3ra-600/23 — anularea actului adminstrativ

3ra-600/23 — anularea actului adminstrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-600/23

2-20126875-01-3ra-07062023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

17 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Tatarciuc Vitali împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 08 octombrie 2020, Vitali Tatarciuc a înaintat acțiune împotriva Autorității

Naționale de Integritate, privind anularea actului de constatare nr. 208/12 din 22

septembrie 2022.

În motivarea acțiunii, reclamantul a relatat că, deține mandatul de primar al com.

Iliciovca, r-nul. Florești, validat prin hotărârea din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Soroca (sediul Central), fiind ales în funcție la alegerile locale generale din 20 octombrie

înregistrată sesizarea nr. 3822 cu privire la eventuala încălcare a regimului juridic al

conflictelor de interese.

A invocat că, prin actul de constatare nr. 208/12 din 22 septembrie 2020, emis de

către Autoritatea Națională de Integritate, s-a constatat că, Tatarciuc Vitali, afându-se în

exercițiul mandatului (funcției) de primar al com. Iliciovca, r-nul. Florești, având interes

personal rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată – soția Tatarciuc Natalia, a emis

următoarele acte administrative: dispoziția nr. 32 din 28 ianuarie 2020 cu privire la

atribuirea treptei, clasei și coeficientului de salarizare personalului unității bugetare, ce

o vizează pe dna Tatarciuc Natalia și dispoziția nr. 9 din 02 martie 2020 cu privire la

încetarea interimatului funcției de director al grădiniței de copii „Aistionoc”, ce o

vizează pe dna Tatarciuc Natalia.

A indicat că prin actul de constatare, inspectorul de integritate a calificat aceste

fapte ca fiind nedeclarare a unui conflict de interese real, fapt prin care s-au încălcat

dispozițiile art. 12 alin. (5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor

personale. Consideră că, Autoritatea Națională de Integritate nu a dat o apreciere corectă

1

circumstanțelor constatate, calificând în mod eronat un conflict potențial de interese, ca

fiind un conflict real.

A menționat reclamantul că, soția Tatarciuc Natalia activează în calitate de cadru

didactic în grădinița „Aistionoc” cu mult înainte de a fi desemnat dânsul în calitate de

primar, dânsa a fost desemnată în calitate de director interimar încă de primarul care a

exercitat această funcție anterior. Odată ce a expirat termenul interimatului, Tatarciuc

Natalia a fost eliberată din această funcție, prin dispoziția nr. 9 din 02 martie 2020.

Pentru semnarea acestei dispoziții a fost desemnată secretara Consiliului comunal – dna

Palataicova O.V, anume pentru a evita conflictul de interese real care există în legătură

cu relația sa de căsnicie cu dna Tatarciuc Natalia. Însă, din eroare mecanică, actul

administrativ a fost dactilografiat și transmis spre semnare împreună cu alte dispoziții

primarului. Ulterior, această eroare mecanică a fost corectată prin dispozițiile nr. 68 și

nr. 69 din 09 februarie 2020. Aceeași eroare mecanică a fost admisă și în privința

semnării actului administrativ – dispoziția nr. 32 din 28 ianuarie 2020, prin care a fost

atribuită treapta, clasa și coeficientul de salarizare dnei Tatarciuc Natalia, care nu este

diferit decât acela care a fost atribuit soției sale de către fostul primar, astfel încât nu se

poate constata că prin semnarea acestui act s-a urmărit un interes material.

A remarcat reclamantul că în momentul depistării acestor erori, secretara

Consiliului local, la indicația sa a sesizat Autoritatea Națională de Integritate pentru a

oferi un aviz consultativ pe marginea acestui subiect, lucru care demonstrează că actele

administrative vizate, în privința cărora există bănuieli că s-au semnat cu încălcarea

regulilor de declarare a conflictelor de interese, au fost semnate de către actualul primar

din eroare.

A declarat că, din circumstanțele de fapt stabilite nu poate fi constatată existența

unui interes personal real, ori acțiunile primarului în acest sens, și anume revocarea soției

sale din funcția de director interimar, de rând cu faptul organizării unui concurs pentru

ocuparea acestei funcții, la care nu participă soția sa, denotă faptul că pe marginea

acestui subiect nu există nici un interes personal.

