3ra-667/23 — anularea actului administrativ

La 22 iunie 2021, Corniencova Tatiana a înaintat acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea actului de constatare nr. 93/09 din 9 iunie 2020.

În motivarea acțiunii, a susținut că la data de 9 iunie 2020, de către inspectorul de integritate al Inspectoratului de Integritate, Vladislav Gorceac, a fost întocmit actul de constatare nr. 93/09, în temeiul căruia s-a constatat că Corniencova Tatiana, primar al satului Cunicea, raionul Florești, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin nedeclararea și nesoluționarea în termenul legal a conflictelor de interese și prin emiterea, semnarea și încheierea actelor administrative și juridice în care avea interes personal rezultat din relația sa cu persoana apropiată, Corniencov Vasilii, soțul său, fapt prin care a admis consumarea conflictelor de interese, aceasta considerând că actul de constatare nr. 93/09 din 9 iunie 2020 a fost emis cu încălcarea normelor legale și este susceptibil anulării.

Reclamanta a invocat că actul de constatare nr. 93/09 este ilegal și urmează a fi anulat, arătând că angajarea soțului său, Corniencov Vasilii, în calitate de operator în sala de cazane a Casei de Cultură din satul Cunicea, raionul Florești, a fost determinată exclusiv de lipsa altor candidați și de necesitatea stringentă de a asigura condiții optime de căldură în respectivul imobil, în contextul în care în sediul Casei de Cultură își desfășurau activitatea școala muzicală pentru copii, biblioteca, polițistul de sector, precum și alte instituții publice, iar în aceleași spații se organizau evenimente și concursuri culturale.

Reclamanta a arătat că atribuțiile referitoare la angajarea personalului Casei de Cultură revin în exclusivitate Primăriei satului Cunicea, întrucât această instituție nu are personalitate juridică proprie, nu deține ștampilă și nu poate încheia contracte individuale de muncă sau alte acte administrative cu caracter de angajator, motiv pentru care, în lipsa altor solicitări pentru ocuparea postului de operator în sala de cazane, a semnat în favoarea soțului 1 său mai multe dispoziții și contracte de muncă sezoniere, în perioada 2016- 2019, precum și dispoziții privind acordarea sporului de performanță.

Totodată, reclamanta a invocat că nu a existat niciun interes personal în emiterea acestor acte, subliniind că acestea nu au generat niciun beneficiu nejustificat pentru soțul său și că toate actele au fost emise în baza unor motive strict legate de interesul public, iar inspectorul de integritate nu a indicat în actul de constatare un interes personal concret și nici vreo legătură de cauzalitate între angajarea soțului și afectarea imparțialității sau obiectivității sale în exercitarea funcției de primar.

Reclamanta a mai susținut că actul de constatare este afectat de vicii de formă, întrucât acesta a fost semnat doar de inspectorul de integritate și nu de conducerea Autorității Naționale de Integritate, iar inspectorul nu a întocmit proces-verbal contravențional, deși ar fi fost obligat, în opinia sa, potrivit prevederilor art. 39 alin. (1) din Legea nr. 132/2016.

În esență, Autoritatea Națională de Integritate a arătat că Tatiana Corniencova, în calitate de primar, a emis și semnat în mod repetat dispoziții și contracte individuale de muncă în favoarea soțului său, Corniencov Vasilii, fără a declara și fără a solicita soluționarea conflictului de interese, contrar obligațiilor prevăzute de art. 12 alin. (4), alin. (7) și alin. (10) din Legea nr. 133/2016.

În concret, Autoritatea Națională de Integritate a indicat că Tatiana Corniencova a semnat următoarele acte administrative și juridice în favoarea soțului său: Dispoziția nr. 66 „a” din 20 octombrie 2016 privind angajarea lui Corniencov Vasilii în calitate de operator în sala de cazane a Casei de Cultură din satul Cunicea, raionul Florești; Contractul individual de muncă nr. 3 din 20 octombrie 2016; Dispoziția nr. 16 din 31 martie 2017 privind încetarea contractului individual de muncă; Dispoziția nr. 62 din 1 noiembrie 2017 privind angajarea din nou a lui Corniencov Vasilii; Contractul individual de muncă nr. 2 din 1 noiembrie 2017; Dispoziția nr. 11 „a” din 13 aprilie 2018 privind încetarea contractului individual de muncă; Dispoziția nr. 57 din 19 octombrie 2018 privind o nouă angajare pentru sezonul rece; Contractul individual de muncă nr. 3 din 19 octombrie 2018; Dispoziția nr. 23 din 13 aprilie 2019 privind încetarea contractului individual de muncă; Dispozițiile nr. 5 din 30 decembrie 2019, nr. 12 din 28 decembrie 2019 și nr. 5 din 31 ianuarie 2019 privind stabilirea sporului de performanță.

