca reprezentând un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal.

În anexa nr. I din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt prevăzute salariile de bază pentru funcțiile din învățământ, aferente unei norme didactice.

Redând dispozițiile art. 5 și 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, instanța de fond a reținut că toate aceste dispoziții folosesc sintagma "majorare", care se aplică la salariul de bază.

În aceeași anexă, dispoziții legale distincte prevăd "sporuri", "indemnizații", de care beneficiază personalul din învățământ: indemnizație de izolare, spor de 10-25% din salariul de bază pentru personalul didactic desemnat să conducă și să realizeze practică pedagogică pentru pregătirea viitoarelor educatoare și a viitorilor învățători, institutori și profesori, spor pentru conducătorii de doctorat, spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare, spor pentru personalul didactic care desfășoară activitate de predare-învățare- evaluare în sistemul penitenciar.

Cum dispozițiile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 limitează la plafonul de 30% suma sporurilor, iar gradația de merit și funcția de diriginte nu reprezintă sporuri ale salariului de bază, ci majorări acordate în considerarea unor situații speciale în care se află doar anumite cadre didactice, pe o perioadă limitată de timp, instanța a apreciat că legiuitorul a urmărit să instituie un regim juridic diferit al acestora din urmă, exceptat de la aplicarea art. 25.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Grădinița cu program prelungit Y, solicitând respingerea acțiunii. În esență, apelanta-pârâtă a susținut că drepturile salariale cuvenite membrilor de sindicat reclamanți au fost corect stabilite, fiind aplicabile dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.

În ședința publică din 13 octombrie 2020, instanța de apel a pus în discuția părților oportunitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în procedura reglementată de art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: drepturile salariale reglementate de dispozițiile art. 5 (gradație de merit) și art. 8 (majorarea de 10% a salariului de bază de care beneficiază personalul didactic care îndeplinește funcția de diriginte, învățătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învățământul primar, profesorii pentru învățământul preșcolar) din anexa nr. I - Familia ocupațională de funcții bugetare "Învățământ" capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt incluse în categoria "celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar", astfel încât, în temeiul dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, începând cu 1 ianuarie 2019, se mențin cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018 sau intră sub incidența dispozițiilor art. 38 alin. (41) din Legea-cadru nr. 153/2017?

Prin Încheierea din 2 noiembrie 2020, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a constatat admisibilă sesizarea și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a dispus suspendarea judecății.

Instanța de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru argumentele expuse în continuare.

Cauza în care s-a pus în discuție sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este în curs de judecată, în fața instanței de apel, la Curtea de Apel Iași, care judecă în ultimă instanță, potrivit dispozițiilor art. 214 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 62/2011), și este competentă material și teritorial să judece calea de atac declarată de pârâtă împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Vaslui - Secția civilă, în conformitate cu prevederile art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă.

Soluționarea apelului, având în vedere considerentele hotărârii fondului și motivele căii de atac exercitate în cauză, depinde de modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și art. 38 alin. (4

Problema de drept enunțată este nouă, deoarece privește interpretarea și aplicarea unor texte de lege care au devenit aplicabile relativ recent, dispozițiile art. 38 alin. (4

De asemenea, din studierea site-ului instanței supreme s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre.

Chestiunea în discuție în prezenta cauză este diferită de chestiunile analizate prin deciziile anterioare pronunțate, respectiv: 1) Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 41 din 14 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 14 ianuarie 2020, privind interpretarea și aplicarea prevederilor art. 5 și art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul că, în calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include și gradația de merit; 2) Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 82 din 26 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, privind determinarea momentului de la care funcționarii publici din cadrul inspectoratului teritorial de muncă beneficiază de majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii, majorare prevăzută în nota 2 lit. c) pct. II lit. A capitolul I din anexa nr. VIII din Legea-cadru nr. 153/2017, ținând seama de dispozițiile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6), referitoare la aplicarea etapizată a prevederilor legii; 3) Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 41 din 4 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 25 septembrie 2018, privind interpretarea și aplicarea prevederilor art. 3

Instanța de trimitere a apreciat că, în lipsa unei reglementări clare și coerente în domeniul salarizării, având în vedere lipsa unei definiții legale a noțiunilor de majorare, respectiv salariu brut, în corpul Legii-cadru nr. 153/2017, chestiunea de drept reclamă statuarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a se evita abordări jurisdicționale diferite.

Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, consultate la data sesizării.

