3ra-349/24 — anularea actulului administrativ individual defavorabil

3ra-349/24 — anularea actulului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Autoritatea Națională de

Integritate,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Alexandra Topal împotriva Autorității Naționale de

Integritate privind anularea actului administrativ individual defavorabil și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-349/24

NR. PIGD 2-21151658-01-3ra-18042024)

Evaluarea conflictului de interese și proporționalitatea sancțiunilor aplicate

de Autoritatea Națională de Integritate. Verificarea acțiunilor subiectului

controlului sub aspectul influenței de relațiile personale.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. I. Barbacaru,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

8 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată cu acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității

Naționale de Integritate privind anularea actului de constatare nr.307/29 din

20 septembrie 2021 și încasarea cheltuielilor de judecată

29/3896 din 20 iunie 2021 a fost anunțată de către Autoritatea Națională de

Integritate a RM că, în privința sa a fost inițiată procedura de control privind

eventuala încălcare a regimului juridic al incompatibilităților.

Actul de Constatare nr. 307/29 din 20 septembrie 2021, întocmit și semnat

de inspectorul de integritate al Inspectoratului de integritate al ANI, Tatiana

Pleșca, prin care s-a constatat că a încălcat regimul juridic al conflictelor de

interese.

și semnat de inspectorul de integritate Tatiana Pleșca ca fiind unul eronat și

nefondat. Din actul de constatare nr.307/29 din 20 septembrie 2021, se atestă

că, inspectorul de integritate a stabilit că, Topal Alexandra este primar al sat.

Băiuș, r-l Leova, mandatul fiindu-i validat prin Hotărârea Judecătoriei

Cimișlia (sediul Central) din 11 noiembrie 2019.

Oxana Zalisețchi a fost angajată în calitate de Director la Casa de Cultură

(șef Cămin de Cultură), în cadrul Primăriei com. Băiuș, r-l Leova, aprobată

și semnată de ex-primarul com. Băiuș, Ion Stog. Inspectorul de integritate a

constat că, Oxana Zalisețchi ar fi o persoană apropiată pentru reclamantă

reieșind din faptul că îi este cumnată, iar în consecință dânsa s-ar fi aflat în

conflict de interese nedeclarat și nesoluționat. Cu toate acestea, inspectorul

de integritate nu a specificat care sânt acțiunile prin care a favorizat cumva

situația dnei Oxana Zalisețchi sau deciziile prin care a afectat activitatea

Primăriei com. Băiuș, r-l Leova.

în calitate de director al Casei de Cultură a sat. Băiuși, r-l Leova încă din

anul 2011 și alegerea reclamantei în calitate de primar al com. Băiuș, r-l

1

Leova în anul 2019, corespunde situației de fapt, însă constatările privind

conflictul de interese le consideră eronate. Subliniază că, Oxana Zalisețchi

nu a fost angajată de către reclamantă, aceasta activând ca director al Casei

de Cultură din 1 decembrie 2011, fiind angajată de către ex-primarul com.

Băiuș, r-l Leova, I. Stog.

de inspectorul de integritate, sânt acte tehnice care intră în atribuțiile și

obligațiunile sale de primar și nu au dus la facilitarea Oxanei Zalisețchi în

exercitarea funcției sale de director al Casei de Cultură și nu au influențat-o

cumva în exercitarea obligațiunilor sale de serviciu. Nu a încălcat legislația

în vigoare, nu a urmărit și nu a obținut nici un interes personal sau material,

nu l-a obținut și nici nu putea să-l obțină în circumstanțele descrise și nu a

adus careva prejudicii prin acțiunile sale.

de Integritate este susceptibil anulării, datorită erorilor de procedură admise

și datorită lipsei de fapt a constatărilor subiective făcute de inspectorul de

integritate și reține, în acest sens, prevederile art. 3, art. 6, art. 10 alin. (1),

art. 16, art. 21, art. 22 ,art. 30, art. 31, art. 118, art. 120, art. 137, art. 189 alin.

(1) din Cod administrativ.

depunerea și înregistrarea petiției la Autoritatea Națională de Integritate – 28

iunie 2021, procedura administrativă soldată cu emiterea actului de

constatare nr. 307/29 a fost finalizată la 20 septembrie 2021, adică cu

depășirea vădită a termenului de 30 zile, a cărui prelungire nu a derulat sub

auspiciile art. 60 alin. (4) Cod administrativ, prin invocarea motivelor și

complexității obiectului procedurii de control ce ar justifica prelungirea

termenului, precum și comunicarea în scris participanților la procedura

administrativă în termen de 30 zile, împreună cu motivele prelungirii.

”nedeclararea” și ”nesoluționarea” conflictului de interese, adică pentru

inacțiunea subiectului, or, în temeiul actului de constatare nr. 307/29 din 20

septembrie 2021, reclamanta a fost sancționată, inter alia, pentru faptul

nedeclarării și nesoluționării conflictelor de interese în care s-ar fi aflat, de

fiecare dată când a fost chemată să rezolve cereri, să emită acte

administrative, să încheie direct acte juridice, să ia decizii care vizează

persoane ce îi sânt apropiate, prin ce ar fi încălcat regimul juridic al

conflictelor de interese. Totodată menționează că dânsa nu a fost sancționată

pentru nedeclararea și nesoluționarea conflictului de interese pe partea

răspunderii contravenționale iar antrenarea răspunderii prin prisma

legislației privind conflictele de interese pentru aceeași conduită ar veni în

contradicție cu principiul fundamental în materia răspunderii juridice - non

bis in idem (nu de două ori pentru aceeași faptă).

2

principiul proporționalității la analizarea situației de fapt și la emiterea

actului de constatare nr. 307/29 din 20 septembrie 2021. Trecând actul dat

prin lumina triplului test, care deși nu este specificat expres în textul

Convenției Europene pentru Drepturile Omului, este totuși aplicat de Curte,

constată că, ANI nu a stabilit proporționalitatea măsurilor întreprinse în

temeiul actului de constatare în lumina art. 29 Cod administrativ, de

asemenea, autoritatea publică pârâtă nu a motivat prin prisma principului

securității raporturilor juridice consfințit la art. 30 Cod administrativ,

intervenția prin actul de constatare din 20 septembrie 2021, inter alia, asupra

situațiilor juridice derulate în perioada anilor 2019 - 2021, în particular pe

marginea puterii lucrului decis ale actelor și drepturilor dobândite în perioada

vizată neinvocând necesitatea absolută a interesului public.

septembrie 2021 este semnat de inspectorul de integritate Tatiana Pleșca din

numele Inspectoratului de Integritate care este parte integrantă a Aparatului

Autorității Naționale de Integritate în conformitate cu art. 8, art. 16 din Legea

cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova nr. 9 din 08 februarie 2018 privind aprobarea structurii

și a efectivului-limită ale Autorității Naționale de Integritate.