Inspectorul de integritate a constatat existența unui conflict de interese consumat și a aplicat sancțiunea legală a interdicției de exercitare a unei funcții publice pe o perioadă de 3 ani, în conformitate cu art. 23 alin. (6) din Legea nr. 133/2016, sancțiune cu caracter imperativ, care nu necesită individualizare și care nu este condiționată de existența unui avantaj patrimonial efectiv.

Autoritatea Națională de Integritate a susținut că actul de constatare a fost întocmit și semnat în mod legal de inspectorul de integritate, potrivit art. 19 lit. g) din Legea nr. 132/2016, neexistând obligația semnării acestuia de către conducerea Autorității Naționale de Integritate.

A invocat că, în cazul conflictului de interese consumat, nu este necesară întocmirea unui proces-verbal contravențional, întrucât această procedură este aplicabilă doar în cazul conflictului real, nedesemnat și nesoluționat, care constituie contravenție, iar nu în situația conflictului 3 consumat, pentru care sancțiunea interdicției se aplică direct, în temeiul art. 23 alin. (6) din Legea nr. 133/2016.

Autoritatea Națională de Integritate a mai susținut că soluțiile instanțelor inferioare sunt eronate și în ceea ce privește pretinsa depășire a termenului procedurii de control, arătând că Legea nr. 132/2016 nu stabilește un termen unic de finalizare a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, iar durata procedurii nu poate fi considerată excesivă prin simpla raportare la termenul de 30 de zile prevăzut de Codul administrativ.

De asemenea, Autoritatea Națională de Integritate a subliniat că lipsa altor candidați pentru funcția respectivă sau existența unui interes public nu înlătură existența conflictului de interese, iar interdicția prevăzută de lege reprezintă o consecință previzibilă și imperativă a conflictului consumat, fără a fi necesară individualizarea acesteia, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor instanțelor inferioare și respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu menținerea actului de constatare nr. 93/09 din 9 iunie 2020.

Art. 244 alin. (1) Cod administrativ: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Cod administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 alin. (1) lit. a) Cod administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.”

Art. 193 alin. (3) și (3¹) Cod administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet 4 din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Art. 247 Cod administrativ: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art. 248 alin. (1) lit. b) Cod administrativ: „În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie;”

Art. 194 alin. (2) Cod administrativ: „În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

Art. 225 alin. (1-2) Cod administrativ: „Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ. Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat în considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”

Art. 1 alin. (1) lit. b) Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate: „Prezenta lege reglementează procedura de control al averilor și al intereselor personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

Art. 5 Legea nr. 132/2016: „Autoritatea asigură integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de demnitate publică și prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

Art. 6 lit. b) Legea nr. 132/2016: „În vederea realizării misiunii sale, Autoritatea are următoarele funcții: b) exercitarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;”

Art. 37 alin. (1-2) Legea nr. 132/2016: 5 „ După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului. Prevederile art. 31, art. 32 alin. (3)–(5), art. 33, art. 34 alin. (2), art. 35 și 36 se aplică în mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

Art. 38 alin. (1) lit. a) Legea nr. 132/2016: „În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite un act de constatare în cazul în care stabilește că: a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese;”

Art. 19 lit. g) Legea nr. 132/2016: „Inspectorii de integritate desfășoară următoarele activități: g) întocmesc acte de constatare în condițiile legii;”

Art. 12 alin. (4), (7) și (10) Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale: „În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat: b) să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică până la soluționarea conflictului de interese. (…) primarii și alți conducători ai organizațiilor publice sânt obligați să informeze Autoritatea Națională de Integritate imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, despre orice situație de conflict de interese real în care se află, în modul stabilit la alin. (5). Conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică cu încălcarea prevederilor alin. (4) și (7).”

Art. 14 alin. (3-4) Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale: „Până la soluționarea conflictului de interese real, subiectului declarării îi este interzisă întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția abținerii. Subiectul declarării poate soluționa conflictul de interese real în care se află prin abținerea de la rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului administrativ, de la încheierea actului juridic, de la participarea la luarea unei decizii sau 6 luarea deciziei/votare, informând toate părțile vizate de decizia respectivă în privința măsurilor luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor.”

Art. 23 alin. (4) și (6) Legea nr. 133/2016: „Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau, după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză. Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin. (3)– (5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.”

