3ra-609/23 — anularea actului administrativ

3ra-609/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-609/23

2-21091257-01-3ra-07062023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, I. Dutca)

D E C I Z I E

11 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Povar Iurie împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 17 iunie 2021, Povar Iurie a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea actului de constatare nr. 173/20

din 01 iunie 2021.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin intermediul oficiului poștal la 04 iunie

2021, a făcut cunoștință cu actul de constatare din 01 iunie 2021 prin care s-a decis:

- Constatarea faptului cum că Povar Iurie, exercitând funcția de Administrator al

ÎS „Institutul Național de Cercetări în Domeniu Amenajării Teritoriului, Urbanismului

și Arhitecturii „Urbanproiect”, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese,

manifestat prin nesoluționarea și neinformarea în termen de 3 zile de la data constatării,

în scris, conducătorul ierarhic superior, despre orice situație de conflict de interese real

în care se afla și respectiv prin încheierea directă a actelor juridice, care vizează

persoanele apropiate (cumnații: Corcevaia Tatiana și Caisîn Ion);

- Decăderea, lui Povar Iurie, din dreptul de a exercita o funcție publică sau o

funcție de demnitate publică, pe o perioadă de 3 (trei) ani din data rămânerii definitivă

a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese;

- Înscrierea lui Povar Iurie în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție

de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, din data rămânerii definitivă a

actului de constatare ori din data rămânerii definitivă și irevocabilă a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.

1

Reclamantul consideră că, actul de constatare nr. 173/20 din 01 iunie 2021 emis

de către Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova, este ilegal și

neîntemeiat.

În fapt, reclamantul a menționat că, în perioada 18 iulie 2002 - 03 august 2020, a

activat în funcție de administrator al ÎS „Institutul Național de Cercetări și Proiectări

în Domeniul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Arhitecturii „Urbanproiect”.

Genul principal de activitate ale Institutului este elaborarea documentației de proiect

pentru urbanism și diverse tipuri de construcții. Actualmente, fondator al Institutului

este Agenția Proprietății Publice.

Prin ordinul Agenției Proprietății Publice nr. 28-P din 01 august 2020 a fost

eliberat din funcție, începând cu 03 august 2020.

Totodată, a remarcat că, pe parcursul anului 2018 în cadrul Institutului au fost

elaborate o serie de proiecte semnificative, inclusiv tranzitorii din anul 2017, care au

sporit activismul și intensitatea muncii angajaților fiind implicat în lucrări de proiectare

contractate tot potențialul uman al acestea. În calitate de exemplu, pot servi obiectivele

legate de modernizarea clădirii Aeroportului Internațional Chișinău, de crearea

Centrului Integrat de Pregătire pentru Aplicarea Legii, de elaborarea reglementărilor

tehnice în construcții, de reconstrucția punctelor de trecere a frontierei de stat Leușeni,

Sculeni, Giurgiulești, etc. Numai contractele cu Ministerul Afacerilor Interne

(beneficiarul proiectului Centrului Integrat de Pregătire pentru Aplicarea Legii) au avut

o valoare totală de 12 336 050,40 de lei.

Din considerentele suprasolicitării cu volume de lucrări de proiectare pe parcursul

anului 2018 precum și responsabilității pentru respectarea termenilor de executare

contractuali, Institutul a fost nevoit să subcontracteze alte companii de proiectare.

Această problemă a determinat Institutul să transmită o parte din lucrările de proiectare

în subantrepriză. Printre lucrările transmise de Institut în subantrepriză sunt și lucrările

pentru proiectarea reconstrucției punctului de trecere a frontierei de stat Sculeni la două

companii de proiectare și anume, ÎI „Lara-Caisîn” în sumă de 1 178 264 de lei și ÎI

„Corcevaia” în sumă de 1 083 702 de lei.

Respectivele contracte de subantrepriză au fost semnate de directorul tehnic dl V.

Carlov și directorul economic dna V. Dubova, or, la data semnării respectivelor

contracte reclamantul nu se afla în exercitarea funcției de administrator al Institutului,

dar se afla în concediu.

Valoarea totală a contractului de bază cu Serviciul Vamal al Republicii Moldova

a fost de 3 874 660,80 de lei sau în Institut au fost elaborate lucrări în valoare de 1 612

694,80 de lei.

În ce privește lucrările subcontractate, acestea au fost executate în termenul

stabilit și calitativ, cea ce se dovedește prin avizul pozitiv al verificatorilor de proiecte

pentru compartimentele încredințate.

Ulterior, după aprobarea de către instituțiile internaționale donatoare, a fost

lansată de Serviciul Vamal al Republicii Moldova procedura de licitație pentru

executarea lucrărilor de proiectare a reconstrucției punctului de trecere a frontierei de

stat Sculeni conform documentației elaborate, inclusiv de ÎI „Corcevaia” și ÎI „Lara-

Caisîn”.

A menționat reclamantul că, procedura de subcontractare nu a influențat

rezultatele activității Institutului în anul 2018, care a fost finalizat cu beneficiu și cu o

depășire esențială a indicilor respectivi ai anului precedent.

2

În anul 2020, la solicitarea, Serviciului Vamal, clădirea administrativă a punctului

de trecere a frontierei de stat Sculeni a fost supusă reproiectării și, în conformitate cu

legislația națională privind drepturile de autor și drepturile conexe, o parte din

compartimentele documentației de proiect în valoare de 134 419 de lei au fost

transmise îl „Lara Caisîn”, contractul de subantrepriză fiind semnat de directorul

economic dna V. Dubova.

