Decizia nr. 92 din 25 noiembrie 2024

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.073/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent-şef în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 451/86/2023* şi de Tribunalul Sălaj – Secţia civilă în Dosarul nr. 239/84/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

Magistratul-asistent-şef prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, nefiind formulate puncte de vedere la raport.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularii şi obiectul sesizărilor

Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin încheierea din 19 septembrie 2024, în Dosarul nr. 451/86/2023*, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, începând cu data de 1 ianuarie 2019, funcţionarii publici din cadrul unei agenţii teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă care au beneficiat de majorarea cu până la 50% pentru orele efectuate în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile sunt îndreptăţiţi la majorarea de 15% pentru complexitatea muncii aplicată, pentru orele lucrate la funcţia de bază, la salariile de bază stabilite conform art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017?

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.073/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 25 noiembrie 2024.

Ulterior, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată cu nr. 2.124/1/2024 sesizarea formulată de Tribunalul Sălaj – Secţia civilă în Dosarul nr. 239/84/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă în interpretarea dispoziţiilor notei 3, capitolul I, lit. A, subpct. 4 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 raportat la prevederile art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017 şi la prevederile notei 3, capitolul I, lit. A, subpct. 1 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, funcţionarii publici pot beneficia atât de majorarea salariilor de bază cu până la 50%, aplicată proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect finanţat din fonduri europene, cât şi de majorarea salariului de bază cu 15%, pentru complexitatea muncii, atât timp cât procentul de 15% se raportează la salariul de bază aferent timpului efectiv lucrat pentru funcţia de bază.

Având în vedere existenţa unei strânse legături între obiectul primei sesizări şi obiectul sesizării înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 s-a dispus conexarea Dosarului nr. 2.124/1/2024 la Dosarul nr. 2.073/1/2024. II. Dispoziţiile legale supuse interpretării

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017) Art. 16. – Drepturi salariale pentru activitatea prestată în proiecte finanţate din fonduri europene ” (1) Personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă prevăzut la art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect.” Art. 38. – Aplicarea legii ” (4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h).” Anexa nr. VIII – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” Capitolul I lit. A – Salarizarea funcţionarilor publici Pct. II – Salarii pentru personalul din unităţile teritoriale Nota 2 Subpct. 2 – „Funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.” Subpct. 3 – „Majorarea prevăzută la pct. 2, precum şi majorările prevăzute la art. 16 şi 17 din prezenta lege nu se pot acorda cumulat aceleiaşi persoane.”

Regulamentul-cadru privind stabilirea condiţiilor de înfiinţare a posturilor în afara organigramei şi a criteriilor pe baza cărora se stabileşte procentul de majorare salarială pentru activitatea prestată în proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 325/2018 (Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 325/2018) Art. 4. – ” (1) Personalul din cadrul instituţiei şi/sau autorităţii publice, nominalizat, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, pe perioada în care îşi desfăşoară activitatea în aceste condiţii, beneficiază de o majorare a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, cu până la 50%, în funcţie de timpul efectiv lucrat lunar pentru activităţile proiectului şi prevăzute corespunzător în fişa postului, după cum urmează: a) până la 20 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 10%; b) între 21-40 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 20%; c) între 41-60 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 30%; d) între 61-80 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 40%; e) peste 80 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 50%.” III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-a invocat chestiunea de drept A. Dosarul nr. 451/86/2023* al Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 451/86/2023, mai mulţi reclamanţi au solicitat obligarea pârâtei Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava la emiterea deciziilor de salarizare prin care să se recalculeze salariile lor de bază, începând cu 1 ianuarie 2019 şi în continuare, în sensul acordării majorării pentru complexitatea muncii de 15%, care să se aplice la salariile de bază stabilite conform art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, în acord cu adresa din 27 octombrie 2022, emisă de preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, precum şi la plata diferenţelor de drepturi salariale, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală penalizatoare calculată de la data scadenţei sumelor datorate şi până la data plăţii.

În motivare reclamanţii au arătat că, începând cu anul 2019, ar fi trebuit să beneficieze de majorarea pentru complexitatea muncii de 15%, care să se aplice la salariile de bază stabilite conform art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017.