Apelanta-pârâtă Grădinița cu program prelungit Y susține că nu se impune sesizarea instanței supreme, având în vedere că prevederile legale sunt clare și nu necesită interpretări. Gradația de merit și sporul de 10% din salariul de bază, de care beneficiază personalul didactic care îndeplinește funcția de diriginte, învățătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învățământul primar, profesorii pentru învățământul preșcolar, prevăzute în anexa nr. I din Legea-cadru nr. 153/2017, sunt elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar și, conform art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, începând cu 1 ianuarie 2019, se mențin cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018.

Intimatul-reclamant Sindicatul Liber Învățământ Zona X apreciază că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este inoportună. Drepturile salariale reglementate de dispozițiile art. 5 și art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 intră în mod clar, fără loc de interpretări, sub incidența dispozițiilor art. 38 alin. (4

După comunicarea raportului întocmit de judecătorii- raportori, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.

Completul de judecată învestit cu soluționarea apelului în Dosarul nr. 175/89/2020 a reținut că drepturile salariale ale personalului didactic au fost stabilite prin legile anuale de salarizare, distinct de cele pentru alte categorii de bugetari.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 a stabilit pentru personalul didactic salariile de bază, sporurile și indemnizațiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare în învățământ, prevăzând și modalitatea de stabilire a drepturilor salariale începând cu luna august 2016, dispozițiile legale calificând ca spor sau indemnizație atât gradația de merit, cât și indemnizația de dirigenție, respectiv indemnizația pentru învățători, educatori. Începând cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învățământ, aferente lunii decembrie 2016, așa cum erau prevăzute în anexa nr. 2

Dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, așa cum au fost modificate prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016), au fost abrogate la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017.

În aplicarea dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, conform art. 38 alin. (2) lit. a), începând cu data de 1 iulie 2017, s-au menținut în plată, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice.

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, cuantumul brut al salariilor de bază, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, s-au majorat cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25.

Potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (3) lit. d) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul didactic din unitățile/instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar de stat, inclusiv unitățile conexe, precum și personalul din cadrul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, se majorează cu 20% față de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor alin. (6).

Potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (4

Conform art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit acestei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.

Art. II din Legea nr. 287/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede că, începând cu luna decembrie 2018, în aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariul de bază va fi recalculat, după caz, prin raportarea salariului de bază, astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. (3) din lege, la salariile de bază stabilite în anexe.

Prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, începând cu 1 ianuarie 2019, prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

În acest context legislativ, începând cu 1 ianuarie 2019, drepturile salariale ale personalului didactic de predare se stabilesc pornind de la salariul de bază în luna decembrie 2018, la care se adaugă diferența de ¼ dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018, la care se adaugă celelalte drepturi salariale care fac parte din salariul lunar potrivit dispozițiilor legale.

Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că salariile de bază, sporurile și alte drepturi salariale specifice fiecărui domeniu de activitate, corespunzător celor 7 familii ocupaționale de funcții bugetare, pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, precum și pentru funcțiile de demnitate publică, sunt prevăzute în anexele nr. I-IX.

Salariile de bază sunt diferențiate pe funcții, grade/trepte și gradații; fiecărei funcții, respectiv fiecărui/fiecărei grad/trepte profesionale îi corespund 5 gradații, corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă; salariile de bază prevăzute în anexele nr. I-VIII pentru funcțiile de execuție sunt la gradația 0.

Anexa nr. I - Familia ocupațională de funcții bugetare "Învățământ" reglementează, în capitolul I lit. A, salariile de bază pentru funcțiile din învățământ, la pct. 5 fiind prevăzute salariile de bază în învățământul preuniversitar. Salariile de bază prevăzute la pct. 5 sunt pentru gradația 0. Salariile de bază pentru gradațiile 1-5 se determină prin majorarea salariilor de bază pentru gradația 0, potrivit prevederilor art. 10 din lege.

Lit. B a capitolului I din anexa nr. I cuprinde reglementări specifice personalului didactic din învățământ și reglementează, printre altele, drepturile specifice personalului didactic. Astfel, art. 5 prevede: "Personalul didactic din învățământ, inclusiv personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare, beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs (...) și reprezintă o creștere cu 25% a salariului de bază deținut". Art. 8 prevede: "Personalul didactic care îndeplinește funcția de diriginte, învățătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învățământul primar, profesorii pentru învățământul preșcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază."