(fără personalitate juridică) a Inspectoratului de Integritate, în numele ultimei

și semnată de angajatul acesteia, în pofida faptului că, funcțiile de exercitare

a controlului averii și intereselor personale, controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese îi revine Autorității Naționale de

Integritate în conformitate cu dispozițiile art. 5-6 din Legea cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

acțiunea în contencios administrativ, înaintată de către Alexandra Topal

împotriva Autorității Naționale de Integritate a RM, cu privire la anularea

actului administrativ – Actul de constatare nr. 307/29 din 20 septembrie

2021, și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 7 aprilie 2023.

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 07 aprilie 2023,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul

3

Râșcani din 7 aprilie 2023 și pronunțarea unei noi decizii de admitere a

acțiunii reclamantei.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 07 aprilie 2023, emisă în

cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Alexandra Topal

împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului

administrativ individual defavorabil și compensarea cheltuielilor de

judecată. S-a emis o nouă decizie, prin care: S-a admis acțiunea depusă de

Alexandra Topal împotriva Autorității Naționale de Integritate privind

anularea actului administrativ individual defavorabil și compensarea

cheltuielilor de judecată. S-a anulat actul de constatare nr. 307/29 din 20

septembrie 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate în privința

Alexandrei Topal.

unui conflict de interese real consumat, trebuie să fie întrunite cumulativ

patru condiții: (i) persoana să fie subiectul declarării în temeiul art.3 al Legii

133/2016; (ii) subiectul declarării a semnat un act juridic/administrativ care

vizează persoane ce îi sunt apropiate; (iii) subiectul declarării nu a depus

declarația privind conflictul de interese real (declarația nu a fost înregistrată

în Registrul declarațiilor privind conflicte de interese); (iv) semnarea actelor

a influențat sau a putut influența exercitarea imparțială și obiectivă a funcției

publice.

aceste patru condiții trebuie să fie întrunite cumulativ, astfel, atribuția

inspectorului de integritate de a constata existența conflictelor de interese

prevăzută la art.19 Legea 132/2016, nu este un procedeu tehnic de a constata

existența/inexistența actelor semnate sau existența/ inexistența declarației cu

privire la un conflict de interese. Această atribuție constă în stabilirea stării

de fapt și clarificarea întrunirii tuturor condițiilor ce rezultă din lege.

declarării, potrivit art. 3 al Legii nr. 133/2016 și că aceasta a semnat actele

ce o vizează pe cumnata sa Oxana Zalisețchi, prin urmare circumstanțele

respective atestă că primele două condiții stabilite de legiuitor în norma art.

12 din Legea nr. 133/2016, sânt întrunite.

Legii nr. 133/2016, și a constatat că, Alexandra Topal nu a declarat despre

conflictul de interese, apărut atunci când a emis/semnat actele

juridice/administrative în privința persoanei apropiate.

4

definitoriu pentru constatarea existenței unui conflict de interese real

consumat inspectorul de integritate urma să clarifice dacă emiterea/semnarea

actelor emise de reclamantă în privința persoanelor apropiate, a influențat

sau a putut să influențeze îndeplinirea imparțială și obiectivă a funcției.

dacă, Alexandra Topal la semnarea actelor juridice/ administrative și-a

îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția și a oferit careva facilități în raport

cu alți angajați.

personal, or, semnarea actelor cu privire la stabilirea sporului de

performanță, acordarea premiului anual sau acordarea concediului anual în

privința Oxanei Zalisețchi, Director Casă de Cultură (șef Cămin Cultural) nu

poate fi apreciată ca interes personal al subiectului declarării, cu atât mai

mult că, acordarea premiilor de muncă a fost egală în raport cu alți angajați.

deducă concluzia că, la soluționarea și semnarea actelor indicate, Alexandra

Topal și-a îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția, în condițiile în care,

conform legislației muncii, angajatorul este obligat să emită anumite acte în

baza cererii angajatului (acordarea concediului, sporului de performanță,

etc), marja de discreție în acest caz fiind egală cu zero.

apelanta/reclamantă a încălcat prevederile legale la emiterea dispozițiilor în

privința lui Oxana Zalisețchi și care a fost interesul personal al acesteia,

ținând cont de faptul că, Oxana Zalisețchi a fost angajată în funcția pe care o

deținea cu mult timp înainte de deținerea de către apelantă a mandatului de

primar, actele de angajare a acesteia fiind semnate de fostul primar, iar la

moment actual Oxana Zalisețchi nu mai activează în funcția de Șef Cămin

Cultural sat. Băiuș, r-l Leova.

neîntemeiat și din motiv că, inspectorul de integritate a omis să-și motiveze

decizia ce ține de decăderea Alexandrei Topal din dreptul de a exercita o

funcție publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv funcția de primar,

pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din

data rămânerii definitive a actului de constatare, sub aspectul

proporționalității.

23 alin.(3), (4) din Legea nr.133/2016, prevede că, fapta subiectului declarării

în privința căruia s-a constatat starea de incompatibilitate nesoluționată,

constituie temei pentru încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de

serviciu ale acestuia.

