3ra-1208/21 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1208/21 2-20054599-01-3ra-11112021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. M. Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, G. Dașchevici, V.Negru) DECIZIE 02 martie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Iurie Bejenaru Nina Vascan Aliona Miron Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Jovmir împotriva Autorității Naționale de Integritate, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 22 mai 2020, Natalia Jovmir a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, cu privire la anularea actului administrativ individual (f.d.2-4).

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că prin actul de constatare nr. 59/11 din 04 mai 2020 al inspectorului de integritate Alexandru Stavinschi din cadrul Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate, în privința primarului interimar al comunei Cotiujenii Mari, r-nul Șoldănești, Natalia Jovmir, s- a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către reclamantă, exprimată prin nedeclararea în termenul și modul stabilit de lege a conflictelor de interese reale și nesoluționarea acestora, precum și prin semnarea actelor administrative și încheierea actelor juridice, având un interes personal generat de relația cu persoana apropiată, soțul Petru Jovmir, totodată fiind decăzută din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcție.

1 În actul de constatare, inspectorul de integritate a indicat toate prevederile legale pe care le-a încălcat, în special a indicat noțiunea de primar potrivit art.3 al Legii nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică. Reclamanta a susținut că actul administrativ este neîntemeiat și urmează a fi anulat din următoarele considerente Prin dispoziția nr. 21-a din 08 aprilie 2019 a Consiliului comunei Cotiujenii Mari, r-nul Șoldănești, a fost desemnată să exercite funcția de primar interimar al comunei Cotiujenii Mari.

Iar, din poziția sa de primar interimar a fost impusă, din lipsa unui personal calificat, să încheie cu soțul său, Petru Jovmir contractul pentru achiziționarea serviciilor de valoare mică nr. 21 din 09 aprilie 2019. Totodată, a indicat că dispoziția nr. 21-a din 08 aprilie 2019 a Consiliului comunei Cotiujenii Mari, r-nul Șoldănești a fost supusă controlului de legalitate de către Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat și a fost constatată ilegalitatea acesteia cu obligarea emitentului să-l abroge, fapt ce a și fost făcut prin dispoziția nr. 38 din 13 august 2019, iar după data enunțată toate actele semnate de reclamantă au fost recunoscute nule, inclusiv și semnarea ordinului de angajare a soțului său.

Mai mult ca atît, a susținut că pîrîtul a constatat eronat că reclamanta a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, deoarece potrivit art. 12 alin. (7) din Legea privind declararea averii și intereselor nr. 133 din 17 iunie 2016 personale sunt vizați primarii și nicidecum primarii interimari, funcție care nu este prevăzută de lege. Reclamanta a solicitat anularea actului de constatare nr. 59/11 din 04 mai 2020 Autorității Naționale de Integritate. Prin hotărârea din 24 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis cererea de chemare în judecată.

S-a anulat actul de constatare nr. 59/11 din 04 mai 2020 a Autorității Națională de Integritate în privința Jovmir Natalia (f.d.132, 136- 147). La 22 octombrie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a depus apel nemotivat, apoi motivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 24 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f.d.149- 150). Prin decizia din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel depusă de Autoritatea Națională de Integritate și s-a menținut hotărârea din 24 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 27 octombrie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs motivat împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei hotărâri noi privind respingerea cererii de chemare în judecată (vol. I, f. d. 220-224 ). În argumentarea cererii de recurs, recurentul a invocat că nu este de acord cu decizia contestată, deoarece instanțele ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au 2 constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat eronat normele de drept material și procedural. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 iulie 2021, însă date privind notificarea dispozitivului deciziei nu există. Decizia motivată din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Autorității Naționale de Integritate la 30 septembrie 2021, fapt confirmat prin avizul poștal (f.d.

216). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Autorității Naționale de Integritate s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul motivat la 27 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. La 12 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatei Natalia Jovmir a fost expediată copia recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței Prin referința din 03 decembrie 2021, Natalia Jovmir, reprezentată de avocatul Simion Frumusachi, a menționat că recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate este neîntemeiat și urmează a fi respins, cu menținerea deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 15 decembrie 2021, examinând admisibilitatea recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, completul de admisibilitate specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a dispus examinarea în fond a acestuia, în complet de cinci judecători. Conform articolului 247 din Codul administrativ Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. În speță, completul specializat nu a considerat oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele autorității recurente au fost expuse cu suficientă claritate, iar intimata prin referință și-a expus opinia asupra temeiniciei recursului.

