3ra-950/24 — Privind anularea actului administrativ defavorabil

La 29 septembrie 2021, Nelu Glasu a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea Actului de constatare nr. 281/24 din 08 septembrie 2020.

În motivarea acțiunii a invocat că actul de constatare este vădit ilegal, emis cu încălcarea drepturilor fundamentale prevăzute de Constituție și CEDO, astfel urmează a fi anulat din considerentele că în cadrul controlului inițiat la 11 februarie 2021 prin procesul-verbal nr.88/24, Nelu Glasu a explicat că a fost confirmat în funcția de primar în urma alegerilor locale confirmate prin hotărârea judecătorească din 2019.

Notează că, în urma procesului-verbal nr.88/24 din 11 februarie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a inițiat un control privind nerespectarea cerințelor Legii nr.133/1026 privind starea de incompatibilitate a funcționarului public și de delimitate publică, precum și art.12 din Legea nr.199/2010 prin care se interzice desfășurarea altor activități remunerate cu excepția activităților didactice și științifice, cât și Legea nr.84 din Legea nr.436/2006 privind administrația publică locală, prin care se interzice cumularea funcțiilor prin contractul individual de muncă cu alte întreprinderi, instituții, organizații indiferent de tipul de proprietate, cu excepția celor didactice, științifice, de creație.

Procesul de control a fost inițiat doar pe faptul cumulării simultane a funcției de primar și conducător al Gospodăriei Țărănești, ori, pe alte fapte de încălcări comise de funcționarul cu demniitate publică nu au fost inițiate procese verbale.

Referitor la funcționarea Gospodăriei Țărănești „Glasu Nelu”, comunică că până la alegerea lui în funcția de primar al or. Costești, a fost fondată Gospodăria Țărănească în cauză, însă până la confirmarea în funcția electivă și până în prezent gospodăria nu a desfășurat activitate economică, nu a obținut venituri, о parte din terenurile proprietatea privată a Gospodăriei Țărănești se află în gestiunea agenților economici, iar plățile de arendă obținute au fost declarate anulate conform legislației în vigoare.

Cu privire la faptul că la materialele dosarului de control se întrevede contractul de prestare a serviciului nr.38/2020 din 20 ianuarie 2020, încheiat dintre ÎS ,,Servicii de Pază a MAI” și persoana fizică Nelu Glasu, obiectul 1 căruia a fost instalarea bancomatului bancar în preajma primăriei or. Costești str. Prieteniei nr.10, și necesitatea verificării lui la obiectul de integritate, pentru care beneficiarul s-a obligat să achite în perioada an. 2020 câte 400,00 de lei lunar, durata contractului fiind expirată la 31 decembrie 2020, Nelu Glasu nu neagă existenta acestui contract, perioada valabilității lui și suma indicată ca plată pentru oferirea integrității acestuia, ca о necesitate vitală nu numai a colaboratorilor primăriei or. Costești, dar și a populației din acest oraș, ori, bancomate bancare în or. Costești nu existau.

A considerat că nu a încălcat prevederile legislației în vigoare privind cumularea funcției, situația de incompatibilitate cu funcția publică, ori, în termenul de încetare de 30 zile a acestei situații de la data depistării fiind respectat.

Astfel, a susținut că nu a încheiat cu beneficiarul ÎS „Servicii Pază a MAI” un contract individual de muncă, nu a fost angajatul acestei întreprinderi, nu a activat în această instituție, nu a cumulat careva funcții, serviciul de asigurare a integrității Bancomatului a fost asigurată exclusiv în interesele locuitorilor or. Costești.

Cu referire la actele normative, pretins a fi încălcate de Nelu Glasu, a explicat că reieșind din prevederile art.84 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 și din conținutul contractului de referință nr.38/2020 din 20 ianuarie 2020, în calitate de primar al or. Costești nu a deținut funcții retribuite, nu a cumulat alte funcții în alte instituții, ori, el s-a aflat la serviciu 8 ore pe zi, 40 ore pe săptămână doar în interesele primăriei, ori, acest contract nu este individual de muncă potrivit normelor Codului Muncii.

Cu referire la art. 16 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr.133 din 17 iunie 2016, art. 12 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr.199 din 16 iulie 2010, art.25 din Legea nr.158 din 04 iulie 2008, a notat că obligația funcționarului public să înceteze situația de incompatibilitate în termenul de 30 zile de la data constatării faptului, a fost îndeplinită încă la 31 decembrie 2020. Or, termenul de о lună indicat în art.25 alin.(2)-(1) și alin.(6) din Legea nr.158 din 04 iulie 2008 „parcursul unei luni din momentul apariției acesteia” este în legătură cauzală cu data ultimei zile de incompatibilitate – 31 decembrie 2020, deoarece situația de incompatibilitate a apărut de la 20 ianuarie 2020 și a existat până la 31 decembrie 2020, ori, ultima zi de incompatibilitate este ultima acțiune de apariție a acesteia.