5

care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunile disciplinare ce pot fi

aplicate pentru săvârșirea abaterii disciplinare nu pot consta în avertisment,

mustrare sau mustrare aspră. Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a

constatat că acesta a soluționat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act

administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, un act

juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea

dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie temei pentru

răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau,

după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale

subiectului în cauză.

că, în practica sa, Autoritatea Națională de Integritate, conducându-se de

principiul proporționalității, a emis acte de constatare a încălcării regimului

juridic al conflictelor de interese de către subiecți ai declarării, însă, nu a aplicat

și sancțiunea de încetare a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului

declarării, motivând că aceasta este disproporțională cu abaterea admisă.

din Legea nr. 133/2016, indicând că, norma legală stabilește în mod expres,

că subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție este decăzut din

dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică,

cu excepția funcțiilor electorale.

apelanta/reclamantă, Alexandra Topal inclusiv de dreptul de a exercita

funcția de primar, care este o funcție electorală, fără a-și motiva soluția

adoptată.

apelantei/reclamantei Alexandra Topal, este unul ilegal și contrar

dispozițiilor art. 29 din Codul administrativ, așa cum, inspectorul de

integritate nu a motivat în nici un mod proporționalitatea sancțiunilor

aplicate în raport cu pretinsele încălcări admise de apelantul/reclamant.

examinarea acțiunilor în contencios administrativ a conchis că, acțiunea

depusă de Alexandra Topal urmează a fi admisă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 14 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14

februarie 2024 și emiterea unei decizii noi prin care cererea de chemare în

judecată înaintată de către Alexandra Topal să fie respinsă ca neîntemeiată.

6

suplimentar împotriva deciziei din 14 februarie 2024 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 14 februarie 2024 și emiterea unei decizii noi prin care cererea

de chemare în judecată înaintată de către Alexandra Topal să fie respinsă ca

neîntemeiată.

ARGUMENTELE RECURSULUI

că, decizia Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2024 nu este întemeiată,

deoarece la emiterea actului judecătoresc instanța a aplicat eronat normele

de drept material, astfel, la examinarea cauzei nu au fost constatate, elucidate

pe deplin și dovedite circumstanțele care au importantă la soluționare justă a

cauzei.

declararea averii și intereselor personale, intimata/reclamanta exercitând

funcția de primar al corn. Băiuș, r-l Leova, având interes personal rezultat

din relațiile sale cu persoanele apropiate - cumnata, Oxana Zalisețchi, care

activează în funcția de director/șef a Căminului cultural din subordinea

primăriei corn. Băiuș, a emis și continuă să emită acte administrative în

privința acesteia, admițând astfel o încălcare a regimului juridic al

conflictelor de interese, și anume: Dispoziția nr. 41 din 2 decembrie 2019 cu

privire la stabilirea sporului pentru performanta, cu anexă, prin care se

confirmă că în calitatea sa de primar, dna Alexandra Topal, prin actul

administrativ emis a stabilit dnei Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural Băiuș,

r-1 Leova, calificativul final și sporul aferent funcției pentru luna noiembrie

2019; Dispoziția nr. 47 din 26 decembrie 2019 cu privire la stabilirea

sporului pentru performanță, cu anexă, prin care se confirmă că în calitatea

sa de primar, dna Alexandra Topal, prin actul administrativ emis a stabilit

dnei Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural Băiuș, r-1 Leova, calificativul final

și sporul aferent funcției pentru luna decembrie 2019; Dispoziția nr. 2 din 3

februarie 2020 cu privire la stabilirea sporului pentru performanță, cu anexă,

prin care se confirmă că în calitatea sa de primar, dna Alexandra Topal, prin

actul administrativ emis a stabilit dnei Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural

Băiuș, r-1 Leova, calificativul final și sporul aferent funcției pentru luna

ianuarie 2020; Fișa postului a dnei Oxana Zalisețchi în funcția de Director

Casă de Cultură (șef Cămin de Cultură) în cadrul Primăriei corn. Băiuș, r-1

Leova, aprobată de primarul corn. Băiuș, r-1 Leova Alexandra Topal, la 11

februarie 2020; Dispoziția nr. 4 din 28 februarie 2020 cu privire la stabilirea

sporului pentru performanță, cu anexă, prin care se confirmă că în calitatea

sa de primar, dna Alexandra Topal, prin actul administrativ emis a stabilit

dnei Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural Băiuș, r-1 Leova, calificativul final

și sporul aferent funcției pentru luna februarie 2020; Dispoziția nr. 08 din 27

7

martie 2020 cu privire la stabilirea sporului pentru performanță, cu anexă,

prin care se confirmă că în calitatea sa de primar, dna Alexandra Topal, prin

actul administrativ emis a stabilit dnei Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural

Băiuș, r-1 Leova, calificativul final și sporul aferent funcției pentru luna

martie 2020; Dispoziția nr.5 din 11 mai 2020 cu privire la acordarea

concediului anual de odihnă, prin care se confirmă că în calitatea sa de

primar, dna Alexandra Topal, prin actul administrativ emis a acordat

concediu anual de odihnă dnei Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural Băius,

r-1 Leova, pentru anul 2019; Dispoziția nr. 15 din 29 mai 2020 cu privire la

stabilirea sporului pentru performanță, cu anexă, prin care se confirmă că în

calitatea sa de primar, dna Alexandra Topal, prin actul administrativ emis a

stabilit dnei Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural Băiuș, r-1 Leova,

calificativul final și sporul aferent funcției pentru luna mai 2020; Dispoziția

nr. 22 din 30 iunie 2020 cu privire la stabilirea sporului pentru performanță,

cu anexă, prin care se confirmă că în calitatea sa de primar, dna Alexandra

Topal, prin actul administrativ emis a stabilit dnei Oxana Zalisețchi, șef

Cămin cultural Băiuș, r-1 Leova, calificativul final și sporul aferent funcției

pentru luna iunie 2020; Dispoziția nr. 26 din 30 iulie 2020 cu privire la

stabilirea sporului pentru performanță, cu anexă, prin care se confirmă că în

calitatea sa de primar, dna Alexandra Topal, prin actul administrativ emis a

stabilit dnei Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural Băiuș, r-1 Leova,

calificativul final și sporul aferent funcției pentru luna iulie 2020; Dispoziția

nr. 27 din 01 septembrie 2020 cu privire la stabilirea sporului pentru

performanță, cu anexă, prin care se confirmă că în calitatea sa de primar, dna

Alexandra Topal, prin actul administrativ emis a stabilit dnei Oxana

Zalisețchi, șef Cămin cultural Băiuș, r-1 Leova, calificativul final și sporul

aferent funcției pentru luna august 2020; Dispoziția nr. 34 din 30 septembrie

2020 cu privire la stabilirea sporului pentru performanță, cu anexă, prin care

se confirmă că în calitatea sa de primar, dna Alexandra Topal, prin actul

administrativ emis a stabilit dnei Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural Băiuș,