Prin hotărârea din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea înaintată de Tatarciuc Vitali împotriva Autorității Naționale de Integritate, a fost

respinsă ca neîntemeiată

La data de 12 noiembrie 2021, avocatul Andrei Mandraburcă acționând în

interesele lui Vitali Tatarciuc, a declarat apel nemotivat, iar la data de 12 aprilie 2022,

apel motivat împotriva hotărârii din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea

acțiunii.

Prin decizia din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată integral

hotărârea din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o

decizie nouă prin care.

S-a admis parțial acțiunea înaintată de către Vitali Tatarciuc împotriva Autorității

Naționale de Integritate, privind anularea actului administrativ individual defavorabil.

S-a anulat pct. pct. 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 208/12 din 22 septembrie

2020, emis de către Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Vitali Tatarciuc.

În rest pretențiile au fost respinse, ca neîntemeiate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că sancțiunile aplicate de

inspectorul de integritate și decăderea lui Vitali Tatarciuc din dreptul de a exercita o

funcție publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv funcția de primar, cu excepția

altor funcții electorale, pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data rămânerii definitive a

2

actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese, în mod evident

aduc atingere drepturilor subiectului declarării, în special dreptului de a deține funcții

publice. La aplicarea acestor sancțiuni, inspectorul de integritate era obligat să ia în

considerare necesitatea aplicării și respectării principiului proporționalității, inclusiv, era

obligat să-și motiveze soluția de aplicare a sancțiunilor, prin prisma scopului legii nr.

133/2016.

A invocat instanța de apel că, norma art. 23 alin. (3)-(4¹) din Legea nr. 133/2016,

prevede că, fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat starea de

incompatibilitate nesoluționată în termenul legal constituie temei pentru tragere la

răspundere disciplinară, contravențională și/sau, după caz, pentru încetarea mandatului,

a raporturilor de muncă ori de serviciu ale acestuia. Astfel, Autoritatea Națională de

Integritate, conducându-se de principiul proporționalității, urma să-și motiveze aplicarea

sancțiunii de încetare a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului declarării.

Subsecvent, din analiza actului de constatare întocmit în privința lui Vitali

Tatarciuc, nu rezultă că inspectorul de integritate ar fi examinat cel puțin situația prin

prisma analizei principiului proporționalității, atunci când a dispus aplicarea sancțiunilor

pentru încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.

Or, analizând practica decizională a autorității publice intimate Curtea de Apel

Chișinău a reiterat, că din analiza mai multor acte de constatare emise de Inspectoratul

Național de Integritate, rezultă că, inspectorii de integritate nu întotdeauna au aplicat

sancțiuni precum decăderea persoanei din exercitarea unei funcții și înscrierea acesteia

în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică de

demnitate publică, motivându-și soluțiile prin faptul că, subiectul controlului este la

prima verificare pe aspectul regimului juridic al conflictelor de interese.

Prin urmare, aceste circumstanțe odată în plus denotă, că actul de constatare emis

în privința lui Vitali Tatarciuc, în partea pct. 2), 3) și 4), este unul ilegal și contrar

dispozițiilor art. 29 din Codul administrativ, așa cum, inspectorul de integritate nu a

motivat în nici un mod proporționalitatea sancțiunilor aplicate în raport cu pretinsele

încălcări admise de apelantă/reclamantă.

A menționat instanța de apel că, actul de constatare contestat în partea pct. 2), 3) și

4) contravine și prevederilor art. 137 alin. (4) din Codul administrativ, dacă într-un caz

autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri

similare ea este obligată să își exercite dreptul discreționar în același mod. Or, din analiza

actului de constatare contestat de Vitali Tatarciuc, nu rezultă că inspectorul de integritate

ar fi justificat suficient necesitatea aplicării sancțiunilor prevăzute de Legea nr.

133/2016.

Astfel, completul de judecată a conchis că, în prezenta cauză sunt întrunite

temeiurile de ilegalitate a actului de constatare al Autorității Naționale de Integritate nr.

208/12 din 22 septembrie 2020 în partea menționată și s-a constatat că susținerile lui

Vitali Tatarciuc, în cererea de apel, constituie temei de admitere a apelului, deoarece

acestea se combat cu cele invocate mai sus și se axează asupra circumstanțelor, care au

fost constatate și elucidate pe deplin de către instanța de apel, având la bază cumulul de

probe, apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de

drept material.