În continuare, au susţinut că nu au primit această majorare salarială pentru complexitatea muncii, aplicată la salariile de bază stabilite conform art. 38 alin. (4) din Legeacadru nr. 153/2017, deoarece au figurat şi cu ore lucrate în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile pentru care au beneficiat de o majorare cu până la 50%, instituţia publică angajatoare apreciind că cele două majorări nu se pot cumula.

Reclamanţii au făcut referire la adresa din 27 octombrie 2022, emisă de preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în care s-a consemnat că: „pentru orele lucrate în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile salariaţii beneficiază de majorarea cu până la 50% a salariului de bază, care nu trebuie să conţină majorarea de 15% pentru complexitatea muncii, proporţional cu timpul alocat activităţilor pentru fiecare proiect, iar pentru orele lucrate la funcţia de bază din cadrul instituţiei salariaţii beneficiază de o majorare a salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii. Nu este vorba de acordarea cumulată a celor două majorări, deoarece fiecare dintre acestea se acordă proporţional cu perioada în care salariaţii îşi desfăşoară activitatea, respectiv în cadrul proiectelor sau în afara acestora.”

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

În apărare a susţinut că majorarea de 15% pentru complexitatea muncii a fost calculată şi achitată cu respectarea art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, ordinele de salarizare ale reclamanţilor fiind emise conform adresei din 27 octombrie 2022 a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, având aplicabilitate de la această dată.

Având în vedere că Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 nr. 369/2022 şi alte acte normative privind salarizarea personalului bugetar pentru anul 2023 nu prevăd decât creşterile salariale strict şi limitativ enumerate de Legea-cadru nr. 153/2017, pretenţiile reclamanţilor sunt lipsite de suport legal.

Prin Sentinţa nr. 708 din 2 noiembrie 2023, Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe, reclamanţii au declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate.

Prin Decizia nr. 225 din 26 martie 2024, Curtea de Apel Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul, a casat în tot sentinţa atacată şi a trimis cauza spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de recurs a reţinut că instanţa de fond nu a supus analizei aspectul referitor la acordarea cumulată a majorării pentru complexitatea muncii şi a majorării pentru participarea la proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, considerând în mod eronat că acest aspect nu ar fi disputat de părţile în litigiu.

Astfel, instanţa de control judiciar a stabilit că prima instanţă trebuie să verifice situaţia reclamanţilor care au beneficiat de majorarea cu până la 50% pentru orele efectuate în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile, pentru a stabili dacă sunt îndreptăţiţi la majorarea de 15% pentru complexitatea muncii pentru orele lucrate la funcţia de bază din cadrul instituţiei.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 451/86/2023*, iar prin încheierea din 19 septembrie 2024 acelaşi tribunal a sesizat instanţa supremă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi a suspendat judecata până la soluţionarea sesizării. B. Dosarul nr. 239/84/2024 al Tribunalul Sălaj – Secţia civilă

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj – Secţia civilă cu nr. 239/84/2024, mai mulţi reclamanţi au solicitat obligarea pârâtei Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sălaj la acordarea majorării pentru complexitatea muncii de 15% la salariile de bază pentru perioada 1 ianuarie 2019-30 septembrie 2022, proporţional cu numărul orelor lucrate în afara proiectelor finanţate din fonduri europene, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală penalizatoare calculată de la data scadenţei sumelor datorate şi până în momentul plăţii.

În motivare, reclamanţii au arătat că sunt salariaţi în cadrul pârâtei şi că, pe lângă activităţile desfăşurate pentru funcţia de bază, au fost nominalizaţi în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene, beneficiind de o majorare cu până la 50% în funcţie de timpul efectiv lucrat pentru proiectele în care au fost implicaţi.

Ca urmare a implicării în proiectele finanţate din fonduri europene, aceştia nu au beneficiat de majorarea de 15% pentru complexitatea muncii, justificarea pârâtei fiind aceea că cele două majorări (de 50% şi de 15%) nu se cumulează.

