Decizia nr. 32/2013 — ÎCCJ, Secția penală — recurs

Asupra recursului penal de față, constată următoarele: În baza dispozițiilor art. 278 1 alin. (8) lit. a) teza a II-a C. proc. pen., prin sentința penală nr. 339/F din 5 septembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea penală formulată de petentul P.V., împotriva rezoluțiilor din 27 februarie 2012 și 19 aprilie 2012 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, ca legale și temeinice. Pentru a pronunța această hotărâre, curtea de apel a constatat că în mod justificat procurorul a apreciat că au fost respectate prevederile legale în vigoare. Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs petentul P.V. Examinând hotărârea atacată prin prisma admisibilității căii de atac a recursului promovat de petent, în raport de obiectul cauzei, de prevederile art. 278 1 alin. (10) C. proc.

pen., astfel cum au fost modificate prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010, în vigoare din 25 noiembrie 2010, privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este inadmisibil. Art. 278 1 alin. (10) C. proc. pen. a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, în sensul că „hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) C. proc. pen. este definitivă”. Astfel, potrivit noii reglementări cuprinse în art. 278 1 alin. (10) C. proc. pen., nu se mai poate exercita nicio cale ordinară de atac împotriva sentințelor pronunțate în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) și lit. b) C. proc. pen.

Or, față de aceste dispoziții legale, sentința penală a curții de apel este o hotărâre definitivă, prin urmare, care nu mai poate fi atacată cu recurs, deoarece recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Față de cele menționate, urmează a fi respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petent, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., aplicându-se și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., potrivit dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul P.V. împotriva sentinței penale nr. 339/F din 5 septembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Obligă recurentul petent la plata sumei de 150 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 ianuarie 2013.