În aceiași ordine de idei, reclamantul a reiterat că la data semnării respectivelor

contracte nu se afla în exercitarea funcției de administrator al Institutului, dar se afla în

concediu.

Astfel, consideră că, inspectorul de integritate a constatat eronat situația

conflictului de interese, iar sesizarea nr. 1582 înregistrată în cadrul Autorității

Naționale de Integritate, care a servit temei de inițiere a controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese este doar o răzbunare a conducerii Agenției

Proprietății Publice-fondator al Institutului, cu care se află în litigiu de judecă, și

inclusiv o încercare de a influența rezultatul litigiului respectiv.

În concluzie, reclamantul a punctat că, inspectorul de integritate nu a constatat și

nu a demonstrat prin probe pertinente și concludente în ce constă încălcarea de către el

a regimului juridic al conflictelor de interese, iar constatările făcute poartă un caracter

declarativ și nefondat.

La caz, fiind aplicabile prevederile art. 141 alin. (1) și (2) lit. c) din Codul

administrativ, care indică că un act administrativ individual este nul dacă conține un

viciu deosebit de grav și acest lucru este evident în cadrul aprecierii concludente a

tuturor circumstanțelor care se iau în considerare. Un act administrativ individual este,

de asemenea, nul, dacă contravine bunelor moravuri. Astfel, susține că actul de

constatare nominalizat conține vicii deosebit de grave și contravine bunelor moravuri,

odată ce este folosit cu scopul răzbunării și intimidării lui. Suplimentar, reclamantul a

specificat că procedura inițierii controlului de către inspectorul de integritate a fost

viciată chiar de la momentul înregistrării sesizării.

Dispoziția art. 28 din Legea nr. 132/2016 enumeră doar temeiurile pentru inițierea

controlului averii și al intereselor personale și nu se referă la temeiurile inițierii

controlului cu privire la respectarea regimului juridic al conflictelor de interese.

Inspectorul de integritate a inițiat ilegal procedura de control al regimului juridic al

conflictelor de interese în privința lui, precum și ilegal a întocmit procesul-verbal de

inițiere a controlului. Motivul ilegalității invocat constă în lipsa temeiurilor legale de

inițiere a controlului cu privire la regimul juridic al conflictelor de interese în privința

reclamantului.

Actul de constatare disputat îl consideră unul incomplet și care nu este în

corespundere cu rigorile legale deoarece în actul de control nu sunt reflectate

constatările rezultate din acțiunile de verificare prealabilă. În actul de constatare nu se

regăsesc temeiurile și motivele inițierii controlului. Inspectorul de integritate era

obligat să facă trimitere la norma legală care prevede temeiurile efectuării controlului

regimului juridic al conflictelor de interese. După înregistrarea sesizării depuse de

persoanele fizice ori juridice, aceasta urmează imediat în ziua înregistrării să fie

repartizată aleatoriu prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor.

La această etapă a fost admisă o încălcare procedurală deoarece din actul de

constatare nr. 173/20 din 01 iunie 2021 rezultă că sesizarea a fost înregistrată la 02

martie 2021 și repartizată prin programul aleatoriu la 04 martie 2021, adică la expirarea

a 2 zile și nu imediat cum prescrie norma legală.

3

Totodată, i-a fost încălcat dreptul la apărare, nu i-a fost permis să facă cunoștință

și să facă copii din actele dosarului de control.

În context, reclamantul a menționat că:

- în acțiunile sale, descrise de inspectorul de integritate, lipsesc elementele

conflictului de interese consumat;

- respectivele contracte de subantrepriză au fost semnate de directorul tehnic dl

V. Carlov și directorul economic dna V. Dubova, prin urmare în acest caz nu este vorba

de constatarea conflictului de interese;

- pot fi sancționate doar nedeclararea sau nesoluționarea numai a conflictelor de

interese potențiale sau reale, nu și conflictele de interese consumate;

- autoritatea publică pârâtă nu a stabilit cu certitudine care anume situație sau faptă

de conflict de interese a admis sau a comis Povar Iurie, fapt care exclude vinovăția

ultimului în încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese;

- prin emiterea actului de constatare lui Povar Iurie i-se încălcă dreptul la muncă

și principiul prezumției de nevinovăție.

Prin hotărârea din 25 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Povar Iurie

către Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova cu privire la anularea

actului administrativ.

Prin decizia din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Povar Iurie, prin intermediul avocatului Lungu Adrian.

S-a casat hotărârea din 25 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată

depusă de Povar Iurie către Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova,

cu privire la anularea actului administrativ.

S-a anulat pct. 2 și 3 din Actul de constatare nr. 173/20 din 01 iunie 2021, întocmit

de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Povar Iurie.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat asupra temeiniciei actului

de constatare nr. 173/20 din 01 iunie 2021, emis de Autoritatea Națională de Integritate

în privința lui Povar Iurie, în partea în care s-a constatat încălcarea de către aceasta a

regimului juridic al conflictelor de interese, or, Povar Iurie, cu derogare de la normele

de drept, a admis încălcarea regimului conflictului de interese, ca urmare a emiterii

actelor administrative și încheierea directă a actelor juridice, care vizează persoane ce

îi sunt apropiate, după cum urmează: Contractul de subantrepriză nr. 15/03-18/15870

din 15 martie 2018 cu ÎI „Lara Caisîn”; Contractul de subantrepriză nr. 0017/05.