Modalitatea de calcul al drepturilor salariale pentru personalul care desfăşoară activitate în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene a făcut obiectul unui schimb de corespondenţă între Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi ministrul muncii şi solidarităţii sociale.

În urma acestei corespondenţe, începând cu luna octombrie 2022, pârâta a acordat personalului care a desfăşurat activităţi în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene majorarea pentru complexitatea muncii, proporţional cu numărul orelor lucrate în afara proiectelor europene.

Reclamanţii au susţinut că majorarea de 15% pentru complexitatea muncii li se cuvenea inclusiv pentru perioada 1 ianuarie 2019-30 septembrie 2022.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca prescrisă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată.

În apărare, a arătat că legiuitorul a făcut o distincţie între activităţile prestate de funcţionarii publici nominalizaţi în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene şi cele prestate de aceştia în conformitate cu fişa postului, activităţile respective fiind diferite.

Precizările din notele de la subpct. 2 şi 3 din nota 2 de la pct. II lit. A din capitolul I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul că cele două majorări salariale nu se cumulează, sunt suficient de explicite pentru a justifica respingerea pretenţiilor deduse judecăţii.

La termenul din 20 septembrie 2024, Tribunalul Sălaj – Secţia civilă a sesizat instanţa supremă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi a suspendat judecata până la soluţionarea sesizării. IV. Motivele reţinute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii

Instanţele de sesizare au apreciat că sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile îndeplinesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

În acest sens au menţionat că sesizările au fost formulate în procese privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

Au mai arătat că de lămurirea chestiunii de drept invocate depinde soluţionarea pe fond a cauzelor şi că instanţa supremă nu a statuat asupra acestei chestiuni, care nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

Din preambulul actului normativ anterior evocat reiese că intenţia legiuitorului delegat a fost aceea ca instanţa supremă să asigure interpretarea unitară a dispoziţiilor legale incidente în litigiile privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Fiind o dispoziţie imperativă, instanţa învestită cu judecarea procesului nu este în măsură să analizeze dacă problema de drept invocată este una veritabilă, susceptibilă de interpretări diferite. V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Reclamanţii au apreciat că cele două majorări se cumulează, întrucât privesc intervale de timp diferite, astfel cum rezultă din adresa din 27 octombrie 2022, emisă de preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Pârâtele au apreciat că drepturile salariale ale reclamanţilor au fost calculate cu respectarea dispoziţiilor art. 25, art. 38 alin. (4) şi ale art. 42 din Legea-cadru nr. 153/2017. VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Tribunalul Suceava a apreciat că majorarea cu până la 50% se acordă proporţional cu timpul efectiv alocat proiectului/proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile, adică numai pentru un anumit număr de ore. Pentru restul orelor prestate la funcţia de bază trebuie însă calculată şi aplicată majorarea de 15% pentru complexitatea muncii. Acest spor trebuie aplicat la salariile de bază stabilite conform art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu 1 ianuarie 2019.

Tribunalul Sălaj a apreciat că se impune o interpretare literală a textului cuprins în nota 3, capitolul I, lit. A, subpct. 4 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul că majorarea salariilor de bază, cu până la 50% pentru persoanele nominalizate în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nu se poate cumula cu majorarea de 15% pentru complexitatea muncii, interdicţia fiind una clar exprimată de legiuitor.

Această interdicţie este prevăzută inclusiv în considerarea faptului că procentul de majorare de 15% pentru complexitatea muncii se aplică la salariul de bază, iar nu la fracţiuni din acesta, în considerarea prestării unei activităţi cu normă întreagă în condiţii ce impun acordarea majorării.

Interdicţia vizează în mod clar persoana salariatului şi nu face referire la orele lucrate, respectiv la faptul că pentru acelaşi program de muncă nu ar putea fi cumulate majorările. Doar o astfel de prevedere expresă ar putea conduce la concluzia că programul de lucru şi salariul de bază pot fi divizate, în vederea aplicării majorărilor în discuţie, în mod separat.

