3ra-694/22 — anularea actului administrativ

3ra-694/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat Autoritatea Națională de

Integritate,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Tatiana David împotriva Autorității Naționale de

Integritate, privind anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva hotărârii din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-694/22

NR. PIGD 2-22012826-01-3ra-13072022)

Interpretarea termenului procedurii administrative, competența inspectorului

de integritate, evaluarea conflictului de interese și proporționalitatea

sancțiunilor aplicate de ANI.

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc,

06 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Autoritatea

Națională de Integritate

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

acțiune împotriva Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea

actului de constatare nr. 423/26 din 29 decembrie 2021.

actul de constatare, considerându-l ilegal și pasibil anularii, întrucât, sesizarea

în privința sa a fost înregistrată la Autoritatea Națională de Integritate la 28

iulie 2021, iar procedura administrativă a fost finalizată la 29 decembrie 2021,

odată cu emiterea actului de constatare nr. 423/16. Acest fapt denotă că,

procedura administrativă de control privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese a durat mai mult de 30 de zile (sau 155 de zile) și

reprezintă о încălcare flagrantă a art. 60 din Codul administrativ, or referitor

la prelungirea procedurii ea nu a fost informată.

statuează că nerespectarea termenului de procedură administrativă constituie

о încălcare procedurală ce duce la anularea actului administrativ contestat. Or,

sancțiunile stabilite de Legea privind declararea averii și intereselor personale

nu sânt imprescriptibile extinctiv, iar termenul concret de prescripție al

acestora se raportează la timpul de răspundere la care poate fi atras subiectul

declarării.

Integritate, nu este competentă funcțional să constate săvârșirea unei

infracțiuni și să atragă la răspundere penală, fiind competentă doar să constate

contravenția, reclamanta consideră că, în speță poate asista doar la constatarea

comiterii unei presupuse contravenții, cu aplicarea prevederilor art. 23 alin.

(4), (6) și (7) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale în

interiorul termenului de prescripție de atragere la răspundere

contravențională, adică în interiorul termenului de 1 an de la data comiterii

faptelor pretins ilegale.

structură internă a Autorității Naționale de Integritate în numele acesteia și

1

semnat de angajatul acesteia, în pofida faptului că actul administrativ

individual urma a fi semnat de către conducătorul autorității publice pârâte,

or, potrivit prevederilor art. 7 alin. (2) lit. a) Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate, prin care aceasta din urmă constată încălcarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor

și limitărilor, pe cale de consecință, pornind de la sensul cadrului legal

enunțat, rezultă că actul de constatare se întocmește de inspectorul de

integritate, însă se emite din numele Autorității Naționale de Integritate și se

semnează de conducerea ei.

către persoană necorespunzătoare, ceea ce conduce la temeinicia pretenției de

anulare în integrum a actului contestat. Or, în conformitate cu prevederile art.

137 alin. (1) din Codul administrativ, în exercitarea dreptului discreționar

atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în limitele

legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

Dacă autoritatea publică poate decide discreționar și doar una din mai multe

consecințe juridice este legală, atunci dreptul discreționar al autorității publice

se reduce la alegerea consecinței juridice/soluției legale.

și a intereselor personale, conflictul de interese potențial reprezintă situația în

care interesele personale ale subiectului declarării ar putea conduce la apariția

unui conflict de interese real și care se declară în condițiile art. 4-7.

survenirii unui conflict real ca efect al celui potențial, iar alin. (4) al aceluiași

articol stipulează că, în cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul

declarării este obligat: a) să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic

superior imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, despre

conflictul de interese în care se află; b) să nu rezolve cererea/demersul, să nu

emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin intermediul unei

persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei în

exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică până la

soluționarea conflictului de interese, prevederi respectate de Tatiana David,

fapte confirmate prin actele juridice întreprinse până la emiterea actelor

contestate, prevederi întru totul respectate de ultima, conform legii. Or,

dispoziția art. 13 al Legii privind declararea averii și a intereselor personale

consacră obligațiile conducătorului organizației publice, iar dispoziția art. 14

reglementează mecanismul practic de soluționare a conflictelor de interese.