Necătând la circumstanțele constatate de Autoritatea Națională de Integritate, pretinde că nu a încălcat Legea nr.158/2008, deoarece art.25 alin. (2²), prevede că: „...Nu se află în situație de incompatibilitate, în sensul prevederilor acestei norme, deoarece funcționarul public care activează în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă 2 sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, potrivit fișei postului, în afara orelor de program”.

La fel, a menționat că în termen de 30 zile de la data constatării incompatibilității prin actul din 11 februarie 2021, starea menționată a fost înlăturată până la constatare, reieșind din cerințele Legii nr.158/2008 și Legea integrității nr.82/2017.

A mai susținut că prin Actul de constatare întocmit de inspectorul Autorității Naționale de Integritate s-a constatat încălcarea art.12 alin. (1) din Legea nr.199/210, prin care se impune că demnitarul public nu are dreptul să desfășoare orice activitate remunerată, cu excepția celei didactice și științifice. Aici, a mai indicat că se referă la activitatea sa în baza contractului de pază cu ÎS ,,Servicii Pază a MAI” în perioada de la 20 ianuarie 2020 până la 31 decembrie 2020, neconstatând că Gospodăria Țărănească a fost о activitate remunerată, ori, din probele dosarului administrativ, se denotă faptul că această gospodărie nu a activat și nu a înregistrat venituri în perioada deținerii funcției de demnitate publică.

A mai invocat că inspectorul din cadrul Autorității Naționale de Integritate a mai pretins că starea de incompatibilitate urma a fi încetată în termen de 30 zile de la data survenirii ei, adică de la 20 ianuarie 2020 până la 20 februarie 2020. Astfel, la data inițierii controlului această perioadă de timp a durat 1 an. Iar, în temeiul art.23 alin.(3) din Legea nr.133/2016, starea de incompatibilitate constituie temei pentru încetarea raportului de muncă și mandatului primarului și conform alin.(3)-(5) din aceeași lege este decăzut din dreptul de a ocupa funcție publică ре un termen de 3 ani de la data eliberării din funcție (încetării de drept a mandatului).

În acest sens, a susținut că nu a încălcat Legea nr.158/2008, deoarece în temeiul art.25 alin. (22), legii nominalizate ,,...Nu se află în situație de incompatibilitate, în sensul prevederilor acestei norme, deoarece funcționarul public nu activează în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sânt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, potrivit fișei postului,... ”

A mai menționat că în sensul art.2 din Legea nr.158/2008, rezultă lipsa faptului de incompatibilitate stabilită de Autoritatea Națională de Integritate în procesul verbal de inițiere a controlului, deoarece nu întrunește semnele calificative a noțiunii indicate în Legea menționată mai sus. Or, inspectorul concluzionează în solicitare că pentru constatarea faptului de incompatibilitate este suficient doar exercitarea a 2 activități concomitente, însă fără a face trimitere la prevederile legii, care stabilesc situații când nu se consideră exercitarea concomitentă a funcțiilor, nu constituie incompatibilitate, având în vedere lipsa remunerației și lipsa surselor de venituri din alte activități decât cele ale deținerii funcției publice, conform legislației în vigoare. 3

În acest sens, a notat că aprecierea eronată a legii materiale a dus la emiterea unor concluzii pripite, incorecte, nefondate și neîntemeiate despre încălcările privind incompatibilitatea funcției de primar conchise de inspectorul Autorității Naționale de Integritate.

Subsecvent, a relatat că reieșind din cerințele Legii materiale persoana publică a fost obligată să demisioneze în mod individual din funcția deținută în termen de 30 zile de la data constatării incompatibilității, făcând referire la Legea nr.158/2008 și Legea nr.82/2017.

În această ordine de idei a notat că impunerile Legii au fost respectate, ori, lipsa de activitate a gospodăriei țărănești reprezintă în sine о lipsă de cumulare, remunerare de salarii, ale conducătorului, care nu se remunerează, nu primește venituri, deci, indică la lipsa faptului incompatibilității prin interpretarea art.25 alin.(2)-(1) din Legea nr.158/2008, fiind de opinia că activitatea de întreprinzător poate fi desfășurată de către funcționarul public doar având calitatea de fondator al societății comerciale, ajungând la concluzia că cazul nu cade sub incidența acestei Legi.

Prin urmare, a considerat că nu a încălcat Legea nr.325/2013 și Legea nr.132/2016, ce reglementează domeniul politicii anticorupție națională și asigurarea climatului de integritate națională, ori, probe în acest sens nu au fost constatate și faptul imputat nedovedit.

În acest context, a susținut că ambele cazuri menționate mai sus, nu constituie încălcări ale normelor imperative ale Legii, care interzice practicarea activității remunerate incompatibile cu funcția de delimitate publică. Ori, oferirea plăților pentru pază bancomatului instituit nu se manifestă în timpul orelor de lucru al primarului, nu sunt interzise de lege (excepții), însă, prin Actul de constatare din 08 septembrie 2021, inspectorul a determinat că prin obținerea de plăți de la ÎS ,,Servicii pază a MAI”, Nelu Glasu a manifestat act de incompatibilitate, neapreciind explicațiile ultimului și probele prin care se atestă faptul că nu a fost remunerat sau nu a primit venituri ca urmare a Gospodăriei Țărănești, care nu a avut nici activitate, nici un venit, cu excepțiile stabilite de lege, care nu constituie incompatibilitate și activitate de conducător.