Drept urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul Autorității

Naționale de Integritate precum că, actul de constatare nr. 208/12 din 22 septembrie

2020, este unul emis în conformitate cu normele legale. Or, art. 93 din Codul

3

administrativ, stabilește că fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază

pretenția. Prin derogare de la prevederile alin. (1), fiecare participant probează faptele

atribuite exclusiv sferei sale.

Prin urmare, completul specializat al instanței de apel a relatat că, prima instanță

nu a supus unei analize minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care, însă,

necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea

tuturor aspectelor importante pentru soluționarea cazului dat. Iar astfel, se constată că

concluziile instanței de fond sunt greșite, iar soluția adoptată- neîntemeiată, reieșind din

interpretarea eronată a situației de fapt cât și a prevederilor legii.

La 13 februarie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova a

depus recurs nemotivat, ulterior la 22 mai 2023 a depus recurs motivat împotriva deciziei

din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

parțială a deciziei contestate în partea admiterii acțiunii, și pronunțarea unei hotărâri noi

în această parte de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel,

invocând că, consideră decizia menționată supra, ilegală și neîntemeiată pe motiv că

instanța de apel nu a elucidat pe deplin toate temeiurile legale invocate cât și a aplicat

eronat normele de drept material care vin în contradicție cu circumstanțele de fapt și de

drept.

A invocat recurenta că, în cadrul controlului executat nu au fost identificate

înscrisuri despre careva declarații adresate Autorității de către Tatarciuc Vitali prin care

acesta ar fi solicitat soluționarea unor conflicte de interese. Prin urmare, Tatarciuc Vitali

nu a informat, nu a declarat și respectiv nu a soluționat conflictele de interese în care se

afla. De asemenea, potrivit prevederilor art. 3 din Legea integrității nr. 82/2017,

Tatarciuc Vitali deține și calitatea de agent public, care la rândul său în conformitate cu

art. 14 alin. (2) lit. a) și b) din legea menționată, avea obligația să declare în scris, în

termen de 3 zile despre conflictul de interese real apărut în cadrul activității sale

profesionale, explicând natura conflictului de interese și cum acesta, influențează sau

poate influența, exercitarea imparțială și obiectivă a atribuțiilor sale și să evite

consumarea conflictului de interese prin abținere de la exercitarea atribuțiilor sale în

măsura în care acestea sînt amenințate de conflictul de interese, până la soluționarea

acestuia.

Autoritatea Națională de Integritate a menționat și faptul că Tatarciuc Vitali nu a

respectat obligațiile imperative stabilite prin lege, cu referire la modul, timpul de

declarare și soluționare a situațiilor de conflicte de interese reale în care se afla. Interesul

public este afectat de cel personal, deja în cazul în care obiectivitatea deciziei poate fi

pusă la îndoială din cauza legăturilor de rudenie, care pot crea situații de preferință. Cu

referire la eroarea tehnică exprimată de către Tatarciuc Vitali, acestea nu pot fi susținute,

dat fiind faptul că acestea s-au repetat de 2 ori, exact sub același format și condiții, astfel

cele expuse sunt nefondate și nu pot fi plauzibile.

A remarcat că potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 768/2000, primarul este dator

să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu personal la

consolidarea autorității administrației publice locale pe care o reprezintă, onoarea

obligațiilor civice, asigurarea ordinii publice și respectarea legislației. Or, conform art.

11 alin. (2) din Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de

demnitate publică, demnitarul este obligat să respecte întocmai regimul juridic al

conflictelor de interese.

4

Prin urmare Tatarciuc Vitali fiind subiect al declarării, avea obligația să respecte

principiile generale de evitare a conflictelor de interese prevăzute de art. 11 din Legea

nr. 133/2016, prin servirea interesului public cu imparțialitate și obiectivitate, prin

asigurarea transparenței și a controlului public al activității și responsabilitatea

individuală și exemplul personal. Or, obligațiile și responsabilitățile subiectului

declarării, cu referire la regimul juridic al conflictelor de interese, sunt prevăzute expres

de normele materiale ale Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale.

Partea recurentă invocă că Tatarciuc Vitali a semnat/emis acte administrative în

privința persoanelor apropiate (soție Tatarciuc Natalia), urmare cărora a admis

nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese reale în

conformitate cu art. 12 alin. (4), lit. a) - b), art. 12 alin. (5) alin. (7) din Legea nr.

