ÎCCJ, Decizia nr. 24/2021

Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 2.453/1/2021 este legal constituit conform dispozițiilor art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă și ale art. 34 alin. (3) lit. b) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna procuror șef al Biroului de recursuri civile în interesul legii din cadrul Secției judiciare, Luminița Nicolescu.

La ședința de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 35 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii ia în examinare recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București ce formează obiectul Dosarului nr. 2.453/1/2021.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că au fost depuse la dosar anexele cu hotărârile definitive contradictorii pronunțate de instanțele judecătorești, punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, raportul întocmit de judecătoriiraportori și un punct de vedere la raport.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, acordă cuvântul asupra recursului în interesul legii reprezentantului procurorului general.

Doamna procuror Luminița Nicolescu susține că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării, iar pe fond apreciază că prima orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii. În acest sens arată că din evoluția cadrului normativ și din considerentele deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în interpretarea Legii-cadru nr. 153/2017 rezultă că majorările salariului de bază, respectiv sporurile prevăzute în anexele la această lege vor fi acordate în momentul în care salariile vor fi stabilite conform acestor anexe, și anume când se vor aplica salariile de bază stabilite pentru anul 2022. Anterior acestui moment, majorările vor fi acordate în baza art. 38 alin. (4

Nefiind întrebări pentru reprezentantul procurorului general, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii.

Prin Hotărârea nr. 161 din 29 iunie 2021, Colegiul de conducere al Curții de Apel București a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul prevederilor art. 514 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării pe calea recursului în interesul legii asupra următoarei probleme de drept: Modul de calcul al gradației de merit și al majorării pentru dirigenție, acordate personalului didactic al cărui salariu de bază nu a atins nivelul prevăzut pentru anul 2022, creșteri/majorări reglementate de art. 5 alin. (1) și art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018)

Autorul sesizării a menționat că instanțele judecătorești nu au un punct de vedere unitar în privința modului de calcul al gradației de merit și al majorării pentru dirigenție, acordate personalului didactic al cărui salariu de bază nu a atins nivelul prevăzut pentru anul 2022, creșteri/majorări reglementate de dispozițiile art. 5 alin. (1) și art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017.

În prima orientare jurisprudențială s-a apreciat că majorările salariului de bază, respectiv sporurile prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 nu vor fi acordate decât în momentul în care salariile de bază vor fi stabilite conform anexelor, adică în momentul în care se vor aplica salariile de bază stabilite pentru anul 2022. Anterior acestui moment, majorările/creșterile (nu și sporurile) vor fi acordate în temeiul dispozițiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, prin aplicarea acestora la salariul de bază din anul 2022, din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018. Prin urmare, salariul de bază în plată se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 (la care se aplică și creșterea de 25% pentru gradația de merit și majorarea de 10% pentru dirigenție) și cel din luna decembrie 2018. Creșterile/Majorările nu se aplică la salariul de bază în plată în luna decembrie 2018, ci sunt cuprinse în diferențele de drepturi salariale rezultate din aplicarea prevederilor art. 38 din Legeacadru nr. 153/2017.

În argumentarea acestei orientări jurisprudențiale s-a reținut că de la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 a avut loc modificarea naturii juridice a elementelor salariale aflate în discuție (creșterea pentru gradația de merit și majorarea pentru dirigenție). În concret, în temeiul legislației anterioare, acestea reprezentau un spor, respectiv o indemnizație. Or, conform Legii-cadru nr. 153/2017, ele sunt reglementate drept majorări și creșteri ale salariului de bază. Diferența de natură juridică a fost evidențiată în Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Această modificare a naturii juridice devine aplicabilă numai în momentul în care drepturile salariale se stabilesc conform anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, adică în anul 2022 sau, după data de 1 ianuarie 2018, când salariul de bază atinge nivelul celui din anul 2022, conform prevederilor art. 38 alin. (6) din aceeași lege.