În pofida probele prezentate, a indicat că inspectorul Autorității Naționale de Integritate nu le-a dat apreciere și descriere în Actul său de constatare, prin ce a încălcat dreptul la un proces echitabil și contradictoriu prevăzut de art.6 CEDO, ori, inspectorul în calitatea sa de autoritate publică (agent constatator) a apreciat doar probele colectate de dânsul personal.

Cu referire la art.40 din Legea nr.132/2016, inspectorul în Actul de control indică faptul încălcării regimului de incompatibilitate admisă de către funcționarul public și sesizează Cancelaria de Stat privind soluționarea întrebării despre încetarea mandatului de primar al or. Costești. 4

În partea descriptivă nu indică nici о normă care ar permite Autorității Naționale de Integritate să sesizeze alt organ public- Cancelaria de Stat, să înceteze mandatul de primar, ori, așa о sancțiune este în drept să aplice doar instanța de judecată, ca măsură de pedeapsă penală sau contravențională aplicată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată într-un proces public în care să fie garantate respectarea tuturor drepturilor la apărare și la un proces echitabil, prevăzut de Constituție și CEDO.

Totodată, a susținut că nu este clară și chiar nefondată pronunțarea unei soluții în formă de decizie, în același act de control, privind decăderea lui Nelu Glasu din funcția publică și demnitatea publică pe termen de 3 ani de la data rămânerii în vigoare a actului de constatare sau de la prezența hotărârii definitive judecătorești irevocabile prin care să fie confirmat faptul stării de incompatibilitate.

A mai indicat că inspectorul nu a așteptat să intre în vigoare Actul său de constatare din 03 octombrie 2021, ori, termenul de contestare nu a expirat, precum nici prezența unei hotărâri judecătorești irevocabile, doar inspectorul nici nu cunoaște dacă va fi sau nu contestat actul de control și soluțiile sale.

Mai mult decât atât, a notat că reieșind din norma de referire sancțiunea de privare de dreptul de a deține funcții publice survine după ce posibila hotărâre judecătorească va fi irevocabilă și va constata faptul stării de incompatibilitate. Iar, potrivit legislației contravenționale, penale și internaționale - privarea de drepturi este о sancțiune (pedeapsă) ce poate fi aplicată numai de instanța de judecată după confirmarea vinovăției în admiterea încălcărilor pentru care este trasă la răspundere.

A mai invocat că nici un organ nu are dreptul să-și asume împuterniciri de pedepsire (sancționare) a persoanei, decât celor care le sunt atribuite prin lege, în cazul dat - instanțelor de judecată competente, într-un proces în care să-i fie asigurate respectarea tuturor drepturilor fundamentale, inclusiv dreptul la apărare.

Astfel, a considerat că inspectorul în lipsa actelor la care face trimitere, privind confirmarea existenței stării de incompatibilitate, care ține de competența instanței de judecată, constată încălcarea și în același timp, aplică sancțiuni de privare a (decăderea) dreptului de ocupare a funcțiilor publice - împuternicire ce intră în competența instanțelor de judecată.

În context, reclamantul a pretins că soluțiile decise în Actul de control din 08 septembrie 2021 sunt premature, pripite, bazate pe acte care nu au intrat în vigoare, au încălcat drepturile fundamentale ale lui Nelu Glasu privind prezumția nevinovăției, accesului la justiție, dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și contradictoriu, prevăzute de art.6 CEDO, iar de aici este nul în latura soluției de aplicare sancțiunilor de privarea (decădere) din drepturi. Ori, nu orice activitate de întreprinzător din sectorul privat este incompatibilă cu activitatea de funcționar public, ci doar acea care 5 nu este în legătură direct cu atribuțiile sale potrivit Fișei de post și în afara programului de lucru de la ora 08:00-17:00 de luni până vineri.

Mai mult ca atât, inspectorul nu a dat nici о apreciere la dispozițiile art.29 din Legea nr. 436/2006 privind atribuțiile de bază a primarului, pentru a constata dacă este sau nu atribuțiile funcționarului în legătură cu conducătorul Gospodăriei Țărănești sau raporturile cu ÎS ,, Servicii paza a MAI”, precum nici nu a constatat în care ore de program a fost exercitată activitatea de conducător al gospodăriei țărănești pe care о pretinde și cea de pază. Or, Legea nu permite inspectorului să emită decizii de privarea de drepturi de a ocupa funcții publice, ce constituie pedepse penale sau contravenționale și pot fi aplicate doar de instanțele de judecată și numai procedurile contravenționale sau penale indicate mai sus.