133/2016, nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14 alin.

(2) - (4) din Legea nr. 133/2016, emiterea și semnarea actelor administrative ce vizează

persoana apropiată, soția Tatarciuc Natalia.

Cu privire la anularea pct. pct. 2, 3 și 4 din actul de constare Autoritatea Națională

de Integritate a menționat că conform art. 23 alin. (1), (4) și (6) din Legea privind

declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în

vigoare la data emiterii actului contestat, încălcarea prevederilor prezentei legi atrage

răspundere disciplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz. Odată ce Vitalie

Tatarciuc a încălcat regimului conflictelor de interese prin nedeclararea și nesoluționarea

conflictelor de interese de către acesta, instanța de apel neîntemeiat a anulat punctele 2,

3, 4 din actul de constatare nr. 208/12 din 22 septembrie 2020.

Astfel, a declarat recurenta că sunt nefondate expunerile instanției de apel privind

pretinsa depășire a limitelor dreptului discreționar și încălcarea principiului

proporționalității. În alte cazuri Autoritatea a procedat similar și a aplicat aceleași

sancțiuni, fără careva devieri de la cadrul legal în vigoare la momentul emiterii actului

de constatare. Individualizarea pedepsei este posibilă doar începând cu data de 29

octombrie 2021, odată cu operarea modificărilor corespunzătoare în partea ce ține de

individualizarea pedepsei și au fost puse în aplicarea la emiterea actelor de constatare

după această perioadă.

Autoritatea menționează că art. 39 alin. (5) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate stabilește expres că la aprecierea faptului

dacă sunt aduse daune interesului public se va ține cont în principal de caracterul

sistematic sau unitar al abaterii, de numărul de persoane afectate, de mărimea

prejudiciului material cauzat, de consecințele abaterii la nivel local, național sau

internațional, de afectarea reputației autorității/instituției publice sau a bunei funcționări

a acesteia, precum și de alte circumstanțe care ar afecta interesul public.

Întru fortificarea poziției Autoritatea aduce în atenția decizia de inadmisibilitate a

Curții Constituționale nr. 127 din 29 octombrie 2020 care, la pct. 36 -37 confirmă cele

notate supra. Totodată, la pct. 38 - 39 din decizia indicată, Curtea a statuat că, (pct. 38)

legislatorul a definit clar tipurile de conflicte de interese și limita întinderii acestora,

fiind previzibile consecințele lor în funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului.

Consecințele încălcării prevederilor conținute în Legea privind declararea averii și a

intereselor personale sunt previzibile pentru destinatarii normelor. Astfel, subiectul

declarării este oblisat să declare și să soluționeze un conflict de interese real pentru a

evita survenirea conflictului de interese consumat (în cazul acestor inacțiuni survenind

răspunderea contravențională sau venală, după caz), iar în situația în care subiectul totuși

5

prin acțiune admite conflictul de interese consumat, inspectorul de integritate aplică prin

actul de constatare interdicția stabilită de articolul 23 alin. (6) din Legea privind

declararea averii și intereselor personale (a se vedea § 25 din Decizia citată supra); (pct.

39) Prin urmare, Curtea observă că ”aceste două proceduri (sancțiuni) se referă la

aspecte diferite ale actului care aduce atingere intereselor societății...”.

Prin urmare, este cert că la aplicarea măsurilor restrictive față de Vitalie Tatarciuc,

în calitate de primar al com. Iliciovca, r-nul Florești, la punctele 2, 3 și 4, din actul de

constatare nr. 208/12 din 22 septembrie 2020, Autoritatea Națională de Integritate și-a

exercitat dreptul discreționar, cu luarea în considerare a tuturor faptelor relevante, cu

respectarea limitelor legale și conform scopului acordat de lege, prin prisma criteriilor

stabilite la art. 39 alin. (2) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate.

În final, Autoritatea consideră decizia Curții de Apel Chișinău drept ilegală or,

instanța de judecată urma să verifice dacă, Autoritatea a respectat întru totul normele

procedurale pentru întreaga procedură administrativă și la emiterea actului administrativ

și dacă, a aplicat în mod corespunzător normele materiale în vigoare la etapa emiterii

actului de constatare, si nu prevederile normative, care au intrat în vigoare după ce a fost

întocmit actul de constatare.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Autoritatea

Națională de Integritate a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei

instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 08 februarie

2023, dar date despre notificarea acesteia recurentei, la materialele cauzei nu se regăsesc.

