3ra-694/22 — cu privire la anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-694/22

2-22012826-01-3ra-13072022

ÎNCHEIERE

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Ala Cobăneanu

examinând din oficiu chestiunea cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Tatiana David împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

anularea actului administrativ

constată:

La 26 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Tatiana David a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire

la anularea actului administrativ.

Prin hotărârea din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

acțiunea.

A fost anulat actul de constatare nr. 423/26 din 29 decembrie 2021, emis de către

Autoritatea Națională de Integritate.

La 26 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Autoritatea Națională de

Integritate a depus recurs nemotivat împotriva hotărârii din 18 aprilie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, iar la 1 august 2022, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârii recurate, cu emiterea unei noi decizii de

respingere a acțiunii.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.121 alin. (1) și (2) CPC, în cazul existenței incertitudinii

privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor

Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează

a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea

unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.

La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale,

instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra

1

conformității cu Constituția a normelor contestate, limitîndu-se exclusiv la verificarea

întrunirii următoarelor condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a)

din Constituție;

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este

ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale avînd ca obiect

prevederile contestate.

Totodată, conform §79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din

9 februarie 2016 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din

Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie

singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa

pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile

sale constituționale sunt încălcate. Curtea menționează că dreptul de acces al

cetățenilor prin intermediul excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională

reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil.

Conform § 82-83 din aceiași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu

se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a

normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor

condiții:

(1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1)

lit. a) din Constituție;

(2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau

indică că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

(3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

(4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

Raportând la caz, prevederile enunțate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a ridica din oficiu

excepția de neconstituționalitate și anume a prevederilor alin. (2) din art. 36 din Legea

nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, potrivit

cărora „dacă admite recursul împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău, Curtea

Supremă de Justiție nu poate trimite cauza la rejudecare”.

Or, după cum se constată în speță, obiectul excepției și anume prevederile

alin. (2) din art. 36 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate, potrivit cărora „dacă admite recursul împotriva hotărârii Curții

de Apel Chișinău, Curtea Supremă de Justiție nu poate trimite cauza la rejudecare”,

intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție,

excepția este ridicată din oficiu de către instanța de judecată, iar prevederile contestate

sunt aplicabile cauzei, precum și nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale

pe acest obiect.

Drept consecință, ca rezultat al ridicării din oficiu a excepției de

neconstituționalitate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție va dispune amânarea examinarii cauzei în ordine de recurs,

reieșind din dispozițiile art. 121 alin. (3) CPC, conform cărora ridicarea excepției de

2

neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de

atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă până la pronunțarea

Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se amână pledoariile.

Din considerentele enunțate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a ridica din oficiu excepția

de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții Constituționale și dispune amânarea

examinării cauzei în ordine de recurs până la pronunțarea de către Curtea

Constituțională a Republicii Moldova asupra excepției de neconstituționalitate.

În conformitate cu 195 Cod administrativ, art. 121 CPC, art. 230 Cod

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se ridică din oficiu excepția de neconstituționalitate a prevederilor alin. (2) din

art. 36 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, potrivit cărora „dacă admite recursul împotriva hotărârii Curții de Apel

Chișinău, Curtea Supremă de Justiție nu poate trimite cauza la rejudecare”.

Se remite Curții Constituționale a Republicii Moldova sesizarea, în vederea

examinării constituționalității prevederilor alin. (2) din art. 36 din Legea nr. 132 din

17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, potrivit cărora „dacă

admite recursul împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău, Curtea Supremă de Justiție

nu poate trimite cauza la rejudecare”.

Se amână examinarea recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate

împotriva hotărârii din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, până la pronunțarea

de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova asupra excepției de

neconstituționalitate.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Ala Cobăneanu

3