Verificând argumentele invocate în recurs prin prisma materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 13 iulie 2021 3 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din data de 19 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a emite o decizie nouă, din considerentele ce urmează. Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. c) că examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În interpretarea art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că la 08 aprilie 2019, primarul comunei Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești a emis dispoziția nr. 21-a, cu privire la asigurarea interimatului funcției de primar, prin care a dispus delegarea Nataliei Jovmir, secretar al consiliului comunal, să exercite temporar atribuțiile primarului în perioada de timp dintre 08 aprilie 2019 și pînă la data validării mandatului primarului nou ales. Astfel, începând cu 08 aprilie 2019, Natalia Jovmir a deținut funcție de demnitate publică și anume primar - interimar al comunei Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești și potrivit art. 3, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 133 din 17 iulie 2016 privind declararea averii și intereselor personale, este subiect al declarării averii și a intereselor personale.

Potrivit art. 11 din Legea nr. 133 din 17 iulie 2016, persoanele de demnitate publică au obligația să evite conflictul de interese, iar în situația în care interesele personale ale subiectului declarării ar putea conduce la apariția unui conflict de interese real urmează a fi declarat. Din speță rezultă că la 09 aprilie 2019 între Primăria Cotiujenii Mari, în calitate de angajator, în persoana primarului -interimar Natalia Jovmir și soțul acesteia Jovmir Petru a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 21, pentru achiziționarea bunurilor/lucrărilor/ serviciilor de valoare mică ( vol. I, f.d. 9). Prin decizia nr. 41 din 19 aprilie 2019 al Consiliului local al comunei Cotiujenii Mari, Natalia Jovmir, secretar al Consiliului local al comunei Cotiujenii Mari, a fost 4 împuternicită să exercite temporar atribuțiile primarului în perioada de timp dintre 19 aprilie 2019 și până la data validării mandatului primarului nou ales (vol. I, f.d.

10). La 30 iulie 2019, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a expediat în adresa Primăriei comunei Cotiujenii Mari o notificare privind abrogarea dispoziției nr. 21-1 din 08 aprilie 2019 „ cu privire la asigurarea interimatului funcției de primar” ( vol. I, f.d. 63), iar prin dispoziția nr. 38-a din 13 august 2019 a primarului interimar al Primăriei comunei Cotiujenii Mari, s-a dispus abrogarea dispoziției nr. 21-a din 08 aprilie 2019 ( vol. I, f.d. 94). La 15 ianuarie 2020, în cadrul Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată sesizarea nr. 218, potrivit căreia, dna Natalia Jovmir, exercitând funcția de primar-interimar al comunei Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, prin încheierea contractului cu soțul său Petru Jovmir ( vol. I, f.d.

31). Potrivit procesului – verbal de inițiere a controlului nr. 15/11 din 22 ianuarie 2020, Autoritatea națională de Integritate a dispus inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Natalia Jovmir, primar interimar al comunei Cotiujenii Mari, r. Șoldănești, cu informarea acesteia despre inițierea controlului în privința sa ( vol. I, f.d. 28-29). Astfel prin scrisoarea nr. 04-11/179 din 22 ianuarie 2020, reclamanta/intimata a fost informată despre faptul că, în baza prevederilor art. 31 și 37 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în privința sa a fost inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, însă nu a prezentat punctul său de vedere în termen de 15 zile de la recepționarea invitației.

Prin actul de constatare nr. 59/11 din 04 mai 2020 emis de Autoritatea Națională Integritate s-a stabilit că Natalia Jovmir, primar - interimar al comunei Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești al nu a informat, nu a soluționat și a admis consumarea conflictului de interese la semnarea contractului nr. 21 din 09 aprilie 2019 pentru achiziționarea bunurilor/ lucrărilor/ serviciilor de valoare mică încheiat cu soțul Petru Jovmir, în prezența interesului personal rezultat din relațiile cu persoane apropiate; s-a decis: -sesizarea autorității responsabile de numire în funcție, în termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va rămîne definitiv, în vederea încetării raporturilor de serviciu în funcția de primar –interimar al comunei Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești.

- decăderea Nataliei Jovmir, din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică și mandatul de primar, pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărîrii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese; - înscrierea Nataliei Jovmir în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, de la data eliberării sau 5 destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărîrii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.