Art. 22 alin. (1) lit. b) Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică: „Exercitarea mandatului încetează în caz de: stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese;”

Art. 5 alin. (4) lit. a1) Legea nr. 768 din 02.02.2000: „Mandatul primarului încetează înainte de termen în caz de: a1) stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a emiterii/adoptării de către acesta a unui act administrativ, încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese;”

Art. 28 alin. (2) lit. d1 Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală: „Mandatul primarului încetează înainte de termen în caz de: stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a emiterii/adoptării de către acesta a unui act administrativ, încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese;”

Cauza a fost fixată spre examinare în ședința publică din 28 noiembrie 2024, desfășurată cu prezența părților, însă, la cererea avocatului intimatei, examinarea a fost amânată.

Ulterior, cauza a fost examinată în ședința publică din 6 februarie 2025, la care intimata și reprezentantul acesteia nu s-au prezentat. Completul de judecată a respins cererea depusă de intimată privind amânarea ședinței, considerând-o repetată și nejustificată, fiind examinată în lipsa acesteia.

Din materialele cauzei rezultă că, prin actul de constatare nr. 93/09 din 9 iunie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a constatat că Tatiana Corniencova, în calitate de primar al satului Cunicea, raionul Florești, a emis și semnat mai multe acte administrative și juridice în favoarea soțului său, Corniencov Vasilii, fără a declara și fără a soluționa conflictul de interese, consumând astfel un conflict de interese în sensul art. 12 alin. (10) din Legea nr. 133/2016. Printre aceste acte se numără: Dispoziția nr. 66 „a” din 20 octombrie 2016 privind angajarea soțului în calitate de operator în sala de cazane; Contractul individual de muncă nr. 3 din 20 octombrie 2016; Dispoziția nr. 16 din 31 martie 2017 privind încetarea contractului; Dispoziția nr. 62 din 1 noiembrie 2017 privind angajarea din nou a lui Corniencov Vasilii; Contractul individual de muncă nr. 2 din 1 noiembrie 2017; Dispoziția nr. 11 „a” din 13 aprilie 2018 privind încetarea contractului; Dispoziția nr. 57 din 19 octombrie 2018 privind o nouă angajare; Contractul individual de muncă nr. 3 din 19 octombrie 2018; Dispoziția nr. 23 din 13 aprilie 2019 privind încetarea contractului; precum și dispozițiile nr. 5 din 30 decembrie 2019, nr. 12 din 28 decembrie 2019 și nr. 5 din 31 ianuarie 2019 privind stabilirea sporului de performanță.

Prin acțiunea depusă la 22 iunie 2021, Tatiana Corniencova a solicitat anularea actului de constatare nr. 93/09 din 9 iunie 2020, invocând nulitatea acestuia pentru motive de fond și de procedură.

În esență, reclamanta a susținut că actele administrative emise au fost determinate exclusiv de interesul public și de lipsa altor candidați pentru postul de operator în sala de cazane, iar semnarea lor nu a generat niciun avantaj patrimonial nejustificat pentru soțul său, neexistând astfel un interes personal de natură să influențeze exercitarea atribuțiilor sale de primar.

De asemenea, reclamanta a invocat vicii de formă ale actului de constatare, susținând că acesta nu a fost semnat de conducerea Autorității Naționale de Integritate, ci doar de inspectorul de integritate, și că nu a fost întocmit proces-verbal contravențional, deși ar fi fost necesar în temeiul art. 39 alin. (1) din Legea nr. 132/2016. 8

Reclamanta a mai invocat că procedura administrativă desfășurată de Autoritatea Națională de Integritate ar fi fost excesiv de lungă, cu depășirea termenului legal, ceea ce ar atrage nulitatea actului de constatare.

Prin hotărârea din 1 februarie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a admis acțiunea Tatianei Corniencova și a anulat actul de constatare nr. 93/09 din 9 iunie 2020.

În motivarea hotărârii, instanța de fond a reținut că inspectorul de integritate nu a demonstrat existența unui interes personal în favoarea reclamantei și nu a indicat legătura de cauzalitate între emiterea actelor și afectarea imparțialității acesteia, apreciind că angajarea soțului a fost determinată de motive obiective legate de funcționarea instituției publice și de lipsa altor persoane interesate.

Instanța de fond a considerat, de asemenea, că actul de constatare este afectat de vicii de formă, întrucât nu a fost semnat de conducerea Autorității Naționale de Integritate și nu a fost întocmit proces-verbal contravențional, deși ar fi fost necesar potrivit art. 39 alin. (1) din Legea nr. 132/2016.

Totodată, instanța de fond a reținut că durata procedurii de control a fost excesivă și a depășit termenul rezonabil, fără justificare legală.

Prin decizia din 3 mai 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul declarat de Autoritatea Națională de Integritate și a menținut hotărârea primei instanțe, reiterând aceleași motive.