La data de 13 februarie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a depus cerere

de recurs nemotivată.

La 18 mai 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului prin

intermediul poștei electronice decizia motivată din 08 februarie 2023 (f.d. 228).

Astfel, recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate la data de 29 mai

2023 este depus cu respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ (în redacția

6

legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023).

La 07 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia

recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

În conformitate cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ,

Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile

de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești,

completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat

admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători

poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un

complet din 9 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, recursul considerat admisibil se

examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului

în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit.b) și d). Completul poate decide și în

alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul

considerat admisibil.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat

oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă

claritate.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul admisibil, care urmează a fi admis, cu casarea parțială a

deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii în această parte, prin care se

respinge pretenția lui Tatarciuc Vitali împotriva Autorității Naționale de Integritate cu

privire la anularea punctelor 2, 3 și 4 din Actul de constatare nr. 208/12 din 22

septembrie 2020, din considerentele ce urmează.

Conform art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, în urma examinării

recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: admite

recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.

În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin.

(2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin.

(1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Prin prisma alin. (2) și (3) al aceluiași articol, (2) instanța de judecată depune

eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea

corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor

7

declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică

asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de

participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele

pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de

participanții la proces.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că unul dintre

principiile procedurii de contencios administrativ potrivit art. 36 din Codul

administrativ, constituie principiul supremației dreptului, care prevede că instanța de

judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată

să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea

omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de

stat. Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea

în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de

judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului

determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele

esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din

09 decembrie 1994 §27).

Recapitulând esența litigiului, instanța de recurs reține următoarea stare de fapt:

La 03.06.2020 în cadrul Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată

sesizarea nr. 3822 cu privire la eventuala încălcare a regimului juridic al conflictelor de

interese de către Tatarciuc Vitali, primar al com. Iliciovca, r-nul. Florești.

La 17.06.2020, în conformitate cu prevederile art. 30 din Legea nr. 132/2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate, sesizarea a fost repartizată aleatoriu prin

sistemul electronic de distribuire a sesizărilor. Potrivit sesizării și materialelor anexate,

la situația validării în funcție, Tatarciuc Vitali, primar al com. Iliciovca, r-nul. Florești

nu a declarat despre conflictul de interese apărut, manifestat prin faptul că în entitatea

pe care o conduce activează în subordine persoane cu gradul I de rudenie.

Astfel, conform dispoziției primăriei nr. 112 din 30.08.2019, dna Tatarciuc Natalia

care este soția primarului Tatarciuc Vitali, exercită funcția de director interimar al

Grădiniței de copii din com. Iliciovca.

La 30.06.2020, în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea nr. 132/2016, dat

fiind faptul stabilirii de către inspectorul de integritate a existenței unei bănuieli

rezonabile de încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese, prin procesul-

verbal de inițiere a controlului nr. 298/12, în privința lui Tatarciuc Vitali, primar al com.

Iliciovca, r-nul. Florești a fost inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese.

La 18 iulie 2020 prin notificarea nr. 04-12/3272 recepționata la data 23.07.2020,

Tatarciuc Vitali a fost invitat la sediul Autorității Naționale de Integritate, pentru a-și

prezenta punctul de vedere asupra obiectului controlului inițiat în privința sa (f.d. 57-

58, dos. administrativ).

La 13.08.2020, în cadrul Autorității Naționale de Integritate a parvenit punctul de

vedere a lui Tatarciuc Vitali, în formă scrisă în care s-a invocat că nu exista bănuieli

rezonabile de încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese și că au fost admise

niște erori mecanice care pot fi explicate doar din lipsă de experiență a sa în calitate de

primar, (f.d. 59, dos. administrativ).

8

În rezultatul examinării înscrisurilor administrate în cursul procedurii de control,

la 22.09.2020, inspectorul de integritate Sergiu Popa a emis actul de constatare nr.

208/12, prin care a decis:

r-nul. Florești, având interes personal rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată -

(soția) Tatarciuc Natalia a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat

prin:

- nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese reale în

conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. (a)-(b), art. 12 alin. (5), (7) din Legea nr. 133/2016

privind declararea averii și a intereselor personale.

- nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14 alin. (2)-

(4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

- emiterea/semnarea actelor administrative ce vizează persoana apropiată, soția

Tatarciuc Natalia (Dispoziția nr. 32 din 28 ianuarie 2020 cu privire la atribuirea treptei,

clasei și coeficientului de salarizare personalului din unitățile bugetare, Dispoziția nr. 9

din 02 martie 2020 cu privire la încetarea interimatului funcției de director grădinița de

copii „Aistionoc”), fapt prin care a admis consumarea conflictelor de interese, în

conformitate cu art. 12 alin. (10) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și

intereselor personale.

momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea inițierii procedurii

de revocare a lui Tatarciuc Vitali din funcție de primar al com. Iliciovca, r-nul. Florești.

funcție de demnitate publică, inclusiv funcția de primar, cu excepția altor funcții

electorale, pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data rămânerii definitive a actului de

constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin

care se confirmă existența conflictului de interese.

de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, de la data rămânerii definitive a

actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.

despre dreptul de a-1 contesta în termen de 15 zile de la primirea acestuia, în instanța de

contencios (mun. Chișinău, str. Kiev 3, Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani)).

Nefiind de acord cu actul de constatare, Tatartciuc Vitali a depus prezenta acțiune

în instanța de contencios administrativ, pledând în fața instanței asupra ilegalității

actului, invocând lipsa existenței conflictului de interese.

Prima instanță, judecând cauza în fond a ajuns la concluzia respingerii ca

neîntemeiată a cererii de chemare în judecată depusă de Tatarciuc Vitali împotriva

Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la anularea actului

administrativ.

Curtea de Apel Chișinău fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, a

ajuns la concluzia admiterii apelului declarat, de a casa hotărârea din 13 octombrie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și a emite o hotărâre nouă prin care s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Tatarciuc Vitali împotriva Autorității

Naționale de Integritate a Republicii Moldova, cu privire la anularea actului

administrativ, cu anularea pct. pct. 2, 3 și 4 din Actul de constatare nr. 208/12 din 20

9

septembrie 2020, întocmit de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui

Tatarciuc Vitali.

Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor invocate în recurs,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că soluția instanței de apel

cu privire la admiterea pretenției privind anularea punctelor 2, 3 și 4 din Actul de

constatare nr. 208/12 din 22 septembrie 2020 este greșită, emisă cu aplicarea eronată a

normelor de drept material.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că potrivit pct. 1 din

actul de constatare nr. 208/12 din 22 septembrie 2020 al Autorității Naționale de

Integritate a fost stabilită încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către

Tatarciuc Vitali, în exercitarea funcției de primar al comunei Iliciovca, r-nul. Florești,

manifestat prin nesoluționarea și neinformarea în termen de 3 zile de la data constatării

a conflictelor de interese reale, nesoluționarea conflictelor de interese reale și

emiterea/semnarea actelor administrative ce vizează persoana apropiată, soția Tatarciuc

Natalia.

La caz, instanța de recurs consideră relevant faptul că deși pct.1 a fost contestat cu

apel de către reclamantul Vitalie Tatarciuc, prin decizia Curții de Apel Chișinău s-a

respins ca neîntemeiate pretenția respectivă, iar Iurie Povar nu a contestat cu recurs

respectiva soluție.

Prin urmare, instanța de recurs constată că intimatul Vitalie Tatarciuc nu a contestat

concluzia Curții de Apel că a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, în

exercitarea funcției de primar al comunei Iliciovca, r-nul. Florești, manifestat prin

nesoluționarea și neinformarea în termen de 3 zile de la data constatării a conflictelor de

interese reale, nesoluționarea conflictelor de interese reale și emiterea/semnarea actelor

administrative ce vizează persoana apropiată, soția Tatarciuc Natalia.

Potrivit art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ

și art. 219 alin. (3) din Codul administrativ, instanța de judecată nu are dreptul să

depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul

cererilor formulate de participanții la proces.

Ținând cont de conjunctura circumstanțelor de fapt și a normelor precitate, întru

respectarea limitelor judecării recursului, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție decelează că obiect al prezentei proceduri de recurs inițiate la cererea de recurs

depusă de Autoritatea Națională de Integritate, constituie punctele 2, 3 și 4 din actul de

constatare nr. 208/12 din 22 septembrie 2020, întocmit în privința lui Tatarciuc Vitali

de către Autoritatea Națională de Integritate.