credință la executarea obligației legale de declarare a conflictului de interese,

așa cum ea nu a ascuns relația de rudenie. Or, informația din bazele de date

2

publice disponibile pârâtei se confirmă relația de persoane apropiate și anume

relația de rudenie cu Elena Crețu - sora și Daria David - nepoată de pe frate.

respectare al legislației în vigoare al rudelor angajate servește faptul că

acțiunile privind angajare în calitate de cadru didactic de sprijin - profesoară

a lui Elena Crețu, au fost coordonate cu specialistul din cadrul DÎ Strășeni, iar

a lui Daria David cu reprezentanții Ministerului Educației, care au repartizat-

o la Gimnaziul Pănășești, r. Strășeni. Iar în acest context, Tatiana David, a

informat imediat organul ierarhic superior despre conflictul de interese în care

se afla.

transparența și legalitatea acțiunilor sale în vederea soluționării presupusului

conflict de interese cu rudele apropiate, angajate la instituție conform

legislației în vigoare. Or, exercitând funcția de director al Gimnaziului

,,Pănășești” com. Pănășești, r. Strășeni, nu a avut interese personale rezultate

din relația cu persoanele apropiate, Daria David și Elena Crețu, nu a influențat

în careva mod la exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului și vice-versa,

fapt confirmat prin toate actele administrative și juridice din instituție indicate

supra, iar persoanele respective nu au beneficiat de careva înlesniri sau

avantaje.

constatare nr.423/16 din 29 decembrie 2021, este neîntemeiat și anume că,

inspectorul de integritate Tatiana Pistrui a examinat cazul dat unilateral și

formal, nu a soluționat cauza obiectiv și echitabil și nu a luat toate măsurile

pentru cercetarea sub toate aspectele, complet și obiectiv a circumstanțelor

cauzei, nu a intrat în esența celor întâmplate și nu a elucidat circumstanțele

care dovedesc nevinovăția Tatianei David în comiterea faptei imputate,

fiindu-i încălcate drepturile la un control echitabil.

întregime explicațiile și argumentele Tatianei David pe cazul dat, întocmind

în final un act de constatare arbitrar, deoarece nu s-a acordat importanță și

interes circumstanțelor potrivit cărora Tatiana David, a explicat că la

momentul angajării lui Daria David și Elena Crețu în funcția de cadru

didactic, nu au existat alți doritori de a fi angajați în funcția dată, cărora li s-

ar fi încalcă drepturile la angajare, astfel nefiind adus prejudicii statului,

instituției pe care Tatiana David, о conduce, ci dimpotrivă fiind în plin an de

învățământ ultima a asigurat prin angajarea lui Daria David și Elenei Crețu,

desfășurarea procesului de învățământ.

situația de conflict de interese real, or, în conformitate cu art.2 din Legea nr.

3

133/2016 conflictele de interese, reprezintă situația în care subiectul declarării

are un interes personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea

imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit

legii.

probe pertinente și concludente în ce constă concret interesul Tatianei David

personal și în ce mod acest interes influențează, sau ar putea influența

exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi

revin potrivit legii.

Legea nr. 132 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr.

133 cu privire la declararea averii și intereselor personale, iar în accepțiunea

acestor legi, conflictul de interese reprezintă situația în care subiectul

declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea influența

exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi

revin potrivit legii.

conformitate cu art. 12 alin. (4) din Legea privind declararea averii și

intereselor personale, în cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul

declarării este obligat să informeze organul ierarhic superior imediat și să nu

rezolve sau să emită acte administrative până la soluționarea conflictului de

interese, în caz contrar fiind pasibil de răspundere contravențională, conform

art. 3132 alin. (1) și (2) din Codul contravențional.

pentru „nedeclararea” și „nesoluționarea” conflictului de interese, adică

pentru inacțiunea subiectului. Or, la caz se atestă lipsa conflictului de interese

în acțiunile Tatianei David. Deoarece, nu se atestă existența vreunui interes al

său, nici material și nematerial, la emiterea actului de angajare și semnarea

contractului de angajare. Iar acțiunile date s-au datorat necesității instituției

pe care о conduce și nu pentru obținerea unui interes personal.

