3ra-667/23 — anularea actului administrativ

3ra-667/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Autoritatea Națională de

Integritate,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Corniencova Tatiana împotriva Autorității Naționale de

Integritate, cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil,

împotriva deciziei din 3 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-667/23

NR. PIGD 2-20068004-01-3ra-22062023)

Aplicarea eronată de către instanțele inferioare a cadrului legal incident procedurii de

control desfășurate de Autoritatea Națională de Integritate, prin interpretarea greșită a

condițiilor conflictului de interese consumat, a duratei procedurii administrative, precum

și a cerințelor de formă privind semnătura actului de constatare și necesitatea procesului-

verbal contravențional.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Sîrbu (N. Șova),

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, D. Băbălău

4 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Autoritatea Națională de

Integritate

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate, solicitând

anularea actului de constatare nr. 93/09 din 9 iunie 2020.

inspectorul de integritate al Inspectoratului de Integritate, Vladislav

Gorceac, a fost întocmit actul de constatare nr. 93/09, în temeiul căruia s-a

constatat că Corniencova Tatiana, primar al satului Cunicea, raionul Florești,

a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin

nedeclararea și nesoluționarea în termenul legal a conflictelor de interese și

prin emiterea, semnarea și încheierea actelor administrative și juridice în care

avea interes personal rezultat din relația sa cu persoana apropiată,

Corniencov Vasilii, soțul său, fapt prin care a admis consumarea conflictelor

de interese, aceasta considerând că actul de constatare nr. 93/09 din 9 iunie

2020 a fost emis cu încălcarea normelor legale și este susceptibil anulării.

urmează a fi anulat, arătând că angajarea soțului său, Corniencov Vasilii, în

calitate de operator în sala de cazane a Casei de Cultură din satul Cunicea,

raionul Florești, a fost determinată exclusiv de lipsa altor candidați și de

necesitatea stringentă de a asigura condiții optime de căldură în respectivul

imobil, în contextul în care în sediul Casei de Cultură își desfășurau

activitatea școala muzicală pentru copii, biblioteca, polițistul de sector,

precum și alte instituții publice, iar în aceleași spații se organizau evenimente

și concursuri culturale.

Casei de Cultură revin în exclusivitate Primăriei satului Cunicea, întrucât

această instituție nu are personalitate juridică proprie, nu deține ștampilă și

nu poate încheia contracte individuale de muncă sau alte acte administrative

cu caracter de angajator, motiv pentru care, în lipsa altor solicitări pentru

ocuparea postului de operator în sala de cazane, a semnat în favoarea soțului

1

său mai multe dispoziții și contracte de muncă sezoniere, în perioada 2016-

2019, precum și dispoziții privind acordarea sporului de performanță.

în emiterea acestor acte, subliniind că acestea nu au generat niciun beneficiu

nejustificat pentru soțul său și că toate actele au fost emise în baza unor

motive strict legate de interesul public, iar inspectorul de integritate nu a

indicat în actul de constatare un interes personal concret și nici vreo legătură

de cauzalitate între angajarea soțului și afectarea imparțialității sau

obiectivității sale în exercitarea funcției de primar.

de formă, întrucât acesta a fost semnat doar de inspectorul de integritate și

nu de conducerea Autorității Naționale de Integritate, iar inspectorul nu a

întocmit proces-verbal contravențional, deși ar fi fost obligat, în opinia sa,

potrivit prevederilor art. 39 alin. (1) din Legea nr. 132/2016.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a admis acțiunea și s-a anulat actul de constatare nr. 93/09 din 09

iunie 2020, emis de Autoritatea Națională de Integritate în privința Tatianei

Corniencova.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii din 1

februarie 2022, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Autoritatea Națională de Integritate și s-a menținut

hotărârea din 1 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 3 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.

ARGUMENTELE RECURSULUI

că hotărârile instanțelor inferioare sunt afectate de o aplicare eronată a

2

normelor de drept material și de o interpretare greșită a probelor administrate

în cauză, ceea ce a condus la anularea nejustificată a unui act administrativ

legal.

Corniencova, în calitate de primar, a emis și semnat în mod repetat dispoziții

și contracte individuale de muncă în favoarea soțului său, Corniencov

Vasilii, fără a declara și fără a solicita soluționarea conflictului de interese,

contrar obligațiilor prevăzute de art. 12 alin. (4), alin. (7) și alin. (10) din

Legea nr. 133/2016.