18/15870 din 17 mai 2018 cu ÎI „Corcevaia”; Contractul de subantrepriză nr. 15870/20

din 06 mai 2020 cu ÎI „Lara Caisîn”, cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul

de interese.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia instanței de

fond, potrivit căreia, în situația în care subiectul declarării este chemat să încheie un

act juridic în care are interese personale și care influențează sau poate influența

exercitarea imparțială și obiectivă a funcției, este prezent un conflict de interese real în

sensul art. 12 alin. (3) din Legea privind declararea era și a intereselor personale nr.

133 din 17 iunie 2016. Prin urmare, interesul personal al subiectului în forma apărută

putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților

ce-i reveneau potrivit legii, fapt ce se califică direct în una din situațiile prevăzute la

art. 12 alin. (3).

4

Suplimentar, instanța de apel a reținut că, în cadrul controlului subiectul conform

informației disponibile din Registrul declarațiilor privind conflictele de interese al

Autorității Naționale de Integritate, nu au fost identificate înscrisuri despre careva

declarații adresate Autorității Naționale de Integritate de către Administratorul ÎI

„Institutul Național de Cercetări în Domeniul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și

Arhitecturii „Urbanproiect”, Povar Iurie, prin care acesta ar fi solicitat soluționarea

conflictelor de interese reale în care s-a aflat până la încheierea contractelor menționate

supra. Astfel, prezumția inexistenței conflictului între interesele profesionale și cele

personale la încheierea actelor juridice respective este neîntemeiată. Or, interesul

personal al subiectului în forma apărută putea și pare să fi influențat exercitarea

imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce-i reveneau subiectului

controlului potrivit legii, fapt ce se califică direct în una din situațiile prevăzute la art.

12 alin. (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor. În aceeași

ordine de idei, instanța ierarhic inferioară a apreciat ca întemeiată concluzia primei

instanțe, cu referire la argumentele reclamantului, precum că Actul de constatare

urmează a fi anulat ca fiind emis cu încălcarea procedurii, pe motiv că inspectorul de

integritate a încălcat termenul procedurii administrative, reglementat de art. 60 din

Codul administrativ.

Distinct concluziei instanței de fond, reținută de către instanța de apel, privind

temeinicia actului de constatare nr. 173/20 din 01 iunie 2021 emis de Autoritatea

Națională de Integritate în privința lui Povar Iurie, în partea constatării interesului

personal, verificând legalitatea și temeinicia actului de constatare supus contestării în

partea stabilirii sancțiunii: - Decăderea, lui Povar Iurie, din dreptul de a exercita o

funcție publică sau o funcție de demnitate publică, pe o perioadă de 3 (trei) ani din data

rămânerii definitivă a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și

irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de

interese; - Înscrierea lui Povar Iurie în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție

de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, din data rămânerii definitivă a

actului de constatare ori din data rămânerii definitivă și irevocabilă a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese, instanța de apel a

remarcat faptul că, în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în cererea

de apel, actul de constatare nr. 173/20 din 01 iunie 2021 este pasibil anulării în această

parte.

În continuare, instanța ierarhic inferioară a conchis că, actul de constatare urmează

a fi anulat în partea sancțiunilor impuse întrucât, inspectorul de integritate a omis să-și

motiveze decizia de a-l decădea pe Povar Iurie din dreptul de a exercita o funcție

publică, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din

data rămânerii definitive a actului de constatare. Or, în cazuri similare, inspectorii de

integritate au încetat procedurile de control inițiate în privința unor subiecți ai

declarării, statuând că, incriminarea conflictului de interese urmărește sancționarea

situațiilor în care exercitarea imparțială a atribuțiilor de serviciu ale subiectului

declarării ar putea fi efectuată.

Instanța de apel a subliniat că, la aplicarea sancțiunii sub formă de încetare a

raporturilor de muncă și de privare a persoanei de dreptul de a exercita funcții publice

sau funcții de demnitate publică, inspectorul de integritate urmează să motiveze, prin

prisma principiului proporționalității, aplicarea unei astfel de sancțiuni. În consecință,

inspectorul de integritate a omis să-și motiveze sancțiunile aplicate în privința lui Povar

Iurie, prin prisma principiului proporționalității, invocând în motivarea aplicării acestui

5

principiu, doar teze generale, care nu au fost raportate la obiectul încălcărilor admise

de aceasta. Autoritatea Națională de Integritate, conducându-se de principiul

proporționalității, urma să-și motiveze aplicarea sancțiunii de încetare a raporturilor de

muncă ori de serviciu ale subiectului declarării. În condițiile speței, din analiza actului

de constatare întocmit în privința lui Povar Iurie, nu rezultă că, inspectorul de

integritate ar fi examinat cel puțin situația prin prisma analizei principiului

proporționalității, atunci când a dispus aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea

regimului juridic al conflictului de interese.

Mai mult ca atât, la aplicarea măsurilor restrictive, inspectorul de integritate nu a

ținut cont că, prin actele administrative/juridice nu au fost cauzate prejudicii, iar Povar

Iurie nu a realizat careva beneficii din aceste acte. Or, contrar soluției primei instanțe,

este de relevat că, art. 39 alin. (5) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate stabilește expres că, la aprecierea faptului dacă sunt

aduse daune interesului public se va ține cont în principal de caracterul sistematic sau

unitar al abaterii, de numărul de persoane afectate, de mărimea prejudiciului material

cauzat, de consecințele abaterii la nivel local, național sau internațional, de afectarea

reputației autorității/instituției publice sau a bunei funcționări a acesteia, precum și de

alte circumstanțe care ar afecta interesul public.