În plus, orele lucrate în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene sunt avute în vedere la stabilirea procentului concret al majorării prevăzute de art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017, nefiind justificată aplicarea celorlalte majorări pentru diferenţa de ore. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale

Curţile de apel Cluj, Constanţa şi tribunalele Cluj, Vaslui au transmis hotărâri judecătoreşti relevante cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, iar curţile de apel Braşov, Bucureşti, Iaşi şi Ploieşti au transmis puncte de vedere teoretice asupra aceleiaşi chestiuni din care au rezultat două opinii.

Astfel, într-o primă opinie s-a apreciat că majorarea cu până la 50% de care au beneficiat funcţionarii publici pentru desfăşurarea unor activităţi în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile nu împiedică acordarea majorării de 15% pentru complexitatea muncii, cât timp aceasta din urmă este calculată doar pentru timpul din lună alocat activităţii de bază.

S-a considerat, în esenţă, că majorarea cu până la 50% de care au beneficiat funcţionarii publici pentru desfăşurarea unor activităţi în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile este proporţională cu timpul alocat respectivei activităţi, astfel încât pentru restul timpului se poate acorda majorarea de 15% pentru complexitatea muncii fără ca, în acest mod, să fie încălcată interdicţia de cumulare a celor două majorări, de vreme ce ele se referă la perioade de timp diferite.

În sensul primei opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătoreşti definitive: Sentinţa civilă nr. 23 din 2 februarie 2024 a Tribunalului Vaslui – Secţia civilă (definitivă prin anularea recursului); Decizia civilă nr. 213 din 21 februarie 2024 a Curţii de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal; deciziile civile nr. 282 din 14 martie 2024 şi nr. 480 din 20 mai 2024 ale Curţii de Apel Constanţa – Secţia contencios administrativ şi fiscal; Sentinţa civilă nr. 1.812 din 28 iunie 2024 a Tribunalului Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale (atacată cu apel).

Într-o a doua opinie s-a apreciat că cele două majorări au scopuri similare şi, în raport cu prevederile exprese ale legii, nu pot fi acordate cumulat.

Această opinie a fost exprimată prin adresa înaintată de Curtea de Apel Ploieşti fără, însă, a fi ataşată practică judiciară relevantă în acest sens.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare – Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizărilor. VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

Nu au fost identificate decizii relevante pronunţate de Curtea Constituţională în exercitarea controlului de constituţionalitate a dispoziţiilor legale supuse interpretării. IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în interpretarea dispoziţiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) şi (6) din actul normativ anterior menţionat, a stabilit că: majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 şi pentru anul 2018; pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017; prin excepţie, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. X. Raportul asupra chestiunii de drept

Judecătorii-raportori au apreciat că majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii nu poate fi acordată pentru activitatea prestată în luna în care funcţionarul a beneficiat de o majorare de până la 50% a salariului de bază pentru activitatea desfăşurată pentru realizarea unor proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile. XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie XI.1. Asupra admisibilităţii sesizărilor

Temeiul de drept al prezentelor sesizări îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

Potrivit art. 1 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal (…) prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică indiferent de natura şi obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) şi (2), de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze”.

Conform art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, „dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată”, iar, potrivit art. 4, „dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie”.

Din aceste prevederi legale rezultă următoarele condiţii de admisibilitate a sesizării: a) existenţa unei cauze dintre cele enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, aflată în curs de judecată; b) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei; c) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Verificând îndeplinirea acestor condiţii, se constată că litigiile din ambele sesizări conexate au ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială unor funcţionari din cadrul unor agenţii judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, funcţionari salariaţi în conformitate cu prevederile Legii-cadru 153/2017, fiind, aşadar, îndeplinită prima condiţie de admisibilitate.

Chestiunea de drept ce se solicită a fi lămurită se referă, în esenţă, la posibilitatea acordării majorării de 15% pentru complexitatea muncii unor funcţionari din cadrul instituţiilor pârâte, pentru timpul alocat activităţii de bază, în condiţiile în care, în luna pentru care se solicită acordarea acestei majorări, funcţionarii respectivi au fost nominalizaţi în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi au beneficiat de o majorare de până la 50% a salariului de bază, proporţional cu timpul alocat fiecărui proiect de finanţare cu fonduri europene nerambursabile, în conformitate cu art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017.