r-1 Leova, calificativul final și sporul aferent funcției pentru luna septembrie

2020; Dispoziția nr. 39 din 30 octombrie 2020 cu privire la stabilirea sporului

pentru performanță, cu anexă, prin care se confirmă că în calitatea sa de

primar, dna Alexandra Topal, prin actul administrativ emis a stabilit dnei

Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural Băiuș, r-1 Leova, calificativul final și

sporul aferent funcției pentru luna octombrie 2020; Dispoziția nr. 45 din 01

decembrie 2020 cu privire la stabilirea sporului pentru performanță, cu

anexă, prin care se confirmă că în calitatea sa de primar, dna Alexandra

Topal, prin actul administrativ emis a stabilit dnei Oxana Zalisețchi, șef

Cămin cultural Băiuș, r-1 Leova, calificativul final și sporul aferent funcției

pentru luna noiembrie 2020; Dispoziția nr. 46 din 03 decembrie 2020 cu

privire la acordarea premiului anual personalului din unitățile bugetare, prin

care se confirmă că în calitatea sa de primar, dna Alexandra Topal, prin actul

administrativ emis a acordat dnei Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural Băiuș,

8

r-1 Leova, premiu anual pentru rezultatele activității în anul 2019; Dispoziția

nr.21 din 07 decembrie 2020 cu privire la acordarea concediului anual de

odihnă, prin care se confirmă că în calitatea sa de primar, dna Alexandra

Topal, prin actul administrativ emis a acordat concediu anual de odihnă dnei

Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural Băius, r-1 Leova, pentru anul 2020;

Dispoziția nr. 1 din 05 ianuarie 2021 cu privire la stabilirea sporului pentru

performanță, cu anexă, prin care se confirmă că în calitatea sa de primar, dna

Alexandra Topal, prin actul administrativ emis a stabilit dnei Oxana

Zalisețchi, șef Cămin cultural Băiuș, r-1 Leova, calificativul final și sporul

aferent funcției pentru luna decembrie 2020; Dispoziția nr. 14 din 31 ianuarie

2021 cu privire la stabilirea sporului pentru performanță, cu anexă, prin care

se confirmă că în calitatea sa de primar, dna Alexandra Topal, prin actul

administrativ emis a stabilit dnei Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural Băiuș,

r-1 Leova, calificativul final și sporul aferent funcției pentru luna ianuarie

2021; Dispoziția nr. 3 din 1 februarie 2021 cu privire la stabilirea sporului

pentru performanță, cu anexă, prin care se confirmă că în calitatea sa de

primar, dna Alexandra Topal, prin actul administrativ emis a stabilit dnei

Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural Băiuș, r-1 Leova, calificativul final și

sporul aferent funcției pentru luna ianuarie 2021; Dispoziția nr. 6 din 26

februarie 2021 cu privire la stabilirea sporului pentru performanță, cu anexă,

prin care se confirmă că în calitatea sa de primar, dna Alexandra Topal, prin

actul administrativ emis a stabilit dnei Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural

Băiuș, r-1 Leova, calificativul final și sporul aferent funcției pentru luna

februarie 2021; Dispoziția nr. 14 din 31 martie 2021 cu privire la stabilirea

sporului pentru performanță, cu anexă, prin care se confirmă că în calitatea

sa de primar, dna Alexandra Topal, prin actul administrativ emis a stabilit

dnei Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural Băiuș, r-1 Leova, calificativul final

și sporul aferent funcției pentru luna martie 2021; Dispoziția nr. 18 din 28

aprilie 2021 cu privire la stabilirea sporului pentru performanță, cu anexă,

prin care se confirmă că în calitatea sa de primar, dna Alexandra Topal, prin

actul administrativ emis a stabilit dnei Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural

Băiuș, r-1 Leova, calificativul final și sporul aferent funcției pentru luna

aprilie 2021; Dispoziția nr. 25 din 31.05.2021 cu privire la stabilirea sporului

pentru performanță, cu anexă, prin care se confirmă că în calitatea sa de

primar, dna Alexandra Topal, prin actul administrativ emis a stabilit dnei

Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural Băiuș, r-1 Leova, calificativul final și

sporul aferent funcției pentru luna mai 2021; Dispoziția nr. 26 din 30 iunie

2021 cu privire la stabilirea sporului pentru performanță, cu anexă, prin care

se confirmă că în calitatea sa de primar, dna Alexandra Topal, prin actul

administrativ emis a stabilit dnei Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural Băiuș,

r-1 Leova, calificativul final și sporul aferent funcției pentru luna iunie 2021;

Dispoziția nr. 9 din 15 iulie 2021 cu privire la acordarea concediului anual

de odihnă, prin care se confirmă că în calitatea sa de primar, dna Alexandra

Topal, prin actul administrativ emis a acordat concediu anual de odihnă dnei

9

Oxana Zalisețchi, șef Cămin cultural Băiuș, r-1 Leova pentru anul 2021;

Dispoziția nr. 28 din 28 iulie 2021 cu privire la stabilirea sporului pentru

performanță, cu anexă, prin care se confirmă că în calitatea sa de primar, dna

Alexandra Topal, prin actul administrativ emis a stabilit dnei Oxana

Zalisețchi, șef Cămin cultural Băiuș, r-1 Leova, calificativul final și sporul

aferent funcției pentru luna iulie 2021.

de Integritate al Autorității Naționale de Integritate a constatat și a aplicat

sancțiunea pentru încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese

consumat de către intimată, doar pentru perioada care a fost guvernată de

prevederile Legii nr. 132/2016 și nr. 133/2016, actele administrative emise

în anii 2019 - 2021.

Totodată atrage atenția instanței și la constatările Curții Constituționale, în

decizia nr. 143 din 16.12.2019, unde înalta Curte a constatat în pct. 23 - 26,

că, răspunderea contravențională devine incidență pentru „nedeclararea” și

„nesoluționarea” conflictului de interese real existent, adică pentru

inacțiunea subiectului.

următorul fapt procedural, hotărârea motivată a judecătoriei Chișinău sediul

Râșcani din 07.04.2023 a fost expediată către părți pe data de 28 iunie 2023,

fiind înregistrată în secretariatul Autorității Naționale de Integritate cu nr.

dispozitivul hotărârii a judecătoriei Chișinău sediul Râșcani a fost publicată

pe data de 07.04.2023.

dispozitivul hotărârii judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 07.04.2023 în

luna aprilie, însă cererea de apel asupra hotărârii a fost înregistrată în luna

iulie. În astfel de circumstanțe, termenul limită de contestare cu cerere de

apel a dispozitivului hotărârii a expirat de drept la data de 6 mai 2023,

termenul stabilit de art. 232 alin. (1) din Cod Administrativ al RM.