Instanța de apel a observat că, în circumstanțe similare celor din actele de

constatare nr. 136/16 din 24 martie 2022, nr. 430/20 din 31 decembrie 2021, nr. 115/08

din 14 martie 2022, în care chiar dacă inspectorii de integritate au constatat încălcarea

regimului juridic al conflictului de interese, aceștia nu au dispus decăderea persoanei

din dreptul de a exercita funcții publice și funcții de demnitate publică, cu excepția

funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive și irevocabile

a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interes și

înscrierea persoanei în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o

funcție publică sau o funcție de demnitate publică de la data rămânerii definitive a

actului de constatare ori din data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești prin

care se confirmă existența stării de incompatibilitate, susținând că sancțiunea

respectivă nu este proporțională cu încălcările admise. Aceste circumstanțe odată în

plus denotă, că actul de constatare emis în privința lui Povar Iurie, în partea pct. 2 și 3,

este contrar dispozițiilor art. 29 din Codul administrativ, așa cum, inspectorul de

integritate nu a motivat în nici un mod proporționalitatea sancțiunilor aplicate în raport

cu pretinsele încălcări admise de reclamantul/intimat. Totodată, actul de constatare

contestat, în partea pct. 2 și 3 contravine și prevederilor art. 137 alin. (4) din Codul

administrativ, care stipulează că, dacă într-un caz autoritatea publică și-a exercitat

dreptul discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri similare ea este obligată să își

exercite dreptul discreționar în același mod. Or, din analiza actului de constatare

contestat de Povar Iurie, nu rezultă că inspectorul de integritate ar fi justificat suficient

necesitatea aplicării sancțiunilor prevăzute de Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și a intereselor personale.

La 10 mai 2023, Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova a

depus recurs nemotivat, ulterior la 22 mai 2023 a depus recurs motivat împotriva

deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea parțială a deciziei contestate în partea admiterii acțiunii, și pronunțarea unei

noi hotărâri în această parte de respingere.

În motivarea recursului, a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel,

invocând că, instanța de apel a concluzionat asupra temeinicii actului de constatare în

6

partea în care s-a constatat încălcarea de către dl Iurie Povar a regimului juridic al

conflictelor de interese prin nedeclararea și nesoluționarea conflictului real de interese

și în consecință consumarea conflictului de interese, ca urmare a emiterii actelor

administrative și încheierea directă a actelor juridice, care vizează persoane ce îi sunt

apropiate, după cum urmează: Contractul de subantrepriză nr. 15/03- 18/15870 din 15

martie 2018 cu II „Lara Caisîn”; Contractul de subantrepriză nr. 0017/05. 18/15870 din

17 mai 2018 cu ÎI „Corcevaia”; Contractul de subantrepriză nr. 15870/20 din 06 mai

2020 cu ÎI „Lara Caisîn”, însă, a apreciat drept ilegal actul administrativ individual

defavorabil în partea sancțiunilor aplicate în privința intimatului care s-au regăsit în

pct. 2 și pct. 3 al dispozitivului actului de constatare. Astfel, instanța de apel a anulat

sancțiunile aplicate intimatului pentru încălcarea regimului juridic al conflictelor de

interese, pe motiv că, inspectorul de integritate nu și-a motivat decizia prin prisma

principiului proporționalității și al egalității de tratament respectiv, a încălcat limitele

dreptului discreționar.

Autoritatea consideră decizia Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2023, în

partea ce ține de admiterea parțială a cererii de chemare în judecată și anulării pct. 2 și

pct. 3 al dispozitivului actului de constatare, drept ilegală și neîntemeiată.

În partea încălcării regimului juridic al conflictelor de interese, legislația în

vigoare la momentul desfășurării procedurii administrative de control și emiterii actului

de constatare în privința dlui Iurie Povar prevedea mai multe tipuri de sancțiuni, fiecare

dintre acestea pentru acțiuni sau omisiuni distincte. Astfel, pentru nedeclararea

conflictului de interese (în termen de 3 zile) și nesoluționarea acestuia (abținere sau

neexecutarea propunerii de soluționare dictată de conducător sau organul ierarhic

superior), Legea nr. 133/2016 cu privire la declararea averii și intereselor personale, la

art. 39 alin. (1) indica asupra sancționării contravenționale a subiectului declarării în

conformitate cu prevederile Codului contravențional (art. 3132 din Codul

contravențional versiune în vigoare la momentul desfășurării procedurii administrative

de control și emiterii actului de constatare). Pentru rezolvarea unei cerere/demers,

emiterea unui act administrativ, încheierea, direct sau prin intermediul unei persoane

terțe, a unui actul juridic, luarea sau participarea la luarea deciziei în exercitarea

mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică sancțiunea era prevăzută de art.

23 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale.

Întru fortificarea poziției Autoritatea aduce în atenția decizia de inadmisibilitate a

Curții Constituționale nr. 127 din 29 octombrie 2020 care, la pct. 3 6 -3 7 confirmă cele

notate supra. Totodată, la pct. 38 - 39 din decizia indicată, Curtea a statuat că, (pct. 38)

legislatorul a definit clar tipurile de conflicte de interese și limita întinderii acestora,

fiind previzibile consecințele lor în funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului.