Verificând legalitatea și temeinicia deciziei instanțe de apel, în partea contestată,

în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recurs, completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel a interpretat eronat normele de

drept material și a dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, fapt ce a

dus la adoptarea soluției neîntemeiate de admitere a pretențiilor lui Tatarciuc Vitalie

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea punctelor 2, 3 și 4

din actul de constatare nr. 208/12 din 22 septembrie 2020.

Conform art. 23 alin. (4), (7) și (8) din Legea privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la data emiterii

actului contestat, fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a

soluționat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat,

direct sau prin intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a

participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de

10

interese constituie temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru

revocarea, destituirea sau, după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori

de serviciu ale subiectului în cauză.

În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de demnitate publică

la data constatării averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de

interese, interdicția de 3 ani se aplică potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv

actul de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă și irevocabilă hotărîrea

judecătorească prin care se confirmă existența averii nejustificate, a stării de

incompatibilitate ori a conflictului de interese.

Autoritatea Națională de Integritate ține Registrul de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, care este publicat pe

pagina web oficială a Autorității.

În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra, instanța de

recurs notează că instanța ierarhic inferioară constatând încălcarea regimului

conflictelor de interese, prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese de

către Vitali Tatarciuc, și respectiv legalitatea punctului 1 din actul de constatare nr.

208/12 din 22 septembrie 2020, neîntemeiat a anulat punctele 2, 3 și 4 din actul de

constatare menționat.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța

de apel greșit a concluzionat că măsurile aplicate de inspectorul de integritate și

indicate la punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 208/12 din 22 septembrie 2020

urmau a fi verificate prin prisma principiului proporționalității.

La acest capitol, instanța de recurs evidențiază că, conform art. 39 alin. (1)-(3)

din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate în

redacția în vigoare la data emiterii actului contestat, în cazul în care se constată

nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese, inspectorul de integritate

încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și îl trimite instanței judecătorești

spre examinare conform procedurii stabilite de Codul contravențional al Republicii

Moldova.

Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al

conflictului de interese rămîne definitiv, Autoritatea sesizează în termen de cel mult 5

zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în

funcție a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după

caz, în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale

persoanei care a emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane

terțe, actul juridic, sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea

dispozițiilor legale privind conflictul de interese.

Sancțiunea disciplinară poate fi aplicată după rămânerea definitivă a actului de

constatare, în condițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară.

Iar, art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate în redacția în vigoare după emiterii actului

contestat (aplicat greșit de către instanța de apel), prevede că, în cazul în care se

constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese ori încălcarea

regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de

integritate:

a) încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și aplică sancțiunea

contravențională. Termenul de prescripție a răspunderii contravenționale nu se aplică;

11

b) după caz, emite un act de constatare în care solicită încetarea mandatului, a

raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării și aplică pentru acesta

interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.

Inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile menționate la alin. (1) lit.

b) în funcție de gradul de vinovăție al subiectului declarării, de natura abaterii, de

numărul și durata abaterilor, de comiterea unor abateri similare anterior, de prejudiciul

adus interesului public și de funcția publică deținută.

Dacă actul de constatare rămâne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen de cel

mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea

în funcție a subiectului declarării în vederea încetării mandatului, a raporturilor de

muncă sau de serviciu ale acestuia.

În interpretarea corectă a normelor precitate, instanța de recurs consideră necesar

să evidențieze că prin modificările operate prin Legea nr. 130 din 07 octombrie 2021

inspectorul de integritate a fost investit de legiuitor cu dreptul discreționar care i-ar

permite aplicarea anumitor măsuri în cazul în care se constată nedeclararea sau

nesoluționarea unui conflict de interese. Însă, la caz sunt aplicabile prevederile până la

modificări, or, actul de constatare a fost adoptat la 22 septembrie 2020.