Corniencova a semnat următoarele acte administrative și juridice în favoarea

soțului său: Dispoziția nr. 66 „a” din 20 octombrie 2016 privind angajarea

lui Corniencov Vasilii în calitate de operator în sala de cazane a Casei de

Cultură din satul Cunicea, raionul Florești; Contractul individual de muncă

nr. 3 din 20 octombrie 2016; Dispoziția nr. 16 din 31 martie 2017 privind

încetarea contractului individual de muncă; Dispoziția nr. 62 din 1 noiembrie

2017 privind angajarea din nou a lui Corniencov Vasilii; Contractul

individual de muncă nr. 2 din 1 noiembrie 2017; Dispoziția nr. 11 „a” din 13

aprilie 2018 privind încetarea contractului individual de muncă; Dispoziția

nr. 57 din 19 octombrie 2018 privind o nouă angajare pentru sezonul rece;

Contractul individual de muncă nr. 3 din 19 octombrie 2018; Dispoziția nr.

23 din 13 aprilie 2019 privind încetarea contractului individual de muncă;

Dispozițiile nr. 5 din 30 decembrie 2019, nr. 12 din 28 decembrie 2019 și nr.

5 din 31 ianuarie 2019 privind stabilirea sporului de performanță.

consumat și a aplicat sancțiunea legală a interdicției de exercitare a unei

funcții publice pe o perioadă de 3 ani, în conformitate cu art. 23 alin. (6) din

Legea nr. 133/2016, sancțiune cu caracter imperativ, care nu necesită

individualizare și care nu este condiționată de existența unui avantaj

patrimonial efectiv.

fost întocmit și semnat în mod legal de inspectorul de integritate, potrivit art.

19 lit. g) din Legea nr. 132/2016, neexistând obligația semnării acestuia de

către conducerea Autorității Naționale de Integritate.

necesară întocmirea unui proces-verbal contravențional, întrucât această

procedură este aplicabilă doar în cazul conflictului real, nedesemnat și

nesoluționat, care constituie contravenție, iar nu în situația conflictului

3

consumat, pentru care sancțiunea interdicției se aplică direct, în temeiul art.

23 alin. (6) din Legea nr. 133/2016.

instanțelor inferioare sunt eronate și în ceea ce privește pretinsa depășire a

termenului procedurii de control, arătând că Legea nr. 132/2016 nu stabilește

un termen unic de finalizare a controlului privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese, iar durata procedurii nu poate fi considerată

excesivă prin simpla raportare la termenul de 30 de zile prevăzut de Codul

administrativ.

altor candidați pentru funcția respectivă sau existența unui interes public nu

înlătură existența conflictului de interese, iar interdicția prevăzută de lege

reprezintă o consecință previzibilă și imperativă a conflictului consumat, fără

a fi necesară individualizarea acesteia, solicitând admiterea recursului,

casarea hotărârilor instanțelor inferioare și respingerea acțiunii ca

neîntemeiată, cu menținerea actului de constatare nr. 93/09 din 9 iunie 2020.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

vedere, atât normele procedurale incidente în calea de atac, cât și dispozițiile

materiale relevante pentru legalitatea actului administrativ contestat.

Normele de drept material sunt redate în forma în vigoare la data comiterii

faptelor reținute în actul de constatare (2016-2019) și la data emiterii

acestuia.

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate

decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet

4

din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451

alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în

ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau

decizia și adoptă o nouă decizie;”

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.”

„Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui

act administrativ.

Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se

limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat

în considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului

discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”

Națională de Integritate:

„Prezenta lege reglementează procedura de control al averilor și al intereselor

personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

„Autoritatea asigură integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de

demnitate publică și prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor

personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

„În vederea realizării misiunii sale, Autoritatea are următoarele funcții: b)

exercitarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;”

5

„ După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului.

Prevederile art. 31, art. 32 alin. (3)–(5), art. 33, art. 34 alin. (2), art. 35 și 36 se aplică

în mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor.”

„În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite

un act de constatare în cazul în care stabilește că: a) persoana supusă controlului nu a

declarat și nu a soluționat conflictul de interese sau a emis/adoptat un act administrativ,

sau a încheiat direct ori prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, sau a luat

personal o decizie ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale

privind conflictul de interese;”

„Inspectorii de integritate desfășoară următoarele activități: g) întocmesc acte de

constatare în condițiile legii;”

averii și intereselor personale:

„În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat: b)

să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau

prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea

deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică până la

soluționarea conflictului de interese.

(…) primarii și alți conducători ai organizațiilor publice sânt obligați să informeze

Autoritatea Națională de Integritate imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data

constatării, despre orice situație de conflict de interese real în care se află, în modul stabilit

la alin. (5).

Conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de rezolvare

a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau

prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la luarea

unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică cu

încălcarea prevederilor alin. (4) și (7).”

intereselor personale:

„Până la soluționarea conflictului de interese real, subiectului declarării îi este

interzisă întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția abținerii.

