3ra-73/23 — contestarea actului administrativ

3ra-73/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-73/23 (2-20107566-01-3ra-24012023)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – Gr. Cazacu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici

D E C I Z I E

12 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Bucinschi Oleg, prin intermediul avocatului

Balaban Mihail,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Bucinschi

Oleg împotriva Autorității Naționale de Integritate privind contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea de apel depusă de Bucinschi Oleg, prin intermediul avocatului

Balaban Mihail, și menținută hotărârea din 16 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 01 septembrie 2020, Bucinschi Oleg s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Autorității Naționale

de Integritate, solicitând anularea Actului de constatare nr. 168/04 din 07 august

2020.

În motivarea cererii a invocat faptul că, la 14 august 2020, reclamantul

Bucinschi Oleg a recepționat, prin intermediului Serviciului Vamal al Republicii

Moldova, Actul de constatare nr. 168/04 din 07 august 2020, emis de Autoritatea

Națională de Integritate, prin care s-a constatat încălcarea regimului juridic al

incompatibilităților de către Bucinschi Oleg, inspector al Secției expertiza mărfurilor

în cadrul Laboratorului Vamal al Serviciului Vamal, prin nesoluționarea în termenul

și modul stabilit de lege a stării de incompatibilitate în care se află din data accederii

în funcție – 16 mai 2011 până în prezent, generată de exercitarea funcției de

funcționar vamal concomitent cu calitatea de co-fondator al SRL “Moviservice”.

Prin același act s-a dispus sesizarea Serviciului Vamal, în termen de 15 zile din data

rămânerii definitive a Actului de constatare, în vederea încetării raporturilor de

1

serviciu cu Bucinschi Oleg și aplicarea în privința lui Bucinschi Oleg, din data

eliberării din funcție, a interdicției de a exercita pe o perioadă de 3 ani funcții publice,

în condițiile prevăzute la art. 23 alin. (6)-(8) din Legea nr. 133/2016.

Reclamantul consideră că Actul de constatare nr. 168/04 din 07 august 2020

este ilegal, fiind contrar principiului legalității și egalității de tratament, consacrat în

art. 21, 23 din Codul administrativ.

Potrivit reclamantului, în partea motivată a actului de constatare, inspectorul de

integritate a indicat faptul precum că Bucinschi Oleg s-ar fi aflat în stare de

incompatibilitate, în perioada din 16 mai 2011 până în prezent, prin netransmiterea

în administrare fiduciară a unei alte persoane a cotei-părți de 30% deținută în fondul

statutar al SRL “Moviservice”. Însă, constatările respective au fost efectuate contrar

procedurii legale, întrucât inspectorul de integritate a constatat starea de

incompatibilitate a reclamantului pentru perioada 16 mai 2011 - prezent, însă prin

invitația nr. 04-04/2688 din 15 iunie 2020, inspectorul de integritate a solicitat

punctul de vedere și acte pentru perioada 2012 – prezent. Astfel, procedura

administrativă demarată în privința reclamantului s-a efectuat cu încălcarea dreptului

acestuia la apărare și a principiului legalității, fapt ce duce la nulitatea actului de

constatare.

Mai mult, constatările expuse în Actul de constatare nr. 168/04 din 07 august

2020, emis de Autoritatea Națională de Integritate nu corespund realității, fiind un

rezultat al cercetării superficiale de către inspectorul de integritate, or ultimul, având

în vedere poziția expusă de către reclamant, că nu a avut posibilitatea reală de a-și

transfera posesia și dreptul de proprietate asupra cotei-părți de 30 % din capitalul

statutar al SRL “Moviservice”, a cercetat cele invocate și nu s-a expus asupra acestor

argumente, având obligația legală de a interpela informații de la Agenția Servicii

Publice și Uniunea Executorilor Judecătorești în vederea cercetării

existenței/inexistenței interdicțiilor impuse SRL “Moviservice” de a efectua

modificări în statutul companiei, inclusiv și asupra cotelor-părți ale acesteia.

Reclamantul a subliniat că, drept urmare a litigiilor judiciare în care a fost

implicată SRL “Moviservice”, aceasta a fost impusă la achitarea unor sume bănești,

fiindu-i aplicate interdicții de către executori judecătorești, iar reclamantul s-a aflat

în imposibilitate de a transfera drepturile sale de gestionare, stipulate în contractul

din 27 august 2010, încheiat cu Morari Vitalie, prin care a transmis cota sa de 30%

din capitalul statutar al SRL “Moviservice” în gestiunea acestuia și s-a obligat să-i

vândă coproprietarului cota sa, la solicitarea acestuia. Contractul menționat nu a fost

prezentat inspectorului de integritate datorită faptului că acesta a solicitat acte și

opinia reclamantului pentru perioada 2012 - prezent.

De asemenea, reclamantul a indicat că nu a păstrat cu strictețe contractul din 27

august 2010, deoarece pentru el acest act nu a avut o importanță deosebită, fiind

încheiat cu mult timp în urmă, iar compania nu a activat, reclamantul nu a participat

în perioada 2011 - prezent la emiterea vreunei decizii în privința SRL

“Moviservice”, pierzând interesul față de întreprindere.

Potrivit actului de constatare, Bucinschi Oleg a avut interdicția pe perioada

serviciului în organul vamal de a desfășura activitate de întreprinzător, iar din data

accederii în funcție – 16 mai 2011 până în prezent, funcționarul vamal Bucinschi

Oleg se află în stare de incompatibilitate nesoluționată, constatări pe care

reclamantul le consideră eronate și contrare realității.

2

Făcând referire la prevederile art. 1 al Legii nr. 845/03.01.92 cu privire la

antreprenoriat și întreprinderi, reclamantul a menționat că în perioada vizată nu a

efectuat activitate de antreprenoriat sau de întreprinzător, doar a avut calitatea de

asociat cu 30% în capitalul statutar al SRL “Moviservice”, fără a face parte din

organele ei de conducere, fără a fi remunerat din contul acesteia.

Reclamantul consideră eronată concluzia din actul de constatare, potrivit căreia

Bucinschi Oleg urma să întreprindă măsuri de încetare a calității de co-fondator al

SRL “Moviservice” prin transmiterea în administrare fiduciară a cotei de 30%, or

transmiterea în administrare fiduciară nu presupune transmiterea dreptului de

proprietate asupra bunului administrat.

Ținând cont de prevederile art. 25 din Legea cu privire la conflictul de interese

din 24 mai 2012 (în vigoare la momentul declanșării conflictelor de interese),

reclamantul consideră că interdicția de exercitare a funcțiilor putea fi aplicată ca

sancțiune complementară exclusiv de către instanța de judecată, și nicidecum de

către Comisia Națională de Integritate sau succesorul acesteia, Autoritatea Națională

de Integritate. Totodată, Legea cu privire la conflictul de interese nu cuprindea nicio

normă care ar admite aplicarea de către organul de verificare a integrității a

interdicției de ocupare a funcțiilor publice sau de demnitate publică față de

persoanele ce au încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Astfel, Bucnischi

Oleg consideră că nu i se pot aplica sancțiuni care nu existau la momentul exercitării

acțiunilor plasate sub imperiul Legii cu privire la conflictul de interese, or subiectul

urmează să răspundă pentru situațiile de conflict de interese conform legii în vigoare

la momentul producerii lor și nu i se poate incumba anticiparea regulilor de conduită

ce ar putea apărea în viitor.

Reclamantul a menționat că, prin aplicarea față de el a răspunderii pentru

încălcarea Legii privind declararea averii și a intereselor personale, prin prisma

prevederilor art. 