/nematerial, ci doar a asigurat interesul instituției. Aceasta și în situația în care

Elena Crețu și Daria David, nu au beneficiat de careva avantaje față de

celelalte cadre didactice a gimnaziului. Or, în condițiile situației de fapt,

Tatiana David, nu a acționat în calitate de persoană privată, întrucât, la

momentul emiterii actului de angajare, lipseau candidaturile altor persoane

pentru funcția respectivă, în schimb necesitatea era stringentă în vederea

asigurării funcționalității procesului de învățământ al elevilor.

Integritate vin în coliziune cu principiile ce reies din normele dreptului

4

internațional și din cele ale Constituției Republicii Moldova, precum

libertatea muncii, incluzând dreptul la munca liber aleasă sau acceptată,

dreptul dispunerii de capacitățile sale de muncă, dreptul alegerii profesiei și

ocupației, ce presupune faptul că nimeni, pe toată durata vieții sale, nu poate

fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă sau

într-o anumită profesie, oricare ar fi acestea, asigurarea dreptului fiecărui

salariat la condiții echitabile de muncă, și a dreptului la odihnă, inclusiv la

reglementarea timpului de muncă, la acordarea concediului anual de odihnă,

a pauzelor de odihnă zilnice, a zilelor de repaus și de sărbătoare nelucrătoare,

egalitatea în drepturi și în posibilități a salariaților, garantarea dreptului

fiecărui salariat la achitarea la timp integrală și echitabilă a salariului care ar

asigura о existență decentă salariatului și familiei lui.

ilegalitatea materială/de fond a actului administrativ contestat, precum și

faptul că, prin acesta, Tatiana David, este vătămată într-un drept al său. Iar,

aceste circumstanțe impun temeinicia acțiunii și soluția de admitere a

acesteia. Or, în situația în care legalitatea actului administrativ se impune prin

elementul material, dar și cel formal, în speță, se atestă, prin prisma cel puțin

a art.60 din Codul administrativ, ilegalitatea și formala exprimata prin

nerespectarea termenului procedurii administrative. Or, controlul a fost inițiat

la data de 28 iulie 2021, când prin intermediul sistemului electronic de

distribuire a sesizărilor a fost repartizată aleatoriu spre verificare prealabilă -

sesizarea nr.R-689/21 din 28 iulie 2021, iar actul administrativ este emis la

data de 29 decembrie 2021, cu depășirea termenului de 30 zile. Iar careva acte

din care ar rezulta prelungirea termenului dat de către autoritatea de integritate

și realizarea condiției de înștiințare a Tatianei David, nu se atestă, respectiv s-

a omis termenul de procedură de 30 zile.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

acțiunea înaintată de către Tatiana David împotriva Autorității Național de

Integritate, privind anularea actului de constatare nr.423/26 din 29 decembrie

2021 și s-a anulat actul de constatare nr. 423/26 din 29 decembrie 2021, emis

de către Autoritatea Națională de Integritate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe,

admiterea acestuia, casarea hotărârii din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel

5

Chișinău, cu emiterea unei decizii de respingere a acțiunii depuse de David

Tatiana ca neîntemeiată.

ARGUMENTELE RECURSULUI

că instanța a aplicat eronat normele legale privind termenul de finalizare a

procedurii administrative, competența de semnare a actului de constatare și

principiul conflictului de interese.

contestă aplicarea strictă a termenului de 30 de zile de către instanța de fond,

invocând că acest termen nu este obligatoriu pentru finalizarea procedurii de

control în cazurile complexe.

adesea o analiză detaliată și colectarea de documente suplimentare care pot

prelungi durata procedurii.

procedura să fie finalizată într-un termen „rezonabil”, fără a impune un

termen strict de 30 de zile. Autoritatea argumentează că extinderea termenului

este necesară pentru a asigura o investigație completă și corectă.

inspectorul de integritate, ANI a invocat că inspectorul de integritate este

persoana competentă să semneze actul, conform legislației aplicabile.

Autoritatea susține că actul a fost emis și semnat de inspector în conformitate

cu atribuțiile conferite de Legea nr. 132/2016 privind ANI.

pentru a emite actul de constatare, în baza atribuțiilor conferite de lege.