În dezacord cu soluțiile instanțelor inferioare, recurenta Autoritatea Națională de Integritate a susținut, în esență, că instanțele au aplicat greșit dispozițiile legale incidente, ignorând faptul că, potrivit art. 12 alin. (4), alin. (7) și alin. (10) din Legea nr. 133/2016, primarii sunt obligați să declare conflictul de interese și să se abțină de la emiterea actelor în favoarea persoanelor apropiate, iar în cazul Corniencovei Tatiana conflictul de interese este evident, fiind consumat prin emiterea și semnarea repetată a unor acte administrative și juridice în favoarea soțului său.

De asemenea, Autoritatea Națională de Integritate a susținut că durata controlului administrativ nu poate fi raportată strict la termenul general de 30 de zile din Codul administrativ, în condițiile în care Legea nr. 132/2016 și Legea nr. 133/2016 constituie norme speciale și permit extinderea procedurii în funcție de complexitatea cazului.

Examinând recursul, Completul de judecată constată că criticile recurentei sunt întemeiate. Din înscrisurile dosarului rezultă că Tatiana Corniencova, în calitate de primar, a emis și semnat acte administrative și juridice în favoarea soțului său, fără a declara conflictul de interese și fără a 9 solicita soluționarea acestuia, ceea ce reprezintă conflict de interese consumat, în sensul art. 12 alin. (10) din Legea nr. 133/2016.

Susținerile reclamantei că nu ar exista interes personal, întrucât actele au fost emise din motive obiective, nu pot fi acceptate, întrucât legea nu condiționează existența conflictului de interese consumat de dovedirea unui avantaj patrimonial efectiv. Relația de rudenie coroborată cu emiterea actelor administrative și juridice în favoarea soțului său este suficientă pentru a confirma existența unui interes personal de natură să afecteze imparțialitatea primarului, astfel cum rezultă și din jurisprudența constantă a Curții Supreme de Justiție.

În acest sens, Curtea Supremă de Justiție a statuat, inclusiv prin decizia din 2 iunie 2025 în cauza Derevenciuc vs. ANI (dosar nr. 3ra-168/24), că, relația de rudenie cu beneficiarii actelor administrative sau juridice, coroborată cu exercitarea atribuțiilor legale de emitere și semnare a acestora, confirmă existența unui interes personal de natură să afecteze imparțialitatea subiectului declarării și, implicit, consumarea unui conflict de interese real.

Referitor la argumentele instanțelor de judecată ierarhic inferioare privind durata procedurii administrative, Completul de judecată constată că acestea au interpretat greșit caracterul termenului de 30 de zile prevăzut de art. 60 alin. (1) Cod administrativ. Procedurile desfășurate de Autoritatea Națională de Integritate sunt guvernate de norme speciale, care prevalează asupra dispozițiilor generale ale Codului administrativ. În acest sens, Curtea Supremă de Justiție a reținut, inclusiv în decizia din 17 aprilie 2025 în cauza Rotari S. vs. Autoritatea Națională de Integritate (dosar nr. 3ra-698/23) că, deși Codul administrativ stabilește, în principiu, termene pentru soluționarea procedurilor administrative, acestea nu sunt rigide în cazul procedurilor de control ale Autorității Naționale de Integritate, care implică verificarea unor situații complexe. Legea nr. 132/2016 și Legea nr. 133/2016 permit extinderea duratei controlului, în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei.

În consecință, simpla durată extinsă a controlului nu atrage nulitatea actului de constatare, în lipsa demonstrației unui prejudiciu concret pentru persoana vizată sau a unei încălcări esențiale a dreptului la apărare.

Referitor la semnarea actului de constatare doar de inspectorul de integritate, Completul constată că, potrivit art. 19 lit. g) din Legea nr. 132/2016, inspectorul este autoritatea competentă să întocmească și să semneze actul de constatare, nefiind prevăzută obligativitatea semnării acestuia de către conducerea Autorității Naționale de Integritate. 10

De asemenea, invocarea necesității întocmirii unui proces-verbal contravențional este nefondată, întrucât procesul-verbal este necesar doar în cazul conflictului de interese real, nedesemnat și nesoluționat, care constituie contravenție, iar nu în cazul conflictului de interese consumat, pentru care sancțiunea interdicției se aplică direct în temeiul art. 23 alin. (6) din Legea nr. 133/2016.

Pentru aceste motive, Completul de judecată constată că actul de constatare nr. 93/09 din 9 iunie 2020 a fost emis în mod legal, fiind întemeiat pe dispozițiile aplicabile și fără încălcarea principiilor de legalitate, transparență sau proporționalitate.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate. Casează decizia din 3 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 1 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și emite o decizie nouă, prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Corniencova împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr. 93/09 din 9 iunie 2020, ca fiind neîntemeiată. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 11