În condiţiile în care pretenţiile reclamanţilor din litigiile în cadrul cărora au fost formulate cele două sesizări conexate se referă tocmai la acordarea unor astfel de majorări pentru complexitatea muncii, pentru funcţionari care au beneficiat deja de majorarea de până la 50% reglementată de art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017, rezultă că soluţia în litigiu depinde de chestiunea de drept supusă lămuririi.

De asemenea, se constată că este vorba de o veritabilă chestiune de drept, dificultatea interpretării normelor legale decurgând din imprecizia sintagmei „proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect” din cuprinsul art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017. Pornind de la o înţelegere diferită a modului de acordare a majorării de până la 50% reglementate de acest articol, unele instanţe au apreciat că este posibilă acordarea, în completare, a majorării de 15% pentru complexitatea muncii, calculată doar pentru zilele aferente activităţii de bază, în timp ce alte instanţe au apreciat că acest lucru nu este posibil având în vedere interdicţia reglementată de anexa nr. VIII din Legea-cadru nr. 153/2017 de cumul al celor două majorări. Chiar dacă pentru cea de-a doua interpretare nu au fost identificate hotărâri judecătoreşti, faptul că această opinie a fost exprimată argumentat în unele puncte de vedere teoretice înaintate de instanţe, fiind însuşită chiar de una dintre instanţele de trimitere, demonstrează existenţa unui risc de practică neunitară care justifică declanşarea procedurii reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

În fine, în ceea ce priveşte condiţia ca problema de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii şi să nu fi făcut obiectul unei statuări a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se constată că şi aceasta este îndeplinită, nefiind identificată o procedură de această natură care să aibă ca obiect chestiunea de drept ce se solicită a fi lămurită. XI.2. Asupra fondului sesizărilor

Prealabil analizei problemei de drept se impune o lămurire cu privire la normele supuse interpretării.

Dacă, în cadrul întrebării formulate în Dosarul nr. 2.073/1/2024, nu se face trimitere la actele normative supuse interpretării [se menţionează doar art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, care însă nu este relevant pentru chestiunea de drept formulată], în Dosarul nr. 2.124/1/2024 se face referire la nota 3 capitolul I lit. A subpct. 1 şi 4 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, notă identificată în mod imprecis de instanţa de trimitere.

În realitate, în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 există două note cu un conţinut similar, respectiv nota 5 de la capitolul I lit. A pct. I referitoare la salarizarea personalului din administraţia publică centrală şi nota 2 de la capitolul I lit. A pct. II referitoare la salarizarea personalului din unităţile teritoriale (notă care a mai făcut obiectul interpretării, pe aspecte diferite de cele din prezenta procedură, în cadrul Deciziei nr. 82 din 26 noiembrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept).

Instanţa de trimitere menţionează, în mod eronat, numărul notei şi, de asemenea, atunci când redă conţinutul notei supuse interpretării citează subpct. 2 din cadrul notei 2 de la capitolul I lit. A pct. II şi subpct. 4 din cadrul notei 5 de la capitolul I lit. A pct. I.

În realitate, în condiţiile în care reclamanţii din ambele litigii sunt funcţionari în cadrul unor agenţii judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, nefiind încadraţi într-o instituţie centrală, norma incidentă o constituie nota 2 de la capitolul I lit. A pct. II, subpct. 2 şi 3 (care are, într-adevăr, un conţinut similar subpct. 4 din nota 5 de la capitolul I lit. A pct. I, dar un câmp de reglementare diferit).

Analizând chestiunea de drept supusă dezlegării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că, potrivit notei 2 de la capitolul I lit. A pct. II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017: ” 2. Funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%. 3. Majorarea prevăzută la pct. 2, precum şi majorările prevăzute la art. 16 şi 17 din prezenta lege nu se pot acorda cumulat aceleiaşi persoane.”

Pe de altă parte, art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează majorarea de până la 50% ca o majorare care se acordă „proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect”.