Potrivit art. 38 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 132/2016, inspectorul este

împuternicit să emită actul de constatare dacă stabilește că subiectul declarării

a încălcat regimul conflictului de interese, fără a necesita intervenția unui

conducător superior pentru validare.

consideră că semnarea actului de constatare de către inspectorul desemnat este

legală și corectă, nefiind necesară intervenția unui conducător superior pentru

validare.

regimul juridic al conflictelor de interese prin angajarea rudelor în instituția

pe care o conducea, fără a declara această situație.

orice relație de rudenie ce poate influența exercitarea imparțială a funcțiilor

6

publice trebuie declarată. Omisiunea Tatianei David de a declara și soluționa

conflictul de interese constituie o încălcare a regimului juridic al integrității,

iar semnarea actelor administrative pentru persoane apropiate confirmă

existența unui conflict de interese real.

un conflict de interese real, dat fiind că aceste relații personale ar putea

influența imparțialitatea în luarea deciziilor administrative și contravine

prevederilor legale în vigoare.

nu există un conflict de interese, dat fiind că relațiile de rudenie implică un

potențial interes personal. Instanța de fond a ignorat dovezile prezentate,

tratând superficial natura relațiilor de rudenie și posibilitatea de influențare a

deciziilor administrative, fapt ce contravine scopului preventiv al legislației

aplicabile.

nu justifică anularea actului de constatare. De asemenea, susține că actul a

fost emis legal de inspectorul de integritate și că există dovezi suficiente ale

unui conflict de interese nedeclarat. Autoritatea consideră că sancțiunile

aplicate sunt adecvate și conforme principiului proporționalității.

POZIȚIA INTIMAȚILOR

informând-o despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței la recurs.

Însă, până la data examinării recursurilor referințe nu au fost depuse.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificarea unor acte normative, prevede următoarele:

„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1

septembrie 2023. ”

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

declarării recursului):

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

7

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii

judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5

judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat

de un complet din 9 judecători.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1)

lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință

pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia

și adoptă o nouă decizie;”

„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.”

art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că:

„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel

se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.”

stipulează că:

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți. (2) instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare

constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt

și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. (3) Instanța de

judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu

este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

„(1) Instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios

administrativ este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu

8

care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt

garantate de stat. (2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației

dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile

Omului.”

Legea nr. 132/2016:

„Autoritatea Națională de Integritate are atribuția de a controla averile și interesele

personale ale subiecților declarației, atât din proprie inițiativă, cât și la sesizarea unor

persoane fizice sau juridice. ANI are rolul de a verifica respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

„(1) Inspectorul de integritate este persoana angajată în această funcție prin concurs

și care este responsabil de efectuarea controlului averii și al intereselor personale, privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor

și limitărilor. (2) Funcția de inspector de integritate este o funcție publică cu statut special,

fiind exercitată în modul stabilit de prezenta lege și Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public în măsura în care prezenta lege

nu prevede altfel.”

„Inspectorul de integritate poate emite un act de constatare dacă se constată

nedeclararea și nesoluționarea unui conflict de interese sau implicarea într-o decizie cu

încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese, conform art. 38 alin. (1) lit. a)

din aceeași lege.”

„(1) În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite

un act de constatare în cazul în care stabilește că: a) persoana supusă controlului nu a

declarat și nu a soluționat conflictul de interese sau a emis/adoptat un act administrativ,

sau a încheiat direct ori prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, sau a luat

personal o decizie ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale

privind conflictul de interese;”

privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția în vigoare la data

emiterii actului contestat:

„În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese,

inspectorul de integritate încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și îl trimite

instanței judecătorești spre examinare conform procedurii stabilite de Codul

contravențional al Republicii Moldova. Din momentul în care actul de constatare a

încălcării regimului juridic al conflictului de interese rămâne definitiv, Autoritatea

sesizează în termen de cel mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității

responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii

disciplinare sau, după caz, în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de

serviciu ale persoanei care a emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin

9

persoane terțe, actul juridic, sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea

dispozițiilor legale privind conflictul de interese. Sancțiunea disciplinară poate fi aplicată

după rămânerea definitivă a actului de constatare, în condițiile legilor speciale care

reglementează răspunderea disciplinară.”

intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la data

emiterii actului contestat:

„Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o

cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea

unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie temei

pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau, după

caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză.”

normative:

„(3) Normele juridice speciale sânt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de

raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă generală

și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma

specială.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

atestă că, dispozitivul hotărârii din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău

a fost notificat ANI în mod electronic, la 19 aprilie 2022.

nemotivat împotriva hotărârii.

august 2022 recurenta a prezentat motivarea recursului.

consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ (în redacția în vigoare la data declarării lui).

prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție,

inclusiv Cartea a III-a „Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V

„Procedura de recurs” din Codul administrativ, în special ce vizează

prevederile cu privire la depunerea cererii de recurs, termenul depunerii,

temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

din 01 septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de

10

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

admisibilitatea recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate, prin

încheierea 28 septembrie 2022, l-a numit pentru examinare în fond.

administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios

administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul

uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide,

prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un

complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot

unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9

judecători.

(aspecte de procedură privind activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din

31.07.2024 (în vigoare 16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea

Supremă de Justiție nr. 64 din 30.03.2023 (în vigoare 06.04.2023), s-a

completat cu alineatul (51) cu următorul cuprins: Până la începerea activității

Curții Supreme de Justiție în noua componență, președintele Curții formează

completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în complete

de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de

revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5

judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face

parte judecătorul raportor.

inoportună citarea participanților la proces pentru a se pronunța cu privire la

problemele invocate în recurs, întrucât argumentele expuse au fost formulate

cu suficientă claritate. La cazul din speță, toate punctele de drept care puteau

exista, pot fi cercetate și soluționate în mod obiectiv pe baza înscrisurilor și

documentelor prezente la dosar. Recurenții au avut posibilitatea să prezinte

poziția în scris și să răspundă la argumentele părților adverse.

limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe

baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile,

Completul de judecată consideră că acesta este admisibil și urmează a fi

admis, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii, din următoarele

considerente.

următoarele circumstanțe esențiale ale litigiului.

11

din raionul Strășeni, a inițiat o acțiune împotriva ANI la Curtea de Apel

Chișinău. Aceasta solicita anularea actului de constatare nr. 423/26 emis de

ANI la 29 decembrie 2021.

28 iulie 2021, care semnala un posibil conflict de interese generat de angajarea

a două persoane apropiate (sora și nepoata reclamantei) în cadrul gimnaziului

pe care aceasta îl conducea. ANI a efectuat un control administrativ și a

concluzionat că Tatiana David a încălcat regimul juridic al conflictelor de

interese prin nedeclararea situației și prin emiterea unor acte administrative în

legătură cu persoanele respective.

ilegal și că ar trebui anulat, invocând următoarele motive principale:

finalizat în 30 de zile, conform art. 60 din Codul administrativ, dar acesta a

durat 155 de zile, iar reclamanta nu a fost informată despre o eventuală

prelungire a procedurii.

administrativ ar fi trebuit semnat de conducerea ANI și nu de un inspector de

integritate, invocând prevederile art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 132/2016.

a susținut că angajarea rudelor nu a generat un avantaj personal, iar deciziile

au fost motivate de nevoile instituției, lipsind alți candidați pentru posturile

respective. Ea a argumentat că nu a existat niciun interes personal care să

influențeze imparțialitatea și obiectivitatea deciziilor sale.

evaluat obiectiv toate aspectele situației și că actul de contestare a fost adoptat

într-o manieră formală, fără o analiză completă a faptelor și a contextului.

constatare nr.423/26 emis de ANI.

fost:

termenul de 30 de zile stabilit pentru procedura administrativă, fără a informa

subiectul controlului despre prelungirea acesteia, considerând că aceasta

reprezintă o încălcare flagrantă a normelor procedurale.