Anterior aplicării salariului de bază stabilit pentru anul 2022, salariaților li se aplică sistemul de salarizare reglementat de legislația anterioară, majorat cu procentele aferente fiecărui an, conform art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Din definițiile salariului de bază și salariului lunar ce se regăsesc în cuprinsul art. 7 lit. a) și e) din Legea-cadru nr. 153/2017 rezultă că majorările salariului de bază se aplică sumelor menționate în anexele nr. I-IX la aceeași lege. Cum salariul de bază nu se stabilește, începând cu 1 ianuarie 2019, conform anexelor decât pentru cei care au ajuns la nivelul din 2022, majorarea prevăzută de art. 5 și art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B a Legii-cadru nr. 153/2017 nu se poate stabili raportat la salariul de bază în plată. Aceasta deoarece s-ar nesocoti definițiile salariului de bază și salariului lunar din aceeași lege, aplicându-se unui salariu de bază din legislația anterioară majorările din actuala legislație de salarizare.

De altfel, modalitatea de aplicare etapizată a legii, în sensul că celor care nu au ajuns la nivelul salariului de bază din anul 2022 li se aplică sistemul de salarizare reglementat de legislația anterioară, majorat cu procentele aferente fiecărui an, conform art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, rezultă în mod expres din considerentele Deciziei nr. 27 din 26 octombrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării zece hotărâri judecătorești definitive pronunțate de curțile de apel București și Galați.

În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că, având în vedere natura juridică a majorărilor/creșterilor salariului de bază, începând cu datele de 1 ianuarie 2017, respectiv 1 ianuarie 2018, aceste majorări salariale trebuie să se raporteze la salariul de bază aflat în plată, obținut prin aplicarea art. 38 alin. (3) lit. a) și d) și art. 38 alin. (41) din Legea-cadru nr. 153/2017, iar nu la salariul de bază aferent lunii decembrie 2016, așa cum se acordă în prezent aceste categorii de drepturi personalului didactic.

În motivarea acestei orientări jurisprudențiale s-a avut în vedere faptul că majorările salariale cuvenite pentru gradația de merit și pentru dirigenție au urmat regimul diferit al sporurilor și au fost calculate prin raportare la salariul de bază în plată în luna decembrie 2016, ele nefiind operate ca majorări ale salariului de bază, astfel cum prevede Legea-cadru nr. 153/2017. Or, drepturile salariale prevăzute de art. 5 și art. 8 din cadrul literei B a capitolului I din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt expres definite de lege ca majorări, respectiv creșteri ale salariului de bază, iar nu ca sporuri.

În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării nouă hotărâri judecătorești definitive pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Hunedoara și Tribunalul Caraș-Severin.

În cea de-a treia orientare jurisprudențială s-a reținut că, având în vedere natura juridică a majorărilor/creșterilor salariului de bază, începând cu data de 1 ianuarie 2019, aceste majorări salariale trebuie să se raporteze la salariul de bază aflat în plată, obținut prin aplicarea art. 38 alin. (3) lit. a) și d) și art. 38 alin. (41) din Legea-cadru nr. 153/2017, iar nu la salariul de bază aferent lunii decembrie 2016.

În fundamentarea acestei orientări s-a argumentat în sensul că, pentru perioada cuprinsă între 1 iulie 2017 și 31 decembrie 2017, toate elementele salariului brut s-au menținut în plată, fără să opereze nicio modificare a acestora, astfel încât dezlegările date de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021 nu influențează modalitatea concretă de stabilire a salariului brut lunar.

Pentru anul 2018, majorările salariale se aplică distinct pentru salariul de bază și celelalte elemente ale salariului lunar, în raport cu modalitatea de stabilire și reglementare a acestora potrivit legilor de salarizare anterioare Legii-cadru nr. 153/2017, astfel încât gradația de merit și indemnizația de dirigenție se determină în raport cu salariul de bază prevăzut pentru luna decembrie 2016. Acestor categorii de venituri li se modifică natura, respectiv devin elemente ale salariului de bază numai atunci când, conform aplicării tranzitorii a Legii-cadru nr. 153/2017, se aplică salariul de bază prevăzut pentru anul 2022, chiar și cu fracțiunile de 1/4 începând cu anul 2019, conform art. 38 alin. (4

Pentru perioada cuprinsă între anii 2019 și 2022, creșterile/majorările salariului de bază pentru personalul didactic prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică salariului de bază în plată începând cu anul 2019, față de dezlegările date prin Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

La adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 s-a urmărit devansarea nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022 în Legea-cadru nr. 153/2017 în privința salariaților din învățământul preuniversitar.