În acest context legislativ, cele două instanţe de trimitere au ridicat problema dacă este posibilă şi aplicarea majorării de 15% pentru complexitatea muncii pentru timpul alocat funcţiei de bază, în condiţiile în care majorarea de până la 50% a fost acordată în considerarea orelor alocate realizării proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile.

Răspunsul la această întrebare implică lămurirea modului în care se acordă majorarea de până la 50%, reglementată de art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Pentru punerea în aplicare a normei primare a fost adoptat Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 325/2018, aplicabil ratione tempore în litigiile în care au fost formulate prezentele sesizări, care, la art. 4 alin. (1), prevede următoarele: ” Personalul din cadrul instituţiei şi/sau autorităţii publice, nominalizat, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, pe perioada în care îşi desfăşoară activitatea în aceste condiţii, beneficiază de o majorare a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, cu până la 50%, în funcţie de timpul efectiv lucrat lunar pentru activităţile proiectului şi prevăzute corespunzător în fişa postului, după cum urmează: a) până la 20 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 10%; b) între 21-40 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 20%; c) între 41-60 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 30%; d) între 61-80 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 40%; e) peste 80 ore pe lună se acordă o majorare salarială de 50%.”

După cum se poate observa, timpul efectiv lucrat lunar pentru activităţile proiectului influenţează procentul concret de majorare de care beneficiază fiecare membru al echipelor de proiecte, însă, odată stabilit acest procent, el se aplică salariului de bază.

Din modalitatea de reglementare rezultă că legiuitorul a considerat cele două majorări, respectiv cea de 15% pentru complexitatea muncii şi cea de până la 50% pentru desemnarea funcţionarului în echipele de proiect, ca alternative, ambele având acelaşi scop, respectiv acela de a bonifica desfăşurarea, pe parcursul lunii, a unei activităţi cu un grad de complexitate mai ridicat. Însă, în timp ce majorarea de 15% este stabilită în procent fix, ţinând seama de complexitatea generală a activităţii funcţionarilor vizaţi, majorarea de până la 50% variază în funcţie de sporul de complexitate ce decurge din prestarea, în timpul unei luni, a unei activităţi privitoare la proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile.

În aceste condiţii, aplicarea unei alte majorări de 15% a salariului de bază în luna în care persoana respectivă a beneficiat deja de o majorare a salariului de bază de până la 50% este de natură să încalce interdicţia privind cumulul celor două majorări, edictată de subpct. 3 din nota 2 de la capitolul I lit. A pct. II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017.

Este adevărat că pentru primul interval de timp, respectiv de până la 20 de ore alocate realizării proiectelor, procentul de majorare reglementat de Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 325/2018 este de 10%, inferior, deci, procentului de 15% prevăzut de subpct. 2 din nota 2 de la capitolul I lit. A pct. II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. Această inadvertenţă a legiuitorului secundar care nu a corelat, în mod corespunzător, procentele de majorare pentru realizarea proiectelor cu procentul de majorare pentru complexitatea muncii nu este suficientă pentru a conduce la o altă soluţie. În cazul în care există persoane care au alocat, într-o lună, până la 20 de ore pentru realizarea proiectului se poate pune, cel mult, problema acordării majorării celei mai avantajoase, dar în niciun caz nu se poate proceda la cumularea celor două majorări, întrucât, aşa cum s-a menţionat mai sus, s-ar încălca interdicţia expresă din cuprinsul subpct. 3 al notei 2 de la capitolul I lit. A pct. II din anexa nr. VIII la Legeacadru nr. 153/2017.

În concluzie, având în vedere modalitatea de reglementare a celor două majorări, acordarea unei majorări de 15% în lunile în care funcţionarul a beneficiat de majorarea salariului de bază cu un procent de până la 50% nu este posibilă, complexitatea muncii fiind deja bonificată, în mod global, prin acordarea majorării de până la 50%, calculată prin luarea în considerare a ponderii activităţii referitoare la proiectele finanţate din fonduri europene nerambursabile în ansamblul activităţii funcţionarului.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,