Coroborând prevederilor normelor legale enunțate la circumstanțele cauzei,

Autoritatea conchide, Curtea de Apel Chișinău urma a adopta soluția de

inadmisibilitate a apelului depus de dna Alexandra Topal, împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 07.04.2023, în conformitate cu

prevederile art. 236 alin. (1), (2) lit. d) din Codul administrativ al RM, dar

nicidecum să examineze cererea în fond.

170-179, pct. 196 din decizia recurată, Autoritatea Națională de Integritate

indică că, în ceea ce privește motivarea actului administrativ, actul de

constatare contestat este argumentat suficient/motivat prin probe și

argumente legale.

10

nr. P-607/21 din 28.06.2021, referitor la eventuala încălcare a regimului

juridic al conflictelor de interese de către dna Alexandra Topal, primar al

corn. Băiuș, r-1 Leova, începând cu luna noiembrie 2019.

132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, prin procesul-

verbal de inițiere a controlului nr. 548/29, în privința dnei Alexandra Topal,

primar al com. Băiuș, r-1 Leova, a fost inițiat controlul privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese.

scrisoarea nr. 01/6991 din 06.09.2021, înregistrată în cadrul Autorității cu

nr. 8266 din 08.09.2021, s-a stabilit că dna Oxana Zalisețchi este persoană

înrudită prin afinitate - cumnată, cu intimata/reclamanta Alexandra Topal,

primar al com. Băiuș, r-1 Leova, fiind confirmată astfel calitatea de persoană

apropiată.

conflictelor de interese prin prisma cadrului legal pertinent (în vigoare la

momentul emiterii actului administrativ), conducându-se de principiile

concludenții, utilității și veridicității și aplicând propria convingere în

examinarea sub toate aspectele și în mod obiectiv materialul probator

administrat în raport cu supozițiile invocate la etapa inițierii controlului,

inspectorul de integritate, aplicând dreptul discreționar în investigarea stării

de fapt și de drept a conchis faptul încălcării regimului juridic al conflictelor

de interese de către dna Alexandra Topal, primar al com. Băiuș, r-1 Leova,

prin.

circumstanțe legale și întemeiate în ceea ce privește faptul că actul de

constatare contestat este argumentat suficient/motivat prin probe și

argumente legale prevăzut de art. 118 Cod Administrativ al RM.

apărare, prin scrisoarea nr. 04-29/4067 din 28.07.2021 (recepționată la

10.08.2021 conform avizului nr. DS8002069486AS) dnei Alexandra Topal

i-a fost solicitată prezentarea punctului de vedere asupra obiectului

controlului.

02/1-24 din 23 august 2021, furnizate inclusiv ca răspuns la solicitarea nr.

04-29/4067 din 28.07.2021 de prezentare a punctului de vedere,

intimata/reclamanta Alexandra Topal a menționat, că Căminul cultural se

află în subordinea Primăriei corn. Băiuș, însă activitatea acestuia este

coordonată de Direcția Cultură, Turism, Tineret și Sport din cadrul

Consiliului raional Leova.

11

Autoritatea Națională de Integritate notează că, intimata Alexandra Topal în

perioada exercitării mandatului de primar al com. Băiuș, r-1 Leova, s-a aflat

în situații de conflict de interes real, în cazul în care a fost chemată să ia

decizii și să emită/semneze cele 26 de acte administrative în privința

persoanei apropiate.

a declarat și respectiv nu a soluționat conflictele de interese reale în care s-a

aflat.

nr. 307/29 din 20.09.2021, a fost emis cu respectarea prevederilor legale,

concluziile inspectorului de integritate sunt fondate și argumentate și nu

există temei de anulare a actului respectiv.

dreptului discreționar din partea Autorității Naționale de Integritate, indică

prevederile art. 16 alin (1) din Cod Administrativ al RM, art. 7 alin. (2) lit.

a) - c) a Legii nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

atribuțiile funcționale în conformitate cu legislația în vigoare (în redacția

aplicabilă la data desfășurării controlului), respectând art. 17 alin .(l), art. 19

lit. a) și lit. g), art. 38 alin.(l), lit. a), art. 39 alin. l lit. b) Legea cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate nr. 132/2016 prin care, în limita cadrului

normativ existent a inițiat controlul respectării regimului juridic al

conflictelor de interese, control care s-a finalizat cu emiterea actului de

constatare nr. 307/29 din 20.09.2021.

Autoritatea reține opinia Curții Constituționale, expusă la pct. 17 din Decizia

nr. 143 din 16 decembrie 2019 potrivit căreia, pentru a asigura interesul

public cu imparțialitate și obiectivitate, agenții publici, împreună cu

conducătorul entității publice și, după caz, cu Autoritatea Națională de

Integritate, sunt obligați să identifice și să trateze conflictele de interese care

apar în activitatea lor profesională în termenele și modul stabilit. În acest

sens, articolul 12 al Legii privind declararea averii și a intereselor personale

nr. 133/2016 prevede categoriile conflictelor de interese și modul de

declarare a acestora.

Constituțională a stabilit că, pentru conflictul de interese consumat (acțiunea

subiectului) interdicția intervine ca sancțiune de a mai exercita o funcție

publică pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării.

trebuie să fie tratată situația constatată, or, legea nu îi acordă dreptul de a

12

analiza după bunul plac dacă aplică sau nu o sancțiune, și care va fi forma

acestei sancțiuni. Legea prevedea expres răspunderea pentru încălcarea

regimului juridic al conflictului de interese. Nici un merit profesional, nici o

calitate personală a intimatei/reclamantei, precum și alte aspecte nu pot

constitui temei pentru inspectorul de integritate de a aplica o sancțiune

distinctă de cea indicată în actul normativ/ în vigoare la momentul emiterii

actului administrativ.

Curții Constituționale nr. 143 din 16 decembrie 2019 emisă în dosarul nr.