Consecințele încălcării prevederilor conținute în Legea privind declararea averii și a

intereselor personale sunt previzibile pentru destinatarii normelor. Astfel, subiectul

declarării este oblisat să declare si să soluționeze un conflict de interese real pentru a

evita survenirea conflictului de interese consumat (în cazul acestor inacțiuni survenind

răspunderea contravențională sau venală, după caz), iar în situația în care subiectul

totuși prin acțiune admite conflictul de interese consumat, inspectorul de integritate

aplică prin actul de constatare interdicția stabilită de articolul 23 alin. (6) din Legea

privind declararea averii și intereselor personale (a se vedea § 25 din Decizia citată

supra); (pct. 39) Prin urmare, Curtea observă că ”aceste două proceduri (sancțiuni) se

referă la aspecte diferite ale actului care aduce atingere intereselor societății...”.

7

A mai notat că, din moment ce inspectorul de integritate a constatat încălcarea de

către dl Iurie Povar ex-administrator al ÎS Institutul Național de Cercetări în Domeniul

Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Arhitecturii Urbanproiect a regimului juridic

al conflictelor de interese, a aplicat în privința acestuia sancțiunea de decădere din

dreptul de a deține o funcție publică sau de demnitate publică, cu operare înscrierii

corespunzătoare în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o

funcție publică sau de demnitate publică, care este publicat pe pagina web oficială a

Autorității.

A evidențiat că, odată operate modificări la Legea nr. 132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și

a intereselor personale, în data de 29 octombrie 2021, legiuitorul a prevăzut că,

sancțiunea aplicată de către inspectorul de integritate în cazul în care constată

încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese poate fi individualizată și anume:

inspectorul de integritate va aplica o sancțiune contravențională și după caz, poate fi

aplicată și sancțiunea de eliberare din funcție cu aplicarea interdicției de a deține o

funcție publică sau de demnitate publică pentru o perioadă de 3 ani. în acest sens,

aducem în atenție prevederile art. 39 alin. (1) din Legea nr. 132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate (în visoare la moment) unde se menționează că, în

cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese ori

încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,

inspectorul de integritate: lit. a) încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și

aplică sancțiunea contravențională. Termenul de prescripție a răspunderii

contravenționale nu se aplică; lit. b) după caz, emite un act de constatare în care solicită

încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării

și aplică pentru acesta interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.

Conform alin. (2) art. 39 din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate, inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile

menționate la alin. (1) lit. b) în funcție de gradul de vinovăție al subiectului declarării,

de natura abaterii, de numărul și durata abaterilor, de comiterea unor abateri similare

anterior, de prejudiciul adus interesului public și de funcția publică deținută. Astfel,

după introducerea acestor prevederi legale, legiuitorul oferă posibilitatea pentru

inspectorul de integritate ca, în momentul individualizării pedepsei în conformitate cu

art. 39 alin. (2) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, să decidă tipul de sancțiune ce urmează a fi aplicată în raport cu subiectul

declarării care a încălcat Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale.

Autoritatea observă că, instanța de apel în motivarea deciziei privind anularea pct.

2 și pct. 3 din dispozitivul actului de constatare, a făcut trimitere la conținutul art. 23

alin. (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, și

la art. 39 alin. (1) lit. b), alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate, care au intrat în vigoare după data emiterii actului

de constatare or, actul de constatare nr. 173/20 a fost emis la data de 01 iunie 2021, pe

când normele pe care le-a invocat instanța de apel și care pretinde că ar fi fost încălcate

de către inspectorul de integritate, se regăsesc în legislația de integritate abia începând

cu 29 octombrie 2021.

În final, Autoritatea consideră decizia Curții de Apel Chișinău drept ilegală or,

instanța de judecată urma să verifice dacă, Autoritatea a respectat întru totul normele

procedurale pentru întreaga procedură administrativă și la emiterea actului

8

administrativ și dacă, a aplicat în mod corespunzător normele materiale în vigoare Ia

etapa emiterii actului de constatare, si nu prevederile normative, care au intrat în

vigoare după ce a fost întocmit actul de constatare.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Autoritatea

Națională de Integritate a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei

instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 26 aprilie

2023, dar date despre notificarea acesteia recurentei, la materialele cauzei nu se

regăsesc.

La 22 mai 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului prin

intermediul poștei electronice decizia motivată din 26 aprilie 2023 (f.d. 175).

Astfel, recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate este depus cu

respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare

până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023).

La 14 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

În conformitate cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ,

Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii

judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din

5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie

examinat de un complet din 9 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, recursul considerat admisibil se

examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția

recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit.b) și d). Completul poate

9

decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu

privire la recursul considerat admisibil.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat

oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă

claritate.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul admisibil, care urmează a fi admis, cu casarea parțială a

deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii în această parte, prin care se

respinge pretenția lui Povar Iurie împotriva Autorității Naționale de Integritate cu

privire la anularea punctelor 2 și 3 din Actul de constatare nr. 173/20 din 01 iunie

2021, din considerentele ce urmează.

Conform art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, în urma examinării

recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: admite

recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.

În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231

alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs

se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin.

(1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Prin prisma alin. (2) și (3) al aceluiași articol, (2) instanța de judecată depune

eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea

corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor

declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică

asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de

participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele

pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de

participanții la proces.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că unul dintre

principiile procedurii de contencios administrativ potrivit art. 36 din Codul

administrativ, constituie principiul supremației dreptului, care prevede că instanța de

judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată

să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea

omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate

de stat. Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu

luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de

judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului

10

determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele

esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91

din 09 decembrie 1994 §27).