Astfel, a indicat că dispozițiile art.35 lit. c) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016, permite inspectorului să ia soluție sub formă de decizie de a sesiza angajatorul privind aplicarea sancțiunii disciplinare în corespundere cu prevederile legale privind destituirea din funcție. Însă, nici о lege nu permite inspectorului prin Act de constatare să emită soluții de privare de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 3 ani- împuternicire ce revine doar instanței de judecată, în conformitate cu prevederile Codului penal sau contravențional.

Totodată, a susținut că inspectorul a făcut trimitere la art.40 din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 și a aplicat noțiunea de efectele constatării încălcării incompatibilităților prin emiterea soluției (deciziei) de decădere din dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 3 ani. Însă, Actul de constatare nu este о decizie prin care se pot aplica sancțiuni (pedepse) inclusiv privarea dreptului de a ocupa funcții publice. Or, din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor rămâne definitiv, Autoritatea în termen de 15 zile sesizează organele competente în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei supuse controlului.

A mai susținut că după ce va rămâne în vigoare actul de control contestat, inspectorul va fi în drept să sesizeze organul competent în vederea încetării mandatului, care în situația primarului este doar instanța de judecată, ori, primarul este alesul poporului și nu are angajator, sau aplicarea sancțiunilor disciplinare corespunzătoare aplicate conform procedurii stabilite prin legea funcționarului public. Or, sesizarea și actul de control sunt 2 acte diferențiate, care nu se înlocuiesc și care se emit la diferite etape, dar nu consecutiv într-un act de control, așa cum indică inspectorul.

În această ordine de idei, a menționat că Autoritatea Națională de Integritate în calitatea sa de agent constatator prin prisma normelor Codului Contravențional, nu a întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție în baza art.art.442-443 din Codul Contravențional, deci, nu pot fi aplicate sancțiunile contravenționale în lipsa actului de acuzație întocmit din temeiul 6 normelor procedurale corespunzătoare. Or, potrivit art.4233 din Codul Contravențional, contravențiile prevăzute la art.3191 și art.3302 se examinează de Autoritatea Națională de Integritate, ținându-se cont de prevederile art.4239 alin.(l). Sânt în drept să examineze cauzele contravenționale prevăzute la alin.(1) și să aplice sancțiuni inspectorii de integritate ai Autorității Naționale de Integritate. Contravențiile prevăzute la art.3132, art.3134- art.3136 se constată de către Autoritatea Națională de Integritate. Sânt în drept să constate contravențiile menționate la alin.(3) și să încheie procese-verbale inspectorii de integritate ai Autorității Naționale de Integritate. Procesele-verbale cu privire la contravențiile prevăzute la alin.(3) se remit spre examinare în fond instanței de judecată competente.

Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.6951 (f.d.101, vol.I), rezultă că, la 29 aprilie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Rășcani a expediat pentru cunoștință, participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, copia dispozitivului hotărârii din 28 aprilie 2022, însă, date privind recepționarea acestuia lipsesc la dosar.

Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.13067-13068 (f.d.116, vol.I), rezultă că, la 22 iulie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat în adresa Autorității Naționale de Integritate, prin intermediul oficiului poștal, copia hotărârii integrale din 28 aprilie 2022, care a fost recepționată de ultima la data de 27 iulie 2022, fapt confirma prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.118, vol.I).

La 04 august 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, Autoritatea Națională de Integritate, a depus motivarea cererii de apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care în baza temeiurile de fapt și de drept a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie respinsă acțiunea de contencios administrativ înaintată de Nelu Glasu împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului administrativ ca neîntemeiată (f.d.120/122, vol.I). 7

La acest capitol, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție, relevă că instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate, împotriva hotărârii din 28 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, în raport cu criticele formulate în cererea de apel, a ajuns la concluzia casării integrale a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată, din considerentele ce succed.

În susținerea soluției sale instanța de apel s-a bazat pe prevederile art.2 alin. (1), art.3, art.10, art.17, art.22 alin.(1), art.93 alin.(1), art. 189 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, cât și Rezoluția (77) 31 „Cu privire la protecția individului față de actele autorităților administrative”, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997, care reglementează că actul administrativ poate fi definit ca fiind un act unilateral, cu caracter normativ sau individual, adoptat sau emis de către o autoritate publică sau de o persoană privată împuternicită prin lege sau printr-un act administrativ, în mod unilateral, în baza și în vederea exercitării legii, pentru nașterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice de drept administrativ. Reieșind din dreptul subiectiv al subiectului afectat, care la fel a fost predeterminat de legiuitor și care a fost formulat astfel - orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

În continuare, instanța de apel a reiterat că, în speță, obiect al controlului judecătoresc constituie Actul de constatare nr. 281/24 din 08 septembrie 2021, prin care s-a constatat că Nelu Glasu a încălcat regimul juridic al incompatibilităților prin nesoluționarea în termenul legal a stării de incompatibilitate manifestată prin exercitarea simultană a mandatului de Primar al or. Costești și Prestarea Serviciilor prin Contractul de prestări servicii nr.38/2020, de la data de 20 ianuarie 2020 până la 31 decembrie 2020.