Chișinău a acceptat argumentul reclamantei conform căruia actul ar fi trebuit

12

semnat de conducerea Autorității Naționale de Integritate, deoarece

inspectorul de integritate nu avea această competență legală.

de interese real, deoarece Tatiana David nu a acționat pentru un interes

personal, ci pentru asigurarea funcționalității instituției.

hotărârii din 18 aprilie 2022, argumentând că termenul de 30 de zile din Codul

administrativ nu se aplică strict în cazuri complexe, invocând art. 27 din

Codul administrativ care permite finalizarea procedurii într-un termen

„rezonabil”.

semna actul de constatare, fără a necesita aprobarea conducerii ANI, conform

art. 38 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 132/2016.

și persoanele angajate pot influența imparțialitatea deciziilor administrative și

că legea impune raportarea și evitarea acestor situații.

Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

acesta este întemeiat, pentru următoarele motive:

de Autoritatea Națională de Integritate, Tatiana David, în calitatea sa de

director al Gimnaziului Panășești, a încălcat regimul juridic al conflictelor de

interese. În cadrul controlului inițiat la 28 iulie 2021, ANI a constatat că

Tatiana David a angajat două rude apropiate, sora și nepoata sa, în funcții în

cadrul gimnaziului, fără a declara situația ca fiind un posibil conflict de

interese.

muncă nr. 02 din 16 august 2021, precum și ordinul de angajare nr. 13-B din

aceeași dată, pentru David Daria, nepoata sa, angajată ca învățătoare, cu toate

drepturile și beneficiile aferente.

surorii sale, Elena Crețu, în calitate de cadru didactic de sprijin în aceeași

instituție, la data de 11 ianuarie 2021, prin contractul individual de muncă nr.

01 și ordinul de angajare nr. 02-B. Totodată, prin Ordinul nr. 62-C din 11

ianuarie 2021, acesteia i-a fost atribuită treapta și clasa de salarizare

corespunzătoare.

acte administrative fără declararea și soluționarea conflictului de interese,

Tatiana David a încălcat regimul juridic al integrității și transparenței în

13

funcția publică. Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor

personale impune obligația de a declara situațiile care pot duce la un conflict

de interese, tocmai pentru a preveni influențele personale asupra deciziilor

administrative.

decizional și poate crea suspiciuni asupra obiectivității funcției exercitate.

Potrivit art. 12 alin. (4) din Legea nr. 133/2016, Tatiana David ar fi trebuit să

informeze despre conflictul de interese în termen de 3 zile și să se abțină de

la emiterea și semnarea documentelor până la soluționarea conflictului.

identifică acțiunile întreprinse de Tatiana David care constituie o încălcare a

regimului juridic al conflictelor de interese. Prin angajarea rudelor sale, Crețu

Elena și David Daria, și emiterea unor acte administrative aferente acestora,

inclusiv contracte și ordine, fără a declara și soluționa conflictul de interese,

Tatiana David nu a respectat obligațiile legale de transparență și integritate.

personale în procesul decizional, afectând imparțialitatea necesară în

administrarea instituției publice.

judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că instanța de fond a evaluat

eronat situația de fapt, concluzionând că angajarea rudelor Tatianei David nu

reprezintă un conflict de interese.

averii și a intereselor personale, definesc conflictul de interese ca situația în

care interesele personale ale unei persoane publice ar putea influența sau

periclita obiectivitatea și imparțialitatea deciziilor administrative. Angajarea

unor persoane apropiate în funcții administrative subordonate directoarei

gimnaziului, fără raportarea conflictului de interese, constituie un caz de

conflict de interese real. Faptul că aceste relații de rudenie nu au fost raportate

și soluționate potrivit prevederilor legale contravine scopului legii de a

asigura transparența și imparțialitatea în exercitarea funcției publice.

observa că interesul personal al Tatianei David constă în existența legăturilor

de rudenie care au potențialul de a influența deciziile și obiectivitatea în

gestionarea instituției.

David este percepută ca acționând în interesul acestora. Interesul personal se

evidențiază prin faptul că este compromisă imparțialitatea, fiind puse în prim

plan legături personale la adoptarea deciziilor profesionale. Aceasta este o

14

formă de interes personal, în care prioritățile instituționale sunt influențate de

relațiile private.

tocmai pentru a preveni orice suspiciuni de interes personal care ar putea

influența deciziile administrative. Faptul că nu a declarat conflictul reprezintă

o încălcare a normelor de integritate și transparență în funcția publică, chiar

dacă interesul personal nu a fost material sau evident.