Subiectul declarării poate soluționa conflictul de interese real în care se află prin

abținerea de la rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului

administrativ, de la încheierea actului juridic, de la participarea la luarea unei decizii sau

6

luarea deciziei/votare, informând toate părțile vizate de decizia respectivă în privința

măsurilor luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor.”

„Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o

cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea

unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie

temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau,

după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în

cauză.

Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin. (3)–

(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate

publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau

destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de

drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate ocupa

aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.”

statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică:

„Exercitarea mandatului încetează în caz de: stabilire, prin actul de constatare

rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act

juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de

interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului

de interese;”

„Mandatul primarului încetează înainte de termen în caz de: a1) stabilire, prin actul

de constatare rămas definitiv, a emiterii/adoptării de către acesta a unui act administrativ,

încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau

participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în

conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese;”

administrația publică locală:

„Mandatul primarului încetează înainte de termen în caz de: stabilire, prin actul de

constatare rămas definitiv, a emiterii/adoptării de către acesta a unui act administrativ,

încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau

participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în

conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese;”

MOTIVAREA INSTANȚEI

atestă că decizia motivată a fost notificată Autorității Naționale de

Integritate, în mod electronic, la 12 mai 2023. Recursul a fost declarat la 8

iunie 2023, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

7

2024, desfășurată cu prezența părților, însă, la cererea avocatului intimatei,

examinarea a fost amânată.

2025, la care intimata și reprezentantul acesteia nu s-au prezentat. Completul

de judecată a respins cererea depusă de intimată privind amânarea ședinței,

considerând-o repetată și nejustificată, fiind examinată în lipsa acesteia.

9 iunie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a constatat că Tatiana

Corniencova, în calitate de primar al satului Cunicea, raionul Florești, a emis

și semnat mai multe acte administrative și juridice în favoarea soțului său,

Corniencov Vasilii, fără a declara și fără a soluționa conflictul de interese,

consumând astfel un conflict de interese în sensul art. 12 alin. (10) din Legea

nr. 133/2016. Printre aceste acte se numără: Dispoziția nr. 66 „a” din 20

octombrie 2016 privind angajarea soțului în calitate de operator în sala de

cazane; Contractul individual de muncă nr. 3 din 20 octombrie 2016;

Dispoziția nr. 16 din 31 martie 2017 privind încetarea contractului;

Dispoziția nr. 62 din 1 noiembrie 2017 privind angajarea din nou a lui

Corniencov Vasilii; Contractul individual de muncă nr. 2 din 1 noiembrie

2017; Dispoziția nr. 11 „a” din 13 aprilie 2018 privind încetarea contractului;

Dispoziția nr. 57 din 19 octombrie 2018 privind o nouă angajare; Contractul

individual de muncă nr. 3 din 19 octombrie 2018; Dispoziția nr. 23 din 13

aprilie 2019 privind încetarea contractului; precum și dispozițiile nr. 5 din

30 decembrie 2019, nr. 12 din 28 decembrie 2019 și nr. 5 din 31 ianuarie

2019 privind stabilirea sporului de performanță.

anularea actului de constatare nr. 93/09 din 9 iunie 2020, invocând nulitatea

acestuia pentru motive de fond și de procedură.

determinate exclusiv de interesul public și de lipsa altor candidați pentru

postul de operator în sala de cazane, iar semnarea lor nu a generat niciun

avantaj patrimonial nejustificat pentru soțul său, neexistând astfel un interes

personal de natură să influențeze exercitarea atribuțiilor sale de primar.

constatare, susținând că acesta nu a fost semnat de conducerea Autorității

Naționale de Integritate, ci doar de inspectorul de integritate, și că nu a fost

întocmit proces-verbal contravențional, deși ar fi fost necesar în temeiul art.

39 alin. (1) din Legea nr. 132/2016.

8

Autoritatea Națională de Integritate ar fi fost excesiv de lungă, cu depășirea

termenului legal, ceea ce ar atrage nulitatea actului de constatare.

Rîșcani, a admis acțiunea Tatianei Corniencova și a anulat actul de constatare

nr. 93/09 din 9 iunie 2020.

integritate nu a demonstrat existența unui interes personal în favoarea

reclamantei și nu a indicat legătura de cauzalitate între emiterea actelor și

afectarea imparțialității acesteia, apreciind că angajarea soțului a fost

determinată de motive obiective legate de funcționarea instituției publice și

de lipsa altor persoane interesate.

afectat de vicii de formă, întrucât nu a fost semnat de conducerea Autorității

Naționale de Integritate și nu a fost întocmit proces-verbal contravențional,

deși ar fi fost necesar potrivit art. 39 alin. (1) din Legea nr. 132/2016.

fost excesivă și a depășit termenul rezonabil, fără justificare legală.

declarat de Autoritatea Națională de Integritate și a menținut hotărârea

primei instanțe, reiterând aceleași motive.