În dezacord cu actul de constatare nr. 59/11 din 04 mai 2020, Natalia Jovmir, invocând lipsa de intenție de a încălca regimul declarării conflictelor de interese a depus prezenta cerere de chemare în judecată, solicitând anularea acestuia. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin hotărârea din data de 24 septembrie 2019 a admis cererea de chemare în judecată și a anulat actul de constatare nr. 59/11 din 04 mai 2020 al Autorității Naționale de Integritate. Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 13 iulie 2021 a respins cererea de apel depusă de Autoritatea Națională de Integritate și a menținut hotărârea din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că concluziile instanțelor ierarhic inferioare și soluția dată în sensul admiterii acțiunii Nataliei Jovmir sunt neîntemeiate, fapt ce rezultă din interpretarea eronată a prevederilor legale aplicabile raportului juridic în litigiu, precum și din aprecierea arbitrară a probelor administrate la materialele cauzei. Astfel, din actele cauzei s-a stabilit că în perioada supusă controlului, Natalia Jovmir deținea calitatea de subiect al declarării în temeiul art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, fiind persoană cu funcție de demnitate publică, care exercita funcția de primar– interimar al comunei Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești.

În acest sens, potrivit Actului de constatare nr. 59/11 din 04 mai 2020, s-a stabilit că în cadrul controlului efectuat, au fost prezentate documente ce denotă că la 09 aprilie 2019, între Primăria comunei Cotiujeni Mari, în persoana primarului – interimar, Natalia Jovmir și persona fizică, Petru Jovmir a fost încheiat contractul nr. 21, pentru achiziționarea bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare mică. Conform registrului de stat al populației, precum și a datelor de identificare juridice, poștale și de plată a părților, specificate în contractul nr. 21 din 09 aprilie 2019, s-a constatat relația de soț – soție a Nataliei Jovmir și a lui Petru Jovmir.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că în conformitate cu prevederile art. 2 din Legea cu privire la declararea averii și intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, conflictul de interese reprezintă situația în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează, sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii, iar interesul personal semnifică orice interes material sau nematerial al subiectului declarării ce rezultă din activitățile sale în calitate de persoană privată, din relațiile sale cu persoane apropiate sau cu persoane juridice și alți agenți economici, indiferent de tipul de proprietate, din relațiile sau afiliațiile sale cu organizații necomerciale, inclusiv cu partidele politice și cu organizațiile internaționale.

6 La fel, și în condițiile instituite de art. 12 alin. (7) al Legii privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, subiecții declarării sunt obligați să informeze Autoritatea Națională de Integritate imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, despre orice situație de conflict de interese real în care se află, în modul stabilit la alin.(5). În corespundere cu art. 10 și art. 22 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, controlul averii și al intereselor personale ale subiecților declarării se efectuează de către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, iar răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi este reglementată expres la art. 23. Astfel, raportând cadrul legal citat la circumstanțele speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ constată că în virtutea statutului de persoană cu funcție de demnitate publică, prin prisma art. 11 alin. (2) al Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 17 iulie 2010, primarul –interimar Natalia Jovmir a avut obligația să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese.

În acest context, prin Actul de constatare 59/11 din 04 mai 2020, inspectorul de integritate a stabilit cu certitudine că Natalia Jovmir s-a aflat în conflict de interese la 09 aprilie 2019, în momentul luării deciziei de semnare a contractului nr. 21 din 09 aprilie 2019 pentru achiziționarea bunurilor/ lucrărilor/ serviciilor de valoare mică, fără a declara preventiv și a soluționa conflictul de interese. Or, intimata Natalia Jovmir deținând calitatea de subiect al declarării și aflându- se în exercițiul funcției, avea prezent interesul personal rezultat din relația cu persoana apropiată - soțul, Petru Jovmir, de la care s-a solicitat prestarea serviciilor de transport în sumă de 9600 de lei.

Față de aceste împrejurări, nu pot fi reținute ca fondate argumentele instanțelor ierarhic inferioare, că Natalia Jovmir nu este subiect al declarării conflictelor de interese pe perioada deținerii interimatului funcției de primar, deoarece potrivit anexei din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010 nu este prevăzută funcția de primar interimar. Astfel, indiferent dacă o persoană este desemnată ca primar titular sau în funcție de primar interimar, voința legiuitorului de reglementare a conflictelor de interese este aceeași în ambele situații, deoarece persoana în funcție de primar – interimar exercită, pe perioada desemnării sale, aceleași atribuții ale primarului titular, ce sunt prevăzute de art. 29 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 și respectiv este asimilată ca persoană cu funcție de demnitate publică.