Recapitulând esența litigiului, instanța de recurs reține următoarea stare de fapt:

Iurie Povar a fost angajat în calitate de Administrator al întreprinderii de Stat

„Institutul Național de Cercetări în Domeniul Amenajării Teritoriului, Urbanismului

și Arhitecturii „Urbanproiect” conform Ordinului Cu privire la personal al Ministrului

Ecologiei, Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului al RM nr.275 din 18.07.2002,

ulterior conform Ordinului Cu privire la încetarea contractului individual de muncă

al Administratorului interimar al întreprinderii de Stat „Institutul Național de

Cercetări în Domeniul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Arhitecturii

„Urbanproiect” al Directorului general al Agenției Proprietăți Publice nr.28-P din

01.08.2020 a fost eliberat din funcție (f.d. 32-45, dos. administrativ).

La 02 martie 2021, în cadrul Autorității Naționale de Integritate a fost

înregistrată sesizarea nr.1582 cu privire la eventuala încălcare a regimului juridic al

conflictelor de interese de către Iurie Povar, Administrator al întreprinderii de Stat

„Institutul Național de Cercetări în Domeniul Amenajării Teritoriului, Urbanismului

și Arhitecturii „Urbanproiect” (f.d. 1-3, dos. administrativ).

La 09 martie 2021, prin procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 146/20, în

privința reclamantului a fost inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, fiind dispusă informarea lui Iurie Povar despre inițierea în

privința sa a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese și despre drepturile prevăzute în art. 33 din Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate (f.d. 4-6, dos. administrativ).

Prin notificările nr. 04-20/1149 din 10.03.2021 (nerecepționată) și nr.04-

20/1825 din 09.04.2021 (recepționată), reclamantul a fost informat despre inițierea în

privința sa a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese și despre drepturile sale prevăzute la art. 33 din Legea 132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate (f.d. 19-21, dos. administrativ).

Prin scrisoarea din 22.03.2021, ultima a expediat în adresa ANI copiile

contractelor de subantrepriză încheiate în perioada 01.01.2018 – 10.03.2021 cu ÎI

„Lara Casian” și ÎI „Corcevaia”, și anume : Contract de subantrepriză nr. 15/03-

18/15870 din 15.03.2018 cu ÎI „Lara Casian”; Contract de subantrepriză

nr.0017/05.18/15870 din 17.05.2018 cu ÎI „Corcevaia”; Contract de subantrepriză nr.

15870/20 din 06.05.2020 cu ÎI „Lara Casian”; în aceeași scrisoare fiind menționat că

pentru serviciile prestate nu a fost efectuată licitație (f.d. 48-81, dos. administrativ).

Potrivit răspunsului Agenției Servicii Publice din 24.03.2021, s-a stabilit că : ÎI

„Lara Caisîn” figurează înregistrată din 30.01.1995, administrator și unic fondator –

Caisîn Ion; ÎI „Corcevaia” figurează înregistrată din 16.02.1996, administrator și unic

fondator – Corcevaia Tatiana. Conform actelor de stare civilă, Olga Povar este soția

lui Iurie Povar, iar Tatiana Corcevaia și Ion Caisîn îi sunt cumnați (f.d. 24-28, dos.

administrativ).

La 29 martie 2021 prin notificarea nr.04-20/1557, reclamantului i s-a solicitat

prezentarea punctului de vedere/poziției asupra obiectului controlului inițiat în

privința sa (f.d. 63-65, dos. administrativ).

La 23 martie 2021, Iurie Povar, a depus la ANI punct de vedere în formă scrisă,

în conținutul căreia a indicat despre lipsa conflictului de interese (f.d. 69, dos.

administrativ).

11

În rezultatul examinării înscrisurilor administrate în cursul procedurii de control,

la 9 01.06.2021, inspectorul de integritate Victor Rența a emis actul de constatare nr.

173/20, prin care a decis:

întreprinderii de Stat „Institutul Național de Cercetări în Domeniul Amenajării

Teritoriului, Urbanismului și Arhitecturii „Urbanproiect”, a încălcat regimul juridic

al conflictelor de interese, manifestat prin nesoluționarea și neinformarea în termen

de 3 zile de la data constatării, în scris, conducătorul ierarhic superior, despre orice

situație de conflict de interese real în care se afla și respectiv prin încheierea directă

a actelor juridice, care vizează persoanele apropiate (cumnații Corcevaia Tatiana și

Caisîn Ion);

funcție de demnitate publică, pe o perioadă de 3 (trei) ani din data rămânerii definitivă

a actului de constatare ori din data rămânerii definitivă și irevocabilă a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.

de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, din data rămânerii definitivă a

actului de constatare ori din data rămânerii definitivă și irevocabilă a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.

despre dreptul de a-1 contesta, în termen de 15 zile de la primirea acestuia, în instanța

de contencios administrativ la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (MD-2068, mun.

Chișinău, str. Kiev 3) (f.d. 19-23).

Nefiind de acord cu actul de constatare, Iurie Povar a depus prezenta acțiune în

instanța de contencios administrativ, pledând în fața instanței asupra ilegalității

actului, invocând lipsa existenței conflictului de interese.

Prima instanță, judecând cauza în fond a ajuns la concluzia respingerii ca

neîntemeiată a cererii de chemare în judecată depusă de Povar Iurie către Autoritatea

Națională de Integritate a Republicii Moldova cu privire la anularea actului

administrativ.

Curtea de Apel Chișinău fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, a

ajuns la concluzia admiterii apelului declarat de Povar Iurie, prin intermediul

avocatului Lungu Adrian, a fost casată hotărârea din 25 octombrie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial cererea

de chemare în judecată depusă de Povar Iurie către Autoritatea Națională de Integritate

a Republicii Moldova, cu privire la anularea actului administrativ, cu anularea pct. 2 și

3 din Actul de constatare nr. 173/20 din 01 iunie 2021, întocmit de Autoritatea

Națională de Integritate în privința lui Povar Iurie.

Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor invocate în

recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că soluția instanței

de apel cu privire la admiterea pretenției privind anularea punctelor 2 și 3 din Actul de

constatare nr. 173/20 din 01 iunie 2021 este greșită, emisă cu aplicarea eronată a

normelor de drept material.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că potrivit pct. 1

din actul de constatare nr. 173/20 din 01 iunie 2021 al Autorității Naționale de

Integritate a fost stabilită încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către

Iurie Povar, în exercitarea funcției de Administrator al ÎS „Institutul Național de

Cercetări în Domeniu Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Arhitecturii

12

„Urbanproiect”, manifestat prin nesoluționarea și neinformarea în termen de 3 zile de

la data constatării, în scris, conducătorul ierarhic superior, despre orice situație de

conflict de interese real în care se afla și respectiv prin încheierea directă a actelor

juridice, care vizează persoanele apropiate (cumnații: Corcevaia Tatiana și Caisîn Ion).

La caz, instanța de recurs consideră relevant faptul că deși pct.1 a fost contestat

cu apel de către reclamantul Iurie Povar, prin decizia Curții de Apel Chișinău s-a

respins ca neîntemeiate pretenția respectivă, iar Iurie Povar nu a contestat cu recurs

respectiva soluție.

Prin urmare, instanța de recurs constată că intimatul Iurie Povar nu a contestat

concluzia Curții de Apel că a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, în

exercitarea funcției de Administrator al ÎS „Institutul Național de Cercetări în Domeniu

Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Arhitecturii „Urbanproiect”, manifestat prin

nesoluționarea și neinformarea în termen de 3 zile de la data constatării, în scris,

conducătorul ierarhic superior, despre orice situație de conflict de interese real în care

se afla și respectiv prin încheierea directă a actelor juridice, care vizează persoanele

apropiate (cumnații: Corcevaia Tatiana și Caisîn Ion).

Potrivit art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ și

art. 219 alin. (3) din Codul administrativ, instanța de judecată nu are dreptul să

depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul

cererilor formulate de participanții la proces.

Ținând cont de conjunctura circumstanțelor de fapt și a normelor precitate, întru

respectarea limitelor judecării recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție decelează că obiect al prezentei proceduri de recurs inițiate la cererea de recurs

depusă de Autoritatea Națională de Integritate, constituie punctele 2 și 3 din actul de

constatare nr. 173/20 din 01 iunie 2021, întocmit în privința lui Iurie Povar de către

Autoritatea Națională de Integritate.

Verificând legalitatea și temeinicia deciziei instanțe de apel, în partea contestată,

în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recurs, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel a interpretat eronat

normele de drept material și a dat o apreciere greșită materialului probator anexat la

dosar, fapt ce a dus la adoptarea soluției neîntemeiate de admitere a pretențiilor lui Iurie

Povar împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea punctelor 2

și 3 din actul de constatare nr. 173/20 din 01 iunie 2021.

Conform art. 23 alin. (4), (7) și (8) din Legea privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la data emiterii

actului contestat, fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta

a soluționat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat,

direct sau prin intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a

participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de

interese constituie temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru

revocarea, destituirea sau, după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori

de serviciu ale subiectului în cauză.

În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de demnitate publică

la data constatării averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului

de interese, interdicția de 3 ani se aplică potrivit legii, de la data la care a rămas

definitiv actul de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă și irevocabilă hotărîrea

13

judecătorească prin care se confirmă existența averii nejustificate, a stării de

incompatibilitate ori a conflictului de interese.

Autoritatea Națională de Integritate ține Registrul de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, care este publicat

pe pagina web oficială a Autorității.

În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra, instanța de

recurs notează că instanța ierarhic inferioară constatând încălcarea regimului

conflictelor de interese, prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese de

către Iurie Povar, și respectiv legalitatea punctului 1 din actul de constatare nr. 173/20

din 01 iunie 2022, neîntemeiat a anulat punctele 2 și 3 din actul de constatare

menționat.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța

de apel greșit a concluzionat că măsurile aplicate de inspectorul de integritate și

indicate la punctele 2 și 3 din actul de constatare nr. 173/20 din 01 iunie 2022 urmau

a fi verificate prin prisma principiului proporționalității.

La acest capitol, instanța de recurs evidențiază că, conform art. 39 alin. (1)-(3)

din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate

în redacția în vigoare la data emiterii actului contestat, în cazul în care se constată

nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese, inspectorul de integritate

încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și îl trimite instanței judecătorești

spre examinare conform procedurii stabilite de Codul contravențional al Republicii

Moldova.

Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al

conflictului de interese rămîne definitiv, Autoritatea sesizează în termen de cel mult

5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în

funcție a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după

caz, în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale

persoanei care a emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin

persoane terțe, actul juridic, sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu

încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese.

Sancțiunea disciplinară poate fi aplicată după rămânerea definitivă a actului de

constatare, în condițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară.

Iar, art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate în redacția în vigoare după emiterii actului

contestat (aplicat greșit de către instanța de apel), prevede că, în cazul în care se

constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese ori încălcarea

regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de

integritate:

a) încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și aplică sancțiunea

contravențională. Termenul de prescripție a răspunderii contravenționale nu se aplică;

b) după caz, emite un act de constatare în care solicită încetarea mandatului, a

raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării și aplică pentru acesta

interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.

Inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile menționate la alin. (1)

lit. b) în funcție de gradul de vinovăție al subiectului declarării, de natura abaterii, de

numărul și durata abaterilor, de comiterea unor abateri similare anterior, de

prejudiciul adus interesului public și de funcția publică deținută.

14

Dacă actul de constatare rămâne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen de

cel mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de

numirea în funcție a subiectului declarării în vederea încetării mandatului, a

raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia.

În interpretarea corectă a normelor precitate, instanța de recurs consideră necesar

să evidențieze că prin modificările operate prin Legea nr. 130 din 07 octombrie 2021

inspectorul de integritate a fost investit de legiuitor cu dreptul discreționar care i-ar

permite aplicarea anumitor măsuri în cazul în care se constată nedeclararea sau

nesoluționarea unui conflict de interese. Însă, la caz sunt aplicabile prevederile până

la modificări, or, actul de constatare a fost adoptat la 01 iunie 2021.

Prin urmare, având în vedere natura abaterilor, numărul și durata abaterilor,

prejudiciul adus interesului public și funcției publice deținute, instanța de recurs

constată că inspectorul de integritate întemeiat a ajuns la concluzia de a-l decăderea,

pe Povar Iurie, din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate

publică, pe o perioadă de 3 (trei) ani din data rămânerii definitivă a actului de

constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin

care se confirmă existența conflictului de interese, precum și înscrierea lui Povar Iurie

în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau

de demnitate publică, din data rămânerii definitivă a actului de constatare ori din data

rămânerii definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se confirmă

existența conflictului de interese.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

că instanța de apel într-un mod eronat a concluzionat ca fiind situații similare actele

de constatare nr. 136/16 din 24 martie 2022, nr. 430/20 din 31 decembrie 2021, nr.

115/08 din 14 martie 2022, or, respectivele actele de constatare au fost adoptate după

modificările operate prin Legea nr. 130 din 07 octombrie 2021. Prin urmare,

constatările instanței ierarhic inferioare cu privire la circumstanțe similare a actelor

de constatare nr. 136/16 din 24 martie 2022, nr. 430/20 din 31 decembrie 2021, nr.

115/08 din 14 martie 2022, nu sunt relevante la caz, or, actul de constatare nr. 173/20

în privința lui Iurie Povar a fost adoptat de către Autoritatea Națională de Integritate

la 01 iunie 2021 (până la modificări).

În context, instanța de recurs relevă că în punctele 26 și 27 ale deciziei de

inadmisibilitate nr. 109 din 06 septembrie 2022, Curtea Constituțională a reamintit că

legislatorul a definit în mod clar tipurile de conflicte de interese și întinderea acestora,

respectiv consecințele lor în funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului și

circumstanțele cazului.

Astfel, prevederile legale criticate reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea

transparenței în exercitarea funcțiilor publice și, mai mult, au ca scop garantarea

exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.

La caz, este cert că la aplicarea măsurilor restrictive față de Iurie Povar, în

calitate de Administrator al ÎS „Institutul Național de Cercetări în Domeniu Amenajării

Teritoriului, Urbanismului și Arhitecturii „Urbanproiect”, la punctele 2 și 3 din actul

de constatare nr. 173/20 din 01 iunie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a

respectat procedura de emitere a actului administrativ, actul este emis de către un

organ competent și în corespundere cu normele legii materiale aplicabile speței,

instanța de recurs nu a constatat admiterea a careva abateri la emiterea actului

15

administrativ individual defavorabil emis în privința reclamantului de către

Autoritatea Națională de Integritate, legalitatea pct. 2 și 3 din actul de constatare

nefiind pusă la îndoială, iar contrariul nu a fost demonstrat în cadrul examinării

cauzei.

Sintetizând cele reliefate supra instanța de recurs constată netemeinicia

pretențiilor lui Iurie Povar cu privire la anularea punctelor 2 și 3 din actul de

constatare nr. 173/20 din 01 iunie 2021, prin urmare netemeinicia deciziei instanței

de apel în partea admiterii acestor pretenții.

Pentru motivele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa parțial decizia din 26 aprilie 2023

a Curții de Apel Chișinău în partea admiterii acțiunii lui Iurie Povar și anulării

punctelor 2 și 3 din actul de constatare nr. 173/20 din 01 iunie 2021, întocmit în

privința lui Iurie Povar de către Autoritatea Națională de Integritate, cu emiterea în

această parte a unei noi decizii de respingere a pretențiilor lui Iurie Povar împotriva

Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea pct. 2 și 3 din actul de

constatare nr. 173/20 din 01 iunie 2021.

Dat fiind faptul că în rest decizia instanței de apel nu a fost contestată cu recurs,

instanța de recurs nu se va expune cu privire la legalitatea acesteia în partea

necontestată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 248 alin. (2) din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Se casează parțial decizia din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Povar Iurie împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ, și anume în partea admiterii parțiale a acțiunii înaintate de Iurie Povar

și anulării punctelor 2 și 3 din actul de constatare nr. 173/20 din 01 iunie 2021,

întocmit în privința lui Iurie Povar de către Autoritatea Națională de Integritate, și în

această parte se emite o nouă decizie prin care:

Se resping ca neîntemeiate pretențiile lui Iurie Povar împotriva Autorității

Naționale de Integritate cu privire la anularea punctelor 2 și 3 din actul de constatare

nr. 173/20 din 01 iunie 2021, întocmit în privința lui Iurie Povar de către Autoritatea

Națională de Integritate.

Decizia este irevocabilă

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

16