Națională de Integritate a susținut, în esență, că instanțele au aplicat greșit

dispozițiile legale incidente, ignorând faptul că, potrivit art. 12 alin. (4), alin.

(7) și alin. (10) din Legea nr. 133/2016, primarii sunt obligați să declare

conflictul de interese și să se abțină de la emiterea actelor în favoarea

persoanelor apropiate, iar în cazul Corniencovei Tatiana conflictul de

interese este evident, fiind consumat prin emiterea și semnarea repetată a

unor acte administrative și juridice în favoarea soțului său.

controlului administrativ nu poate fi raportată strict la termenul general de

30 de zile din Codul administrativ, în condițiile în care Legea nr. 132/2016

și Legea nr. 133/2016 constituie norme speciale și permit extinderea

procedurii în funcție de complexitatea cazului.

recurentei sunt întemeiate. Din înscrisurile dosarului rezultă că Tatiana

Corniencova, în calitate de primar, a emis și semnat acte administrative și

juridice în favoarea soțului său, fără a declara conflictul de interese și fără a

9

solicita soluționarea acestuia, ceea ce reprezintă conflict de interese

consumat, în sensul art. 12 alin. (10) din Legea nr. 133/2016.

au fost emise din motive obiective, nu pot fi acceptate, întrucât legea nu

condiționează existența conflictului de interese consumat de dovedirea unui

avantaj patrimonial efectiv. Relația de rudenie coroborată cu emiterea actelor

administrative și juridice în favoarea soțului său este suficientă pentru a

confirma existența unui interes personal de natură să afecteze imparțialitatea

primarului, astfel cum rezultă și din jurisprudența constantă a Curții Supreme

de Justiție.

din 2 iunie 2025 în cauza Derevenciuc vs. ANI (dosar nr. 3ra-168/24), că,

relația de rudenie cu beneficiarii actelor administrative sau juridice,

coroborată cu exercitarea atribuțiilor legale de emitere și semnare a acestora,

confirmă existența unui interes personal de natură să afecteze imparțialitatea

subiectului declarării și, implicit, consumarea unui conflict de interese real.

privind durata procedurii administrative, Completul de judecată constată că

acestea au interpretat greșit caracterul termenului de 30 de zile prevăzut de

art. 60 alin. (1) Cod administrativ. Procedurile desfășurate de Autoritatea

Națională de Integritate sunt guvernate de norme speciale, care prevalează

asupra dispozițiilor generale ale Codului administrativ. În acest sens, Curtea

Supremă de Justiție a reținut, inclusiv în decizia din 17 aprilie 2025 în cauza

Rotari S. vs. Autoritatea Națională de Integritate (dosar nr. 3ra-698/23) că,

deși Codul administrativ stabilește, în principiu, termene pentru soluționarea

procedurilor administrative, acestea nu sunt rigide în cazul procedurilor de

control ale Autorității Naționale de Integritate, care implică verificarea unor

situații complexe. Legea nr. 132/2016 și Legea nr. 133/2016 permit

extinderea duratei controlului, în funcție de circumstanțele concrete ale

cauzei.

actului de constatare, în lipsa demonstrației unui prejudiciu concret pentru

persoana vizată sau a unei încălcări esențiale a dreptului la apărare.

integritate, Completul constată că, potrivit art. 19 lit. g) din Legea nr.

132/2016, inspectorul este autoritatea competentă să întocmească și să

semneze actul de constatare, nefiind prevăzută obligativitatea semnării

acestuia de către conducerea Autorității Naționale de Integritate.

10

contravențional este nefondată, întrucât procesul-verbal este necesar doar în

cazul conflictului de interese real, nedesemnat și nesoluționat, care constituie

contravenție, iar nu în cazul conflictului de interese consumat, pentru care

sancțiunea interdicției se aplică direct în temeiul art. 23 alin. (6) din Legea

nr. 133/2016.

constatare nr. 93/09 din 9 iunie 2020 a fost emis în mod legal, fiind întemeiat

pe dispozițiile aplicabile și fără încălcarea principiilor de legalitate,

transparență sau proporționalitate.

administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate.

Casează decizia din 3 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 1 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și emite o

decizie nouă, prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana

Corniencova împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

anularea actului de constatare nr. 93/09 din 9 iunie 2020, ca fiind

neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

11