Dacă dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 includeau în mod expres gradația de merit și sporul de dirigenție în categoria sporurilor și indemnizațiilor [art. 3

Legea-cadru nr. 153/2017 definește în corpul său noțiunile de salariu de bază, salariu lunar, venit lunar, spor, indemnizație etc., fără a da o definiție legală și noțiunii de majorare. Trebuie remarcat însă faptul că noțiunea de majorare este folosită de legiuitor întotdeauna în legătură cu modul de stabilire a salariului de bază și distincția pe care o efectuează dispozițiile legale între majorări, pe de o parte, respectiv sporuri, prime, indemnizații, pe de altă parte, așa cum rezultă din dispozițiile art. 24 și art. 25 din lege. Astfel, dispozițiile art. 24, cu denumirea marginală "Sporuri și drepturi salariale specifice", dispun că limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în lege și în anexele nr. I-VIII. Dispozițiile art. 25, cu denumirea marginală "Limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și a altor drepturi", exclud majorările dintre elementele salariale supuse limitării. De asemenea, observând coroborat definițiile date noțiunilor de salariu de bază, salariu lunar și venit lunar, majorările nu apar incluse în salariul lunar, ci doar în venitul lunar.

Deoarece legiuitorul a înțeles să folosească denumiri specifice pentru diferite categorii de drepturi salariale, interpretarea în acord cu care se realizează o suprapunere juridică între "majorare/creștere" și "spor salarial" este în mod vădit contrară distincției exprese realizate de legiuitor chiar la nivel terminologic.

Trimiterile la dispozițiile art. 3

Atât creșterea cu 25% a salariului de bază deținut, aferentă gradației de merit, cât și majorarea cu 15% a salariului de bază pentru personalul ce îndeplinește funcția de educator sunt drepturi salariale recunoscute atât de legislația aplicabilă anterior lunii iulie 2017, cât și de dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017.

Dispozițiile legale succesive au operat însă modificări în privința calificării acestor drepturi, ca făcând parte din salariul de bază, sub imperiul Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, cu modificările ulterioare (Legea nr. 63/2011), având natura unor sporuri sau indemnizații, potrivit dispozițiilor cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, respectiv creștere a salariului de bază, majorare a salariului de bază, sub imperiul Legii-cadru nr. 153/2017.

Din această perspectivă, situația majorării aferente gradației de merit, respectiv cea pentru funcția de educator, nu este identică cu majorarea pentru complexitatea muncii avută în vederea în Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 82 din 26 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019 (Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018), privind determinarea momentului de la care funcționarii publici din cadrul inspectoratului teritorial de muncă beneficiază de majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii, în perioada aplicării etapizate a legii unice de salarizare, în legătură cu care s-a reținut că reprezintă un drept salarial nou, constituit prin dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017.

În legătură cu acordarea majorării de 15% pentru complexitatea muncii, s-a reținut prin decizia referită că, pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condițiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Considerentul 81 al deciziei statuează că "(...) Pentru această perioadă salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază și majorările salariului de bază stabilite prin lege, inclusiv în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, și salariile de bază avute în luna decembrie 2018. Astfel, în perioada 2019-2022, se preconizează acordarea unei creșteri anuale a salariilor de bază, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018. Începând cu anul 2019, celelalte drepturi salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (sporuri, indemnizații, majorări etc.) vor fi determinate prin aplicarea procentelor prevăzute în conținutul legii și în anexe asupra salariului de bază, rezultând cuantumul acestora care va fi acordat anual. (...)"

Dar, pentru determinarea drepturilor salariale cuvenite personalului didactic începând cu 1 ianuarie 2019, în condițiile adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, este necesar a se determina dacă regimul juridic al majorării sau creșterii salariului de bază este același cu cel al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, chestiune care nu a fost avută în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție atunci când a statuat asupra modului de aplicare etapizată a Legii-cadru nr. 153/2017 prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018.

Nici considerentele Deciziei nr. 41 din 4 iunie 2018 nu pot fi reținute ca hotărâtoare în interpretarea dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și art. 38 alin. (4

Art. 5, respectiv art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 folosesc pentru drepturile salariale aferente gradației de merit noțiunea de creștere a salariului de bază deținut, respectiv majorarea salariului de bază pentru personalul ce îndeplinește funcția de profesor diriginte, educator etc.

Interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 24 și 25 și ale art. 7 lit. e) și m) din Legea-cadru nr. 153/2017 duce la concluzia intenției legiuitorului de a exclude majorările salariului de bază din sfera elementelor salariale care, alături de salariul de bază, alcătuiesc salariul lunar, acestea fiind prevăzute expres ca element component al venitului lunar, dar nu și în definiția salariului lunar.

În anexa nr. I din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru personalul didactic sunt prevăzute salarii de bază în învățământul preuniversitar pentru funcții didactice și grade didactice, diferențiate pentru nivel de studii și vechime efectivă în învățământ pentru gradația 0.

Construcția salariului de bază al cadrelor didactice se face pornind de la sumele prevăzute în tabelul anexă la lege, pentru funcția și gradul didactic, la care se adaugă majorarea prevăzută de lege pentru gradație, potrivit notei finale din anexa nr. I capitolul I lit. A din Legea-cadru nr. 153/2017. Astfel, salariul de bază prevăzut în anexă se majorează cu cotele procentuale aferente tranșelor de vechime, rezultând noul salariu de bază.

Același regim juridic trebuie aplicat și majorării prevăzute la art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, în urma aplicării majorării aferente gradației potrivit art. 10 și a celei prevăzute la art. 8 din lege rezultând salariul de bază cuvenit educatorilor, învățătorilor, profesorilor de învățământ primar, potrivit funcției și gradației. Nu există nicio rațiune pentru care majorarea salariului de bază aferent funcției să aibă un alt regim juridic decât majorarea aferentă gradației. Deoarece salariul de bază pentru personalul din învățământ se determină prin aplicarea majorărilor la salariul prevăzut în anexa la lege, determinarea creșterii salariale acordate începând cu 1 ianuarie 2019 nu poate fi făcută decât păstrând aceleași elemente de comparație. Prin urmare, majorarea salariului de bază aferentă funcției nu constituie un alt element care se adaugă salariului de bază și care face parte din salariul lunar brut, ci este parte componentă a salariului de bază.

Cu alte cuvinte, "majorarea" pentru personalul didactic cu funcție de învățător, educator, profesor de învățământ primar, care se reflectă într-un procent de creștere a salariului de bază aferent funcției, folosit pentru determinarea cuantumului acestui element salarial, este o noțiune distinctă de noțiunea de sporuri, indemnizații, compensații, prime, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, astfel că nu intră în domeniul de aplicare al dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, norme care derogă de la regula stabilirii drepturilor salariale începând cu anul 2019.

În privința drepturilor salariale aferente gradației de merit, dispozițiile art. 5 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 prevăd pentru personalul didactic beneficiul gradației de merit, acordată prin concurs. Această gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului școlar, bibliotecilor centrale universitare, respectiv al instituției de nivel superior și reprezintă o creștere cu 25% a salariului de bază deținut. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani. Metodologia și criteriile de acordare a gradației de merit se elaborează de către Ministerul Educației, fiind aprobată prin ordine emise anual.

Dispozițiile art. 3 din Metodologia și criteriile privind acordarea gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat în sesiunea 2018, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.633/2018, prevăd: "(1) Gradația de merit se atribuie începând cu data de 1 septembrie 2018 și reprezintă o creștere cu 25% a salariului de bază deținut. (2) Gradația de merit se calculează raportat la norma didactică de bază conform actului de numire/transfer/repartizare."

Similar, art. 1 alin. (3) din Metodologia și criteriile privind acordarea gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat în sesiunea 2019, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.952/2019, dispune: "Gradația de merit prevăzută de Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă 25% din salariul de bază deținut și se acordă prin concurs."

Prin Decizia nr. 41 din 14 octombrie 2019 privind interpretarea și aplicarea prevederilor art. 5 și 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut aplicabilitatea dispozițiilor anexei nr. I în etapa aplicării tranzitorii a Legii-cadru nr. 153/2017 și a calificat gradația de merit astfel: "48. Sub acest aspect, este de subliniat faptul că gradația de merit este reglementată ca «distincție», conform titlului IV secțiunea a 7-a din Legea nr. 1/2011, fiind un beneficiu acordat prin concurs, acest regim juridic (distinct față de salariul de bază) fiind păstrat și prin reglementarea din art. 5 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017."

Având în vedere și calificarea dată gradației de merit, de beneficiu acordat prin concurs, distinctă de salariul de bază, dar și de sporuri sau indemnizații și care are drept corespondent material creșterea salariului de bază în plată cu 25%, precum și dispozițiile legale anuale care prevăd modalitatea de acordare a gradației de merit, trebuie conchis că și această creștere a salariului de bază, asemenea majorării prevăzute la art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, excedează sferei drepturilor salariale pentru care legiuitorul a prevăzut că, începând cu 1 ianuarie 2019, rămân la nivelul celor acordate în luna decembrie 2018.

St