ținut cont de natura relațiilor de rudenie și de influența lor asupra deciziilor

administrative în gestionarea instituției.

Curtea constată că instanța de fond a aplicat eronat termenul de 30 de zile

prevăzut de art. 60 alin. (1) din Codul administrativ, considerându-l un termen

rigid, fără a ține cont de complexitatea procedurii de control al conflictelor de

interese desfășurate de ANI. În conformitate cu art. 27 din Codul

administrativ, atunci când complexitatea cazului impune o prelungire a

investigației, autoritățile pot acționa într-un termen rezonabil adaptat

specificului fiecărui caz.

normative stabilește că normele speciale prevalează asupra celor generale.

Având în vedere că Legea nr. 132/2016 privind ANI este o lege specială care

reglementează activitatea ANI, instanța de recurs consideră că interpretarea

instanței de fond nu este conformă cu dispozițiile legale aplicabile în acest

caz.

nerespectarea termenului desfășurării unei proceduri administrative ar duce

în consecință la nulitatea actului administrativ final. Din sistemul

reglementărilor instituite prin Codul administrativ nu se conturează o astfel

de concluzie. Doar în situația unui viciu fundamental de procedură poate fi

pusă problema valabilității unui act administrativ. Instanța de apel nu a

motivat în ce măsură eventuala depășire a termenului unei proceduri

administrative prevăzut de Codul administrativ ar fi afectat în esență

drepturile reclamantei și implicit a viciat soluția finală adoptată. Or, Tatiana

David a avut posibilitatea să participe activ la procedura de verificare, să-și

prezinte poziția, să administreze probe, nu a fost limitată în careva drepturi pe

perioada derulării controlului etc.

reprezintă un motiv valid pentru anularea actului emis.

15

inspectorilor de integritate, legea specială - Legea nr. 132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate prevede un șir de termeni de procedură

realizați în interiorul procedurii administrative.

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților

și limitărilor a fost introdus prin Legea nr. 130 din 07 octombrie 2021 pentru

modificarea unor acte normative, în vigoare din data de 29 octombrie 2021,

prin care s-au operat modificări și completări la Legea nr. 132/2016 cu privire

la Autoritatea Națională de Integritate, art. 37 alin. (6) al Legii nr. 132/2016 –

și a fost inclus termenul de 3 luni și 9 luni.

și semna actul de constatare, instanța de fond a reținut în mod greșit că actul

de constatare emis de ANI ar fi trebuit semnat de conducerea ANI și nu de

inspectorul de integritate. Art. 38 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 132/2016

prevede că inspectorul de integritate are competența de a emite acte de

constatare în urma procedurilor de control. Mai mult, art. 17 alin. (1) din

aceeași lege stabilește că inspectorul este responsabil de investigarea și

constatarea situațiilor de conflict de interese, fără a necesita o aprobare

suplimentară din partea conducerii ANI. Prin urmare, Curtea concluzionează

că Inspectorul de integritate a acționat în limitele atribuțiilor sale legale, iar

actul de constatare a fost emis în conformitate cu prevederile legii.

Supremă de Justiție constată că instanța de fond a comis o serie de erori de

aplicare și interpretare a normelor legale relevante în soluționarea cauzei, care

au condus la o soluție neîntemeiată.

casarea hotărârii pronunțate de instanța de fond, având în vedere erorile de

aplicare și interpretare a normelor legale reținute în speță, iar acțiunea

reclamantei trebuie respinsă ca neîntemeiată, pentru a respecta integral

normele aplicabile și principiile fundamentale de drept administrativ și

integritate în funcția publică.

și alin. (3) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate.

Casează integral hotărârea din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

16

judecată depusă de Tatiana David împotriva Autorității Naționale de

Integritate, privind anularea actului administrative individual defavorabil, și

emite o decizie nouă, prin care:

Se respinge ca fiind neîntemeiată acțiunea Tatianei David împotriva

Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare

nr. 423/26 din 29 decembrie 2021.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

17