141 g /2019 la acțiunea dnei Silvia Cernopiskaia împotriva Autorității

Naționale de Integritate privind contestarea actului administrativ

defavorabil, prin care Curtea Constituțională constată: răspunderea

contravențională devine incidentă pentru „nedeclararea” și „nesoluționarea”

conflictului de interese real existent, adică pentru inacțiunea subiectului. În

același timp, pentru conflictul de interese consumat (acțiunea subiectului)

interdicția intervine ca sancțiune de a mai exercita o funcție publică pe o

perioadă de 3 ani de la data eliberării (art.23 alin.(6) din Legea privind

declararea averii și interese personale).Prin urma Curtea observă că aceste

două proceduri (sancțiuni) se referă la aspecte diferite ale actului care aduce

atingere intereselor societății în respectiva situație.

Curții de Apel Chișinău, indică că referirea Colegiului Civil Comercial și

Contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău la actele de constatare

din 31 decembrie 2021, din 14 martie 2022 și din 24 martie 2022 nu pot fi

luate în considerație, deoarece, prin Legea nr. 130 din 07.10.2021 pentru

modificarea unor acte normative, în vigoare din data de 29.10.2021, și prin

Legea nr. 96 din 14.04.2022 pentru modificarea unor acte normative au fost

operate modificări și completări la Legea nr. 132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate și Legea 133/2016 privind declararea

averii și intereselor personale, îndeosebi în partea ce ține de sancțiunile

aplicate.

POZIȚIA INTIMATULUI

intimatei Alexandra Topal a solicitat declararea recursului ca fiind

inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.".

13

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.”

”(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.

(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate

decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet

din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

”În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material”.

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451

alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în

ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”.

”În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia

și adoptă o nouă decizie”.

132 din 17 iunie 2016

„În vederea realizării misiunii sale, Autoritatea are următoarele funcții:

a) exercitarea controlului averii și al intereselor personale;

b) exercitarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;

c) constatarea și sancționarea încălcărilor regimului juridic al declarării averii și

intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor;

d) cooperarea cu alte instituții, atît la nivel național cît și internațional;

e) asigurarea bunei organizări a Autorității și administrarea activității de promovare

a integrității subiecților declarării;

f) alte funcții stabilite prin lege.”

„În domeniul exercitării controlului privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, Autoritatea

constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor.”

14

sesizării și efectuării controlului):

„După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului.

Prevederile art.31, art.32 alin.(3)–(5), art.33, art.34 alin.(2), art.35 și 36 se aplică în

mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor.

În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor

de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate are

obligația de a invita persoana supusă controlului să-și prezinte punctul de vedere printr-o

scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care confirmă

informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de vedere al persoanei supuse controlului

poate fi prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea invitației. Dacă recepționarea

invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este confirmată mai mult de 30 de zile

de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul de constatare numai

după expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate, indiferent de faptul dacă

a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia.

Acțiunile și actele efectuate de inspectorul de integritate în cadrul controlului

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor nu sînt publice, cu excepția actului de constatare, care se publică

pe pagina web oficială a Autorității cu respectarea legislației privind protecția datelor cu

caracter personal.

vigoare în perioadă sesizării și efectuării controlului):

„În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite

un act de constatare în cazul în care stabilește că:

a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese

sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei

persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei

decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese;

b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate;

c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de lege.

Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor se întocmește în conformitate cu

prevederile art.35 și se aduce la cunoștința persoanei vizate de acesta în termen de 5 zile

lucrătoare de la data întocmirii.

Persoana poate contesta actul de constatare în condițiile stabilite la art.36.

Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor rămîne definitiv după expirarea

termenului specificat la art.36 alin.(1).”

intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016:

15

„Subiectul declarării se poate afla în conflicte de interese ce pot fi împărțite în

următoarele categorii:

a) conflict de interese potențial;

b) conflict de interese real;

c) conflict de interese consumat.

Conflictul de interese potențial reprezintă situația în care interesele personale ale

subiectului declarării ar putea conduce la apariția unui conflict de interese real și care se

declară în condițiile art.4–7. Conducătorul ierarhic superior acordă consultanță privind

evitarea survenirii unui conflict real ca efect al celui potențial.

Conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării este chemat să

rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin

intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea

unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sînt apropiate,

persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care influențează

sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau

de demnitate publică.

În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat:

a) să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai tîrziu

de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află;

b) să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie,

direct sau prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe

la luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică

pînă la soluționarea conflictului de interese.

Informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face pînă la

soluționarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea, directă sau

prin intermediul unei persoane terțe, a actului juridic, participarea la luarea deciziei sau

luarea deciziei și va lua forma unei declarații scrise ce trebuie să conțină date despre

natura conflictului de interese și despre modul în care acesta influențează sau poate

influenta îndeplinirea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică.

Declarația privind conflictul de interese real se înregistrează în Registrul

declarațiilor privind conflicte de interese, ținut conform anexei nr.4 de către persoana

desemnată de conducătorul organizației publice.

Conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de rezolvare

a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau

prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la luarea

unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică cu

încălcarea prevederilor alin. (4) și (7).”

nr. 133 din 17 iunie 2016:

„Subiectul declarării este obligat să respecte restricțiile și limitările prevăzute la

art.18–21 și cele prevăzute de legislație.”

de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010

16

„Demnitarul este obligat să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de

interese.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 14 februarie 2024.

de e-mail a participanților la proces copia deciziei la 15 aprilie 2024, fapte

confirmate prin extrasul din poșta electronică, anexate la dosar.

recurentul Autoritatea Națională de Integritate s-a conformat dispozițiilor

art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul la 10 aprilie

2024.

Curții Supreme de Justiție a considerat inoportună citarea participanților la

proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs,

deoarece argumentele recursului sunt expuse cu suficientă claritate, precum

și intimatul și-a exprimat obiecțiile la acestea prin referința depusă.

definitivă din 16 septembrie 2020, Curtea a statuat că este necesar

organizarea unei audieri: a) în cazul în care există necesitatea de a evalua

dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către autorități (a se vedea

Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001); b)

atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie

referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor

situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se

vedea Goș, pre-citată, § 51; Miller, precitată, § 34 in fine; și Andersson v.

Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța

are nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin

intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie

1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12

noiembrie 2002).

judecătoresc contestat, instanța de recurs consideră esențial să sublinieze

importanța fundamentală a legislației privind integritatea, în special în ceea

ce privește regimul conflictelor de interese, ca element cheie pentru

dezvoltarea durabilă a țării și combaterea corupției.

la conflictul de interese, are un rol fundamental în consolidarea încrederii

publice în instituțiile statului, promovarea transparenței și responsabilității în

17

exercitarea funcțiilor publice. Prin stabilirea unor standarde clare pentru

identificarea, declararea și soluționarea conflictelor de interese, precum și

prin instituirea unor mecanisme eficiente de sancționare a abaterilor, această

legislație contribuie la asigurarea unui mediu instituțional bazat pe legalitate,

imparțialitate și respectarea principiilor statului de drept.

pentru atingerea obiectivului strategic al oricărui stat democratic de a eradica

corupția. Prin natura sa, conflictul de interese poate conduce la decizii

părtinitoare, subminând încrederea cetățenilor în instituții, afectând

dezvoltarea economică și compromițând funcționarea echitabilă a

administrației publice. În acest context, legislația în acest domeniu nu doar

impune obligații și interdicții pentru persoanele publice, ci și oferă garanții

menite să protejeze interesul public, să prevină abuzurile și să consolideze o

guvernare responsabilă și transparentă.

respectat cu strictețe, iar abaterile să fie sancționate prompt și adecvat.

Această aplicare riguroasă a prevederilor legale nu doar că descurajează

practicile neconforme, dar creează și premisele unei administrații publice

eficiente, bazate pe transparență și echitate. Prin prevenirea și combaterea

conflictelor de interese, se promovează un climat instituțional integru, care

reflectă valorile fundamentale ale statului de drept și protejează interesul

public.

aplicarea imparțială și consecventă a legislației, ceea ce reprezintă o condiție

indispensabilă pentru consolidarea statului de drept. Prin deciziile lor,

instanțele contribuie nu doar la soluționarea litigiilor individuale, ci și la

crearea unui precedent, care să promoveze respectarea normelor de

integritate.

de justiție și transmit un mesaj clar că nerespectarea legislației, în special în

domeniul integrității, nu va rămâne nepedepsită. În acest mod, instanțele

devin un factor-cheie în promovarea unei culturi a integrității la toate

nivelurile societății, prin descurajarea practicilor ilegale și stimularea unei

conduite etice atât în sectorul public, cât și în cel privat.

echitabil asigură, de asemenea, o protecție efectivă a interesului public și

contribuie la dezvoltarea unei administrații publice responsabile,

transparente și eficiente. Astfel, instanțele de judecată nu doar că apără

principiile statului de drept, ci devin și un motor al schimbării culturale în

societate, orientată către respectarea legii și promovarea integrității.

18

2021 în cadrul Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată sesizarea

nr. P-607/21 cu privire la eventuala încălcare a regimului juridic al

conflictelor de interese de către Alexandra Topal.

funcționale de primar al com. Băiuș, r-1 Leova, având interes personal ce

rezultă din relațiile sale cu persoana apropiată - cumnata, Oxana Zalisețchi,

care activează în funcția de director/șef al Căminului cultural din subordinea

primăriei com. Băiuș, a emis și continuă să emită acte administrative în

privința acesteia, admițând astfel o încălcare a regimului juridic al

conflictelor de interese.

14.07.2021, inspectorul de integritate Tatiana Pleșca a dispus inițierea

controlului privind respectarea regimului juridic al conflictului de interese

de către Alexandra Topal, primar al sat. Băiuș, r-l Leova și informarea

Alexandrei Topal despre inițierea controlului, fiindu-i explicate drepturile și

obligațiile prevăzute la art.33 din Legea cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate

informată cu referire la inițierea în privința sa a controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, precum și despre

drepturile sale prevăzute la art. 33 din Legea nr. 132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate.

Electorale Centrale, nr. 04-29/4027 din 27.07.2021 remisă în adresa

Primăriei Băiuș, r-l Leova, precum și nr. 04-29/4829 din 24.08.2021 remisă

Agenției Servicii Publice, au fost solicitate informații și documente relevante

controlului, iar prin scrisoarea nr. 04-29/4067 din 28.07.2021, s-a solicitat d-

nei Alexandra Topal prezentarea punctului de vedere asupra obiectului

controlului.

CEC8/4578 din 28 iulie 2021, scrisorilor nr.143-02/1-24 din 10 august 2021 și

nr.146-02/1-24 din 23 august 2021 prezentate de Primarul sat. Băiuș, r-l Leova

și scrisoarea nr. 01/6991 din 06 septembrie 2021 parvenită de la Agenția

Servicii Publice, inspectorului de integritate au fost prezentate informații și

documente solicitate prin solicitările menționate supra.

307/29 din 20 septembrie 2021, s-a constat încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese de către d-na Alexandra Topal, în exercitarea

mandatului de primar al com. Băiuș, r-l Leova, manifestat prin: Nedeclararea

în termenul legal a conflictelor de interese, conform art. 12 alin. (4) lit. a)-

19

b) și art. 12 alin. (5), alin. (7) din Legea 133/2016 privind declararea averii

și a intereselor personale; Nesoluționarea în termen legal a conflictelor de

interese, conform art. 14 alin. (2) -(4) din Legea nr. 133/2016 privind

declararea averii și a intereselor personale; Emiterea actelor administrative,

în care are interes personal rezultat din relațiile sale cu persoana apropriată

– cumnata Oxana Zalisețchi, reflectate în partea descriptivă a prezentului act

de constatare, fapt prin care a admis consumarea conflictelor de interese în

sensul art. 12 alin. (10) al Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a

intereselor personale. Din momentul în care actul de constatare va rămâne

definitiv, se sesizează autoritatea competentă în vederea încetării mandatului

de primar al com. Băiuș, r-l Leova, exercitat de dna Alexandra Topal. Se

decade dna Alexandra Topal, din dreptul de a exercita funcții publice și

funcție de demnitate publică, inclusiv funcție de primar, pe o perioadă de 3

ani, din data încetării mandatului, cu efectuarea mențiunilor în Registrul de

stat al persoanelor care au interdicția de a ocupa o funcție publică sau de

demnitate publică. Se aduce la cunoștința d-nei Alexandra Topal actul de

constatare și se informează despre dreptul de a-l contesta în termen de 15 zile

de la primirea acestuia, în instanța specializată în materie de contencios

administrativ: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, situate în mun.