Salariul de bază despre care se face mențiune în art. 38 alin. (4

În această perioadă de aplicare etapizată a Legii-cadru nr. 153/2017, spre deosebire de perioadele anterioare, salariile de bază din grilele/anexele acestei legi devin elemente de determinare a salariului de bază.

În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării unsprezece hotărâri judecătorești definitive pronunțate de curțile de apel București, Brașov, Cluj și Tribunalul Maramureș.

Prin Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.245/1/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021, a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecință, a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legeacadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (3), alin. (4) și alin. (6) din același act normativ, personalul din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care este încadrat și își desfășoară activitatea în specialitatea funcțiilor specifice prevăzute în anexă beneficiază de sporul pentru condiții de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, de la data la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate."

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.450/1/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, a admis sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în interpretarea dispozițiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6) din actul normativ anterior menționat, a stabilit că: "majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 și pentru anul 2018; pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condițiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017; prin excepție, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate."

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 41 din 14 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.173/1/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 14 ianuarie 2020, a admis sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 5 și art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include și gradația de merit."

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.061/1/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 9 martie 2021, a admis sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (41) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, drepturile salariale reglementate de art. 5, respectiv de art. 8 din anexa nr. I - Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» capitolul I lit. B din Legeacadru nr. 153/2017, intră sub incidența prevederilor art. 38 alin. (41) din această lege."

Colegiul de conducere al Curții de Apel București, autorul sesizării, și-a exprimat punctul de vedere în sensul că cererea privind acordarea unor diferențe salariale rezultate din aplicarea majorărilor/creșterilor prevăzute de art. 5 și de art. 8 din Legeacadru nr. 153/2017 la salariul de bază în plată nu are niciun fundament legal în dispozițiile legii de salarizare, începând cu datele de 1 iulie 2017, 1 ianuarie 2018, 1 ianuarie 2019 și 1 ianuarie 2020. Salariul de bază în plată se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 (la care se aplică și creșterea de 25% pentru gradația de merit și majorarea de 10% pentru dirigenție) și cel din luna decembrie 2018. Creșterile/Majorările nu se aplică la salariul de bază în plată în luna decembrie 2018, ci sunt cuprinse în diferențele de drepturi salariale rezultate din aplicarea art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că prima orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii.

Astfel, din evoluția cadrului normativ și din considerentele deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în interpretarea Legii-cadru nr. 153/2017 rezultă că majorările salariului de bază, respectiv sporurile prevăzute în anexele la această lege nu vor fi acordate decât în momentul în care salariile vor fi stabilite conform anexelor, adică se vor aplica salariile de bază stabilite pentru anul 2022.

Anterior acestui moment, majorările (nu și sporurile) vor fi acordate în baza art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, adică prin aplicarea acestora la salariul de bază din anul 2022, din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018.

De la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 a avut loc o modificare a naturii juridice a acestor drepturi salariale, diferență de natură juridică ce a fost evidențiată și în Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, însă această modificare a naturii juridice devine aplicabilă numai în momentul în care drepturile salariale se stabilesc conform anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit art. 38 alin. (6) din aceeași lege.

Judecătorii-raportori au apreciat că recursul în interesul legii este admisibil și că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 5 alin. (1) și art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017, personalul didactic beneficiază de gradația de merit sau de majorarea de dirigenție începând cu data la care salariul de bază este stabilit conform anexelor acestei legi, respectiv data de la care salariul de bază devine egal sau mai mare decât cel stabilit potrivit legii pentru anul 2022; până la acel moment, începând cu data de 1 ianuarie 2019, aceste drepturi vor fi acordate în conformitate cu dispozițiile art. 38 alin. (4

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării, astfel cum acestea sunt descrise prin dispozițiile art. 514-515 din Codul de procedură civilă, deoarece declanșarea mecanismului de unificare a jurisprudenței prin intermediul recursului în interesul legii a fost realizată de Colegiul de conducere al Curții de Apel București, care are calitate procesuală.