Instanța de apel, aplicând prevederile art.16 din Legea nr.133/2016, precum și prevederile art.12 alin. (1) din Legea nr.199/2010 cu privire la 8 statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, în coraport cu argumentele subiectului declarării privind desfășurarea activității remunerate în cadrul ÎS „Servicii Pază a MAI” în perioada 20 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2020, a stabilit că reclamantul Nelu Glasu este subiect al declarării averii și intereselor personale în conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr.133/2016, exercitând o funcție de demnitate publică, astfel fiind aplicabile prevederile Legii nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, Legea nr.436/2006 privind administrația publică locală și Legea nr.768/2000 privind statutul alesului local. Prevederile Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, la care face trimitere subiectul declarării în explicațiile prezentate inspectorului în cadrul procedurii administrative, nu sunt aplicabile în speță.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a concluzionat că inspectorul de integritate corect a concluzionat asupra netemeiniciei argumentului subiectului controlului că, ,,în calitate de Primar al or. Costești prin încheierea contractului cu ÎS ,,Servicii Pază a MAI”, nu a generat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților prin faptul că contractul menționat nu a avut natura juridică a unui contract individual de muncă, nu a fost angajatul ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne, nu a cumulat careva funcții”.

La acest capitol, instanța de apel a notat că art.2 alin. (1) din Codul civil, determină statutul juridic al participanților la circuitul civil, temeiurile apariției dreptului de proprietate și modul de exercitare a acestuia, reglementează obligațiile contractuale și de altă natură, alte raporturi patrimoniale și personale nepatrimoniale dintre subiectele raporturilor juridice civile, iar conform alin.(4), subiecte ale raporturilor juridice civile sânt persoanele fizice și juridice, cele care au calitate de profesionist, precum și cele care nu au această calitate. Iar, dispozițiile art.1375 alin.(1) din Codul civil, stipulează că prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte părți (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuția convenită.

În raport cu cele expuse supra, instanța de apel a considerat necesar de precizat faptul că legiuitorul în normă restrictivă stabilită prin art. 12 alin. (1) din Legea nr.199/2010, a indicat expres că incompatibilitatea este orice altă activitate remunerată.

În virtutea acestui fapt, instanța de apel a menționat că conform Dicționarul explicativ al Limbii Române, verbul „a presta” este definit ca: „a îndeplini o muncă, a desfășura o activitate; a face, a executa, a furniza un serviciu”.

Așadar, instanța de apel a reținut că la semnarea contractului de prestări servicii, domnului Nelu Glasu s-au stabilit obligațiile acestuia și, anume, paza bancomatului (pct.1.1 al Contractului de prestări servicii 9 nr.38/2020) și verificarea integrității acestuia în cel mai scurt timp (până la 20 minute), timp de 24/24 ore la apelul telefonic al ÎS ,,Servicii Pază a MAI” (pct. 2.1 al Contractului de prestări servicii nr.38/2020), pentru un preț - remunerație lunară.

În subsidiar, instanța de apel a considerat necesar de a menționat faptul că însăși activitatea domnului Nelu Glasu generată din obligațiile contractuale, vine in contradicție cu programul de lucru al acestuia în calitate de Primar al or. Costești, în cadrul autorității publice.

Mai mult ca atât, instanța de apel a relevat că potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr.199/2010, demnitarul nu este în drept să desfășoare orice altă activitate remunerată, cu excepția activităților didactice și științifice și alin. (3) al aceluiași articol, situația de incompatibilitate urmează să înceteze în decursul unei luni din momentul apariției acesteia.

În acest context, instanța de apel a considerat important de a menționa faptul că reclamantul Nelu Glasu la semnarea Contractului de prestări servicii nr.38/2020, la data de 20 ianuarie 2020 a avut obligația să-și înceteze starea de incompatibilitate prin soluționarea acestea până la data de 20 februarie 2020, însă nici o acțiune în acest sens nu a fost întreprinsă de reclamant.

Generalizând cele menționate supra și în urma examinării materialelor acumulate în dosarul de control și explicațiilor invocate de participanții la proces în cadrul examinării cauzei de contencios administrativ, instanța de apel a ajuns la concluzie că inspectorul de integritate corect a stabilit că reclamantul a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, prin nesoluționarea în termenul legal a stării de incompatibilitate manifestată prin exercitarea simultană a mandatului de Primar al orașului Costești și prestarea serviciilor de pază, în perioada 20 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2020, din considerente că potrivit art.12 alin.(1) din Legea nr.199/2010, demnitarul nu este în drept să desfășoare orice altă activitate remunerată, cu excepția activităților didactice și științifice. Totodată, în conformitate cu prevederile art.12 alin.(4) din Legea nr.199/2010, în cazul în care încetarea situației de incompatibilitate în termenul de treizeci de zile nu depinde de voința demnitarului, acesta avea obligația să prezinte probe privind întreprinderea cu bună-credință a acțiunilor de eliminare a acestei situații, care însă nu au fost prezentate.