Prin urmare, având în vedere natura abaterilor, numărul și durata abaterilor,

prejudiciul adus interesului public și funcției publice deținute, instanța de recurs

constată că inspectorul de integritate întemeiat a ajuns la concluzia de a-l decădea, pe

Tatarciuc Vitalie, din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate

publică, pe o perioadă de 3 (trei) ani din data rămânerii definitivă a actului de

constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin

care se confirmă existența conflictului de interese, precum și înscrierea lui Tatarciuc

Vitali în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică

sau de demnitate publică, din data rămânerii definitivă a actului de constatare ori din

data rămânerii definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se confirmă

existența conflictului de interese.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

că instanța de apel într-un mod eronat a concluzionat ca fiind situații similare actele de

constatare nr. 136/16 din 24 martie 2022, nr. 430/20 din 31 decembrie 2021, nr. 115/08

din 14 martie 2022, or, respectivele actele de constatare au fost adoptate după

modificările operate prin Legea nr. 130 din 07 octombrie 2021. Prin urmare,

constatările instanței ierarhic inferioare cu privire la circumstanțe similare a actelor de

constatare nr. 136/16 din 24 martie 2022, nr. 430/20 din 31 decembrie 2021, nr. 115/08

din 14 martie 2022, nu sunt relevante la caz, or, actul de constatare nr. 208/12 în

privința lui Tatarciuc Vitali a fost adoptat de către Autoritatea Națională de Integritate

la 22 septembrie 2020 (până la modificări).

În context, instanța de recurs relevă că în punctele 26 și 27 ale deciziei de

inadmisibilitate nr. 109 din 06 septembrie 2022, Curtea Constituțională a reamintit că

legislatorul a definit în mod clar tipurile de conflicte de interese și întinderea acestora,

respectiv consecințele lor în funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului și

circumstanțele cazului.

Astfel, prevederile legale criticate reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea

transparenței în exercitarea funcțiilor publice și, mai mult, au ca scop garantarea

exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.

La caz, este cert că la aplicarea măsurilor restrictive față de Tatarciuc Vitali, în

calitate de primar al comunei Iliciovca, r-nul. Florești, la punctele 2, 3 și 4 din actul de

12

constatare nr. 208/12 din 22 septembrie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a

respectat procedura de emitere a actului administrativ, actul este emis de către un organ

competent și în corespundere cu normele legii materiale aplicabile speței, instanța de

recurs nu a constatat admiterea a careva abateri la emiterea actului administrativ

individual defavorabil emis în privința reclamantului de către Autoritatea Națională de

Integritate, legalitatea pct. 2, 3 și 4 din actul de constatare nefiind pusă la îndoială, iar

contrariul nu a fost demonstrat în cadrul examinării cauzei.

Sintetizând cele reliefate supra instanța de recurs constată netemeinicia

pretențiilor lui Tatarciuc Vitali cu privire la anularea punctelor 2, 3 și 4 din actul de

constatare nr. 208/12 din 22 septembrie 2020, prin urmare netemeinicia deciziei

instanței de apel în partea admiterii acestor pretenții.

Pentru motivele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa parțial decizia din 08 februarie 2023

a Curții de Apel Chișinău în partea admiterii acțiunii lui Tatarciuc Vitali și anulării

punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 208/12 din 22 septembrie 2020, întocmit

în privința lui Tatarciuc Vitali de către Autoritatea Națională de Integritate, cu emiterea

în această parte a unei noi decizii de respingere a pretențiilor lui Tatarciuc Vitali

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea pct. 2, 3 și 4 din

actul de constatare nr. 208/12 din 22 septembrie 2020.

Dat fiind faptul că în rest decizia instanței de apel nu a fost contestată cu recurs,

instanța de recurs nu se va expune cu privire la legalitatea acesteia în partea

necontestată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 248 alin. (2) din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Se casează parțial decizia din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Tatarciuc Vitali împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea

actului administrativ, și anume în partea admiterii parțiale a acțiunii înaintate de

Tatarciuc Vitali și anulării punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 208/12 din 22

septembrie 2020, întocmit în privința lui Tatarciuc Vitali de către Autoritatea Națională

de Integritate, și în această parte se emite o decizie nouă prin care:

Se resping ca neîntemeiate pretențiile lui Tatarciuc Vitali împotriva Autorității

Naționale de Integritate cu privire la anularea punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare

nr. 208/12 din 22 septembrie 2020, întocmit în privința lui Tatarciuc Vitali de către

Autoritatea Națională de Integritate.

Decizia este irevocabilă

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

13