De asemenea, sunt îndeplinite condițiile cumulative de admisibilitate a sesizării recursului în interesul legii evocate în cuprinsul art. 515 din Codul de procedură civilă, și anume: să deducă analizei o problemă de drept; problema de drept să fi fost dezlegată diferit de instanțele judecătorești; dovada soluționării diferite să fie realizată prin hotărâri judecătorești definitive; hotărârile judecătorești să fie anexate sesizării.

În ceea ce privește prima condiție, trebuie menționat faptul că problema de drept supusă analizei pe calea recursului în interesul legii trebuie să fie una reală și să fie generată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege. Sintagma "problemă de drept" trebuie să fie raportată și la prevederile art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "Niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă."

Norma de drept analizată trebuie să fie imperfectă (lacunară), neclară sau necorelată cu alte dispoziții legale și, din acest motiv, să existe posibilitatea de a fi interpretată diferit în jurisprudență. Înțelesul unor astfel de norme urmează să fie stabilit prin procedura recursului în interesul legii.

Prin urmare, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea unui recurs în interesul legii trebuie să identifice existența unei/unor reglementări susceptibile de interpretare și aplicare diferită care, în plus, a/au generat jurisprudența neunitară.

Din acest punct de vedere, din actul de sesizare rezultă că problema de drept soluționată diferit de instanțele judecătorești, deși adresată ca fiind una care ține de modul de calcul al gradației de merit și al majorării pentru dirigenție, privește, în mod implicit și esențial, aspectele recunoașterii și formei de acordare a drepturilor privitoare la creșterile/majorările reglementate de art. 5 alin. (1) și art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017 în cazul personalului didactic al cărui salariu de bază nu a atins nivelul prevăzut pentru anul 2022.

Formularea autorului sesizării tinde la stabilirea preponderentă a modalității de aplicare a legii de către instanțele de judecată învestite cu soluționarea cererilor privind acordarea gradației de merit și a majorării pentru dirigenție, aspect ce rămâne însă atributul instanțelor de drept comun. Cu toate acestea, din conținutul hotărârilor atașate sesizării se înțelege că ceea ce au avut de dezlegat prin acțiunile deduse judecății și ceea ce au soluționat diferit instanțele de judecată a fost, în primul rând, chestiunea recunoașterii dreptului personalului didactic, al cărui salariu de bază nu a atins nivelul prevăzut pentru anul 2022, de a beneficia de creșterile/majorările salariale prevăzute de art. 5 alin. (1) și art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017, drepturi care s-au cerut a fi calculate la salariul de bază în plată, începând cu datele indicate prin cererile de chemare în judecată, după caz, 1 iulie 2017, 1 ianuarie 2018 sau 1 ianuarie 2019.

Astfel, lecturând hotărârile pronunțate de instanțele de judecată atașate sesizării de față, se constată că problema de drept care a generat practica divergentă a instanțelor și care este supusă analizei privește modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 5 alin. (1) și art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017, în raport cu reglementarea din cuprinsul art. 38 din același act normativ, care se referă la aplicarea etapizată a noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice.

De aceea, se reține că obiectul sesizării îl reprezintă o veritabilă problemă de drept generată de interpretarea diferită pe care instanțele de judecată au dat-o normelor juridice mai sus arătate, astfel încât această primă condiție de admisibilitate a recursului în interesul legii este îndeplinită.

Problema de drept ce face obiectul sesizării a fost dezlegată diferit de instanțele judecătorești, din cuprinsul hotărârilor definitive anexate actului de sesizare rezultând că sunt instanțe, din raza mai multor curți de apel, care au interpretat diferit textele de lege ce formează obiectul sesizării, cu consecința pronunțării unor hotărâri diferite asupra aceleiași probleme de drept.

În concret, s-au conturat trei orientări jurisprudențiale diferite, expuse anterior, care justifică necesitatea pronunțării unei decizii menite să asigure unitatea de jurisprudență.

Actul de sesizare este însoțit de hotărâri judecătorești definitive, relevante pentru problema de drept dedusă interpretării, pronunțate de instanțe din raza mai multor curți de apel.