În continuare, instanța de apel a apreciat ca nefondat argumentul reclamantului, susținut de instanța de fond că Actul de constatare urmează a fi anulat ca fiind emis cu încălcarea procedurii, pe motivul încălcării termenului procedurii administrative, reglementat de art.60 din Codul administrativ.

La acest capitol, instanța de apel a relevat că într-adevăr, în conformitate cu art.60 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de 10 zile, dacă legea nu prevede altfel. Termenul general curge de la: data prevăzută în lege pentru exercitarea unei atribuții stabilite; data înregistrării cererii de către autoritatea publică ierarhic superioară sau de cea de control sau data înregistrării cererii complete, după caz cu toate actele necesare, sau de la data la care petiția a fost transferată autorității publice competente. Dacă cererea nu este completă, autoritatea publică propune petiționarului să prezinte actele lipsă și stabilește un termen în acest sens.

De asemenea, instanța de apel a menționat că sunt imperioase cauzei și prevederile art.10 alin.(1) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr.133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al declarării averii și a intereselor personale de către Nelu Glasu, conform cărora, controlul averii și al intereselor personale ale subiecților declarării se efectuează de către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

La fel, instanța de apel a stabilit că art.37 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, (în redacția la data efectuării controlului), prevede că după repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului. Iar, prevederile art.31, art.32 alin.(3)-(5), art.33, art.34 alin.(2), art.35 și art.36 se aplică în mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Prevederile art.32 alin.(1), (3)–(4) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.132 din 17 iunie 2016 (în redacția la data efectuării controlului) stabilesc că, în procesul de control al averii și al intereselor personale, inspectorul de integritate verifică datele și informațiile privind averea existentă a persoanei supuse controlului, precum și modificările patrimoniale intervenite pe durata exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică. Controlul poate fi efectuat pe durata exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică și în decursul a 3 ani după încetarea acesteia. În procesul de control al averii și intereselor personale, inspectorul de integritate are dreptul să solicite oricăror persoane fizice sau persoane juridice de drept public ori privat, inclusiv instituțiilor financiare, documentele și informațiile necesare pentru realizarea controlului. La solicitarea inspectorului de integritate, subiecții menționați la alin.(3) sânt obligați să prezinte Autorității, în termen de 15 zile de la recepționarea solicitării, pe suport de hârtie sau în format electronic, datele, informațiile, înscrisurile și documentele justificative solicitate. 11

Drept urmare, în sensul noemelor enunțate instanța de apel a conchis că dispozițiile art.60 din Codul administrativ, prevede termenul general de 30 de zile în care o procedură administrativă trebuie finalizată, dacă legea nu prevede altfel. Respectiv, prevederea legală este o normă generală, care admite excepțiile prevăzute de lege.

În speță, instanța de apel a notat că procedura administrativă în cadrul controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, este reglementată de legea specială - Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.132 din 17 iunie 2016 (în redacția la data efectuării controlului), care și urmează a fi aplicată la caz.

Or, art.5 alin. (2) și (3) din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, stipulează că normele juridice generale sânt aplicabile fie tuturor raporturilor sociale sau subiecților de drept, fie unor categorii de raporturi sau de subiecți, fără a-și pierde caracterul de generalitate. Normele juridice speciale sânt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială.

Prin urmare, instanța de apel a relevat că procedura administrativă în cadrul controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, este reglementată de Legea nr.132 din 17 iunie 2016, cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, care la momentul efectuării controlului, nu prevedea în mod expres un termen de finalizare a procedurii administrative.

A mai reținut instanța de apel că legea nominalizată stabilește mai multe termene în cadrul cărora inspectorul de integritate urmează să efectueze anumite acțiuni, care cumulativ depășesc termenul general de 30 de zile.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a concluzionat că nu pot fi reținute argumentele invocate de reclamant în instanța de fond precum că actul administrativ contestat urmează a fi anulat, ca fiind emis cu încălcarea termenului reglementat de art. 60 din Codul administrativ.

Totodată, instanța de apel a conchis că nu poate reține la caz argumentul instanței de fond cu privire la lipsa și pretinsa încălcarea gravă a principiului de repartizare aleatorie a sesizării către inspectorul de integritate, întrucât, dovada de repartizare aleatorie a sesizării nr.0-78/21 din 27 ianuarie 2021 către inspectorul de integritate Doina Popovici, se regăsește la materialele dosarului administrativ de control (f.d.1, dosar administrativ) cu structura și conținutul pe care îl generează sistemul E-integritate.

Prin urmare, în contextul celor enunțate mai sus, instanța de apel a concluzionat că este greșită soluția instanței de fond despre temeinicia 12 acțiunii, întrucât efectuând controlul judecătoresc asupra Actului de constatare nr.281/24 din 08 septembrie 2020, s-a stabilit că actul nominalizat a fost emis de organul competent, cu respectarea procedurii și aplicarea corectă a normelor materiale, în același timp, actul administrativ individual defavorabil contestat a fost motivat de autoritatea publică cu respectarea prevederilor art.118 din Codul administrativ, prin urmare nu există temeiuri legale pentru anularea acestuia.