La fel, instanța de recurs nu poate reține ca fiind întemeiat nici argumentul instanțelor ierarhic inferioare precum că la momentul semnării contractului pentru achiziționarea bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare mică nr. 21 din 09 aprilie 2019 nu exista nici un conflict de interese, deoarece în urma notificării din 30 iulie 2019 parvenită de la Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat la 13 august 2019 a fost abrogată dispoziția nr. 21-1 din 08 aprilie 2019 „Cu privire la asigurarea 7 interimatului funcției de primar”. Aici urmează de reținut că conflictul se apreciază la data semnării contractului pentru achiziționarea bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare mică nr. 21 din 09 aprilie 2019 între Primăria comunei Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești, în persoana primarului interimar, Natalia Jovmir și soțul acesteia, Petru Jovmir și nu la data notificării sau abrogării dispoziției.

De asemenea, prin același Act de constatare, inspectorul de integritate corect a constatat că Natalia Jovmir a încălcat dispozițiile art. 12 alin. (5)-(7) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, prin nedeclararea conformă Autorității Naționale de Integritate (despre conflictul de interese apărut în momentul luării deciziei de semnare a contractului nr. 21 din 09 aprilie 2019 pentru achiziționarea bunurilor/ lucrărilor/ serviciilor de valoare mică.

În context, instanța de recurs reține prevederile art. 14, alin. (4) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, subiectul declarării poate soluționa conflictul de interese real în care se află prin abținerea de la rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului administrativ, de la încheierea actului juridic, de la participarea la luarea unei decizii sau luarea deciziei/votare, informând toate părțile vizate de decizia respectivă în privința măsurilor luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor. Cu toate acestea, materialele cauzei atestă că Natalia Jovmir nu s-a abținut de la semnarea contractului nr. 21 din 09 aprilie 2019 pentru achiziționarea bunurilor/ lucrărilor/ serviciilor de valoare mică, prin ce a admis un conflict de interese, fiind astfel pasibilă răspunderii pentru încălcarea prevederilor legii.

Respectiv, fiind în prezența elementelor constitutive ale conflictului de interese, prin Actul de constatare 59/11 din 04 mai 2020, inspectorul de integritate just a dispus constatarea încălcării regimului juridic al conflictelor de interese de către Natalia Jovmir, exprimată prin nedeclararea și nesoluționarea în termenul și modul stabilit de lege a conflictelor de interese apărute, cât și prin admiterea conflictelor de interese consumate în sensul art. 12 alin. (10) privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016. În această privință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că potrivit art. 39 alin. (2) al Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al conflictului de interese rămâne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen de cel mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care a emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul juridic,

sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese. Prin prisma dispozițiilor art. 23 alin. (6) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin.(3)–(5) este decăzut din dreptul de a 8 mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

Totodată, în materia analizată sunt incidente și prevederile art. 7 alin. (2) lit. c) al Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, conform cărora în domeniul exercitării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, Autoritatea: solicită conducerii organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării suspendarea din funcție a subiectului declarării pe perioada examinării în instanță a actului de constatare, în cazul în care dispozitivul actului de constatare prevede încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu pentru încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că atât prima instanță, cât și instanța de apel au ignorat prevederile citate și anume art. 7 alin. (2) lit. c) al Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în care legiuitorul în condițiile prezentei legi, a optat inclusiv pentru dreptul Autorității de a indica în dispozitivul actului de constatare despre încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu pentru încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ apreciază concluzia instanțelor de judecată despre anularea Actului de constatare nr. 59/11 din 04 mai 2020, emis de către Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova, ca fiind neîntemeiată și rezultată din aplicarea greșită a normelor legale.

Or, actul administrativ contestat este legal în fond, fiind emis cu respectarea competenței și procedurii stabilite, iar temeiuri de anulare nu sau constatat. Circumstanțele descrise permit completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ să conchidă că, instanța de apel și prima instanță, au interpretat și au aplicat eronat prevederile legii, motiv din care hotărârile pronunțate, nu pot fi menținute ca legale și întemeiate. În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conducându-se de prevederile art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, concluzionează că cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Jovmir împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului administrativ, este neîntemeiată și pasibilă de respingere.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că normele de drept material au fost aplicate și interpretate eronat și nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de 9 Autoritatea Națională de Integritate, a casa integral decizia din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 24 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și a emite o nouă decizie prin care a respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Jovmir împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului administrativ.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate. Se casează integral decizia din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 24 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și se emite o nouă decizie prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Jovmir împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Nina Vascan Aliona Miron Nicolae Craiu 10