Chișinău, str. Kiev 3.

chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire

la contestarea actelor administrative.

concluzia netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o ca fiind neîntemeiată.

prin decizia din 14 februarie 2024 a conchis necesitatea casării hotărârii

primei instanțe și emiterii unei decizii noi de admitere a acțiunii.

materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul

juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția instanței de apel este greșită,

pe când concluzia primei instanțe despre necesitatea respingerii cererii de

chemare în judecată a reclamantei Alexandra Topal este justă, având la bază

cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a

fost dată aprecierea juridică cuvenită.

reieșind din materialele cauzei, Oxana Zalisețchi, angajat în funcție de șef al

căminului cultural al primăriei comunei Băiuș, este cumnata reclamantei

Alexandra Topal care deține mandatul de primar al comunei Băiuș, raionul

Leova, are calitatea de persoană apropiată și determină interesul personal al

Alexandrei Topal din relația de afinitate (cumnate).

20

prezent mandatul de primar al comunei Băiuș, raionul Leova, contrar

prevederilor legale a emis și semnat în privința persoanei apropiate, cumnata

Oxana Zalisețchi, 26 de acte administrative.

respectat obligația de evitare a conflictelor de interese. Or, aceasta, în

calitatea sa de primar al comunei Băiuș, raionul Leova, a soluționat și a

semnat 26 de acte administrative în privința persoanei apropiate, și anume a

cumnatei Oxana Zalisețchi, contrar dispozițiilor art. 12 alin. (4) lit. a) și b)

și (5) din Legea nr. 133/2016 și prevederilor art. 14 alin. (2) lit. a) și b) din

Legea integrității nr. 82 din 25.05.2017.

subiectul conform informației disponibile din Registrul declarațiilor privind

conflictele de interese al Autorității Naționale de Integritate, nu au fost

identificate înscrisuri despre careva declarații adresate Autorității Naționale

de Integritate de către dna Alexandra Topal, primar al com. Băiuș, r-nul

Leova, în perioada exercitării mandatului de primar, prin care aceasta ar fi

solicitat soluționarea cărorva conflicte de interese reale în care s-a aflat până

la emiterea actelor menționate supra.

de integritate nu a constatat dacă Alexandra Topal la semnarea actelor

juridice/ administrative și-a îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția și a

oferit careva facilități în raport cu alți angajați, la caz nefiind stabilit interesul

personal, Curții Supreme de Justiție relevă că Legea nu impune Autoritatea

Națională de Integritate să documenteze detaliat fiecare aspect subiectiv al

interesului personal, dar să stabilească dacă acțiunile persoanei vizate au fost

influențate de relații personale sau de altă natură, astfel încât să afecteze

imparțialitatea și obiectivitatea deciziilor. În acest caz, actele administrative

semnate de Alexandra Topal, inclusiv stabilirea sporului de performanță,

acordarea premiului anual, precum și acordarea concediului anual,

demonstrează o utilizare părtinitoare a funcției publice în beneficiul unui

interes personal.

Integritate și corespund criteriilor prevăzute de lege pentru a stabili un

conflict de interese. Prin urmare, pretinsa lipsă de detaliere a interesului

personal nu afectează legalitatea actului administrativ emis.

acte administrative favorabile unei persoane apropiate, demonstrează în mod

obiectiv existența unui interes personal de natură să afecteze imparțialitatea

și obiectivitatea deciziilor primarului comunei Băiuș, raionul Leova. Prin

urmare, interesul personal constă în relația apropiată cu beneficiarul actelor

21

administrative, iar această relație este suficientă, fără a fi necesară o detaliere

suplimentară.

situație tocmai pentru a preveni orice suspiciuni de interes personal care ar

putea influența deciziile administrative. Faptul că nu a declarat conflictul

reprezintă o încălcare a normelor de integritate și transparență în funcția

publică, chiar dacă interesul personal nu a fost material sau evident.

privința cumnatei creează o situație în care este perceput ca Alexandra Topal

a acționat în interesul acesteia. Interesul personal se evidențiază prin faptul

că este compromisă imparțialitatea, fiind puse în prim plan legături personale

la adoptarea deciziilor profesionale. Aceasta este o formă de interes personal,

în care prioritățile instituționale sunt influențate de relațiile private.

procesul decizional, afectând imparțialitatea necesară în administrarea

instituției publice.

Națională de Integritate a încălcat principiul proporționalității și nu a motivat

corespunzător actul de constatare în partea ce tine de aplicarea sancțiunii,

instanța de recurs reține că, prin prisma dispozițiilor art. 23 alin. (4) din

Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale (în

vigoare la data emiterii actului de constatare) și art. 39 alin. (2) din Legea nr.

132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, din moment ce

inspectorul de integritate în rezultatul desfășurării procedurii administrative

de control constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,

emite un act de constatare. În acest sens, sancțiunile și anume: încetarea

raporturilor de muncă, privarea de dreptul de a deține o funcție publică sau

de demnitate publică, precum și înscrierea în Registrul de stat al interdicțiilor

survin ca efect al legii, fără ca inspectorul de integritate să dispună de o marjă

de apreciere în acest sens. Altfel spus, în condițiile în care legea prevede în

mod expres tipurile de încălcări și sancțiunile pentru aceste încălcării,

inspectorul aplică norma specială. Or, dacă autoritatea poate decide

discreționar și doar din mai multe consecințe juridice este legală, atunci

dreptul discreționar al autorității publice se reduce la alegerea consecinței

juridice/soluției legale.

în cauzele: 3ra-73/2023, 3ra-600/23, 3ra-653/23.

cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, instanța de recurs conchide

că actul emis de Autoritatea Națională de Integritate identifică clar acțiunile

22

concrete, care au generat conflictul de interese și beneficiarul acestuia,

respectând pe deplin cerințele legale.

Justiție consideră întemeiat argumentul recurentei că instanța de apel a emis

decizia contestată cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu încălcarea

normelor de drept material, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 14

februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău și a menține hotărârea din 07 aprilie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de către Autoritatea Națională de Integritate.

Casează decizia din 14 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, și

emite o decizie nouă, prin care se menține hotărârea din 07 aprilie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, adoptată în cauza de contencios

administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandra Topal împotriva Autorității Naționale de Integritate privind

anularea actului administrativ individual defavorabil și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

23