Ulterior, la 23 decembrie 2024, avocata Angela Procopciuc, acționând în interesele lui Nelu Glasu a depus motivarea recursului, prin care în baza temeiurile de fapt și de drept a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi decizii prin care să fie admisă integral acțiunea de contencios administrativ depusă de Nelu Glasu, cu anulare Actului de constatare nr. 281/24 din 08 septembrie 2021. Totodată, în cazul în care recursul va fi considerat admis în temeiul art.2451 alin.(1), lit. d) din Codul administrativ, în baza art.248 alin.(2) din Codul administrativ, emiterea unei încheierii interlocutorie în privința judecătorilor Colegiului Civil de Contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău, constituit din magistrații: Ghenadie Mîra, Angela Bostan și Grigore Dașchevici (f.d.195/216, vol.I).

În motivarea recursului a indicat motivele de drept și de fapt invocate pe parcursul examinării cauzei, suplimentar invocându-se că decizia instanței de apel este vădit ilegală și pasibilă casării deoarece din practica judecătorească atât a instanței de apel Chișinău, cât și a CSJ, se atestă că instanțele de judecată au reținut că prin Actul de constatare în privința funcționarilor publici nu pot fi decăzuți din dreptul de a ocupa funcții publice, mai ales funcțiilor electorale, din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, prin care se confirmă existenta stării de incompatibilitate. 71.1. Au mai susținut că cauza de contencios administrativ a fost examinată de către un alt complet de judecată, compus din magistrații: Denis Băbălău, Veronica Negru, Ina Dutca, care în perioada 07 februarie 2024-19 septembrie 2023, au examinat cauza în apel, au ascultat apelantul și intimatul, s-au încheiat cercetarea judecătorească și chiar au avut loc pledoarii, fiind dispusă ședință doar pentru pronunțarea hotărârii judecătorești către 10 septembrie 2024. 71.2. Subsecvent, au menționat că la data respectivă citarea legală nu a fost, mai ales că judecătorii au fost alții decât cei care au examinat cauza, fiind repartizată aleatoriu din motivul demisionării precedenților judecători, urma că dezbaterile judiciare să fi fost reluate. 13 71.3. Prin urmare, în temeiul art.248 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ, decizia instanței de apel este pasibilă de casare, deoarece au fost adoptate cu încălcarea normelor de drept material, iar instanța de apel a îngrădit și dreptul de acces la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

La 26 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat prin intermediul poștei electronice, pentru notificare în adresa Autorității Naționale de Integritate, copia recursului depus de Nelu Glasu și reprezentantul acestuia avocata Angela Procopciuc, fapt ce se confirmă prin extrasele din poșta electronică anexate la materialele dosarului (f.d.224/225, vol.I), însă, intimata nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință.

Art. 245 din Codul administrativ, relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ, prevede că: ,,(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, reglementează că: ,,(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 10 septembrie 2024, în ședință publică (f.d.173, vol.I).

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2024, a fost notificată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice la 18 decembrie 2024, ora 14:09, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.190, vol.I).

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recurentul și reprezentantul acestuia, s-au conformat prevederilor legale și au depus cererea de recurs în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că din analiza prevederilor art. 2451 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Gheorghe Andrieș, reprezentat de avocații Dorel Țurcan și Marin Bucătaru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Gheorghe Andrieș, reprezentat de avocații Dorel Țurcan și Marin Bucătaru, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în 15 cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Cu referire la alegațiile lui Nelu Glasu și reprezentatul acestuia Angela Procopciuc indicate în recurs, precum că cauza de contencios administrativ a fost examinată de către un alt complet de judecată, compus din magistrații: Denis Băbălău, Veronica Negru, Ina Dutca, care în perioada 07 februarie 2024-19 septembrie 2023, au examinat cauza în apel, au ascultat apelantul și intimatul, s-a încheiat cercetarea judecătorească și chiar au avut loc pledoarii, fiind dispusă ședință doar pentru pronunțarea hotărârii judecătorești către 10 septembrie 2024, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție le apreciază critic.

Or, din materialele cauzei se reține că inițial, potrivit fișei de repartizare a dosarului la 26 septembrie 2022, prin intermediul PIGD a fost redistribuit aleatoriu judecătorului -raportor Angela Bostan (f.d.125, vol.I).

Ulterior, prin încheierea din 06 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a declinat competența Completului de judecată format din judecătorii Budăi Nelea, Dașchevici Grigore și Bostan Angela de la examinarea, în ordine de apel, a acțiunii în contencios administrativ înaintată de Glasu Nelu împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la anularea Actului de constatare nr.281/24 din 08 16 septembrie 2021. S-a remis dosarul Președintelui Curții de Apel Chișinău, spre redistribuire aleatorie judecătorilor completurilor specializate în examinarea acțiunilor în contencios administrativ ale Curții de Apel Chișinău (f.d. 13/134, vol.I).