Pentru început va fi evidențiată, pe scurt, evoluția dispozițiilor referitoare la salarizarea personalului didactic, astfel cum rezultă din reglementările succesive care au operat în perioada 2016-2019, după cum urmează:

Dispozițiile legale ce fac obiectul prezentei sesizări stabilesc următoarele drepturi salariale în favoarea personalului didactic din învățământ:

Creșterea cu 25% a salariului de bază deținut, aferentă gradației de merit, dar și majorarea cu 10% a salariului de bază pentru personalul ce îndeplinește funcția de diriginte sunt drepturi salariale recunoscute atât de legislația aplicabilă anterior lunii iulie 2017, cât și de dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017.

Dacă dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 includeau în mod expres gradația de merit și sporul de dirigenție în categoria sporurilor și indemnizațiilor [art. 3

Dispozițiile legale succesive au operat modificări în privința calificării acestor drepturi, ca făcând parte din salariul de bază, sub imperiul Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, cu modificările ulterioare, având natura unor sporuri sau indemnizații, potrivit dispozițiilor cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, respectiv creștere a salariului de bază, majorare a salariului de bază, sub imperiul Legii-cadru nr. 153/2017.

În vederea punerii în aplicare a dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, prin art. 36 alin. (1) din acest act normativ s-a stabilit că, la data intrării în vigoare, 1 iulie 2017, trebuie să se procedeze la reîncadrarea personalului salarizat "pe noile funcții, grade/trepte profesionale, gradație corespunzătoare vechimii în muncă și vechime în specialitate/vechime în învățământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare potrivit art. 38".

Art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde dispoziții prin care se determină în mod specific condițiile de aplicare în timp a legii, prin alin. (1) fiind instituită regula aplicării etapizate a legii, începând cu data de 1 iulie 2017, potrivit etapelor temporale descrise în alin. (2)-(6) ale aceluiași articol.

În cuprinsul art. 38 alin. (4

Această modalitate de aplicare a legii face ca celor care nu au ajuns la nivelul salariului de bază din anul 2022 să li se aplice sistemul de salarizare reglementat de legislația anterioară, majorat cu procentele aferente fiecărui an.

În acest sens, în cuprinsul Deciziei nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, s-a stabilit că "doar personalul căruia i se aplică dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv cel care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, poate fi considerat ca fiind salariat în baza acestei legi, fiindu-i aplicabile în întregime dispozițiile legii, inclusiv cele referitoare la sporuri. Per a contrario, celorlalți salariați li se aplică sistemul de salarizare reglementat de legislația anterioară, majorat cu procentele aferente fiecărui an" (paragraful 68).

Astfel cum s-a subliniat deja în cuprinsul considerentelor Deciziei nr. 7 din 8 februarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dispozițiile art. 38 alin. (4

Din această perspectivă, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a concluzionat că "acordarea gradației de merit are ca efect majorarea cu 25% a salariului de bază, ea nereprezentând un element salarial distinct de salariul de bază, ci un drept ce are ca efect direct majorarea acestui salariu. Prin urmare, în armonie cu înțelesul noțiunii de «salariu lunar» oferit de art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, gradația de merit nu aparține categoriei compensațiilor, indemnizațiilor, sporurilor, adaosurilor, primelor, premiilor ori altor elemente ale sistemului de salarizare care, deși integrate salariului (brut) lunar, sunt privite de legiuitor ca distincte de salariul de bază" (paragraful 132).

În egală măsură, despre majorarea de 10% prevăzută la art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017 s-a stabilit că aceasta "vizează în mod direct salariul de bază, atrăgând creșterea acestuia, astfel că ea nu reprezintă un element salarial distinct de salariul de bază, asimilabil sporurilor, indemnizațiilor, primelor ș.a. la care se referă, diferențiindu-le de salariul de bază, art. 7 lit. e) din Legeacadru nr. 153/2017" (paragraful 134).

Date fiind calificarea nouă oferită prin intermediul Legiicadru nr. 153/2017 (de majorări/creșteri ale salariului de bază) și modalitatea distinctă de calcul (prin raportare la salariul de bază stabilit potrivit anexelor legii-cadru), se constată că în pr