Potrivit fișei de repartizare repetate din 27 februarie 2023, cauza de contențios administrativ a fost redistribuită aleatoriu, judecătorului -raportor Denis Băbălău (f.d. 35, vol.I).

Potrivit fișei de repartizare repetate din 21 iunie 2023, prin intermediul PIGD s-a redistribuit cauza de contencios administrativ judecătorului- raportor Veronica Negru (f.d.140, vol.I), în baza dispoziției nr.21 din 05 iunie 2023 cu privire la modificarea dispoziției nr.45 din 27 decembrie 2022 (f.d.139, vol.I).

Ulterior, prin încheierea din 10 mai 2024 a președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău, Ghenadie Mîra s-a dispus redistribuirea cauzelor aflate în procedura judecătorilor Nelea Budăi, Eugeniu Clim, Ina Dutca, Vitalie Cotorobai, Steliana Iorgov, Anatol Pahopol, Ecaterina Palanciuc, Veronica Negru, Viorica Mihaila, Ion Țurcan prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (f.d.163/134, vol.I).

Potrivit fișei de repartizare repetate din 12 iunie 2024, cauza de contențios administrativ a fost redistribuită aleatoriu, judecătorului -raportor Grigore Dașchevici (f.d. 166, vol.I).

Ulterior, prin dispoziția Nr.17 din 21 iunie 2024 cu privire la modificarea dispoziției președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău din 29 decembrie 2023, s-a constituit completul Nr.1 (specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ, compus din magistrații Ghenadie Mîra (președintele completului), Angela Bostan și Grigore Dașchevici (judecători).

Așadar, în contextul celor enunțate Completul de judecată al Curții Supreme de justiție a conchis că completul de judecată specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ în cadrul Curții de Apel Chișinău a fost constituit conform legii.

Cu referire la alegațiile lui Nelu Glasu și reprezentatul acestuia Angela Procopciuc indicate în recurs, precum că instanța de apel a dispus examinarea cauzei în ordine de apel la data de 10 septembrie 2024, în incinta Curții de Apel Chișinău, sala 6, în lipsa înștiințării legale a acestora, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție la fel îl apreciază critic.

Or, urmare a redistribuiri aleatorii repetate a cauzei de contencios administrativ, prin intermediul PIGD judecătorului -raportor Ghenadie Mîra, instanța de apel a expediat prin intermediul poștei electronice în adresa participanților la proces citație pentru a se prezenta la data de 10 septembrie 2024 la ora 10:00, sala nr.6, în legătură cu examinarea cauzei de contencios administrativ depusă de Nelu Glasu vs Autoritatea Națională de Integritate, 17 în ordine de apel, în baza cererii de apel depuse de ANI (f.d.169, vol.I), fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f.d.170, vol.1).

Totodată, actele cauzei confirmă faptul că adresa electronică a avocatei Angela Procopciuc, e-mail: anprocopicuc@yahoo.com, adresă care se regăsește în mandatul avocațional seria MA nr.1422926 (f.d.2, vol.I), a mai fost utilizată pe parcursul examinării cauzei pentru corespondența dintre instanțele judecătorești și Angela Procopciuc, inclusiv pentru expedierea deciziei motivate(f.d.217, vol.I).

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, instanța de apel și-a îndeplinit în mod corespunzător obligația de înștiințare la adresa electronică a avocatei Angela Procopciuc având în vedere că actul trimis destinatarului prin poșta electronică se consideră recepționat în ziua expedierii.

Mai mult de atât, Completul de judecată al Curții Supreme de justiție consideră necesar de a menționa faptul că prevederile art.2451 din codul administrativ (în redacția Legii din 01 septembrie 2023), nu stabilește temei de admiterea recursului faptul necitării părților.

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea cauza Botten vs. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, 7 și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu 18 cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea cauza Helmers vs. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Cu referire la cauza nr. 3ra-101/23, invocată în cererea de recurs, cu titlu de practică unitară, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că nu poate fi apreciată ca fiind o practică uniformă a Curții Supreme de Justiție, întrucât aceasta a fost pronunțată în perioada anterioară modificării orientării jurisprudențiale în materia interpretării normelor legale aplicabile spețelor ce vizează aceeași problematică.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în prezent, practica Curții Supreme de Justiție a evoluat, iar soluțiile recente pe marginea unei astfel de categorii de litigii oferă o apreciere distinctă (a se vedea de exemplu actele de dispoziție emise în cauzele nr. 3ra-131/24, 3ra- 599/24, nr. 3ra-609/23, nr. 3ra-600/23, nr. 3ra-813/23, nr. 3ra-829/23, nr. 3ra-835/23, nr. 3ra-590/23).

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că hotărârea invocată de recurent și reprezentantul acestuia nu poate fi considerată relevantă acestei categorii de cauze și nu corespunde liniei jurisprudențiale actuale a Curții Supreme de Justiție.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Nelu Glasu și de reprezentatul acestuia avocata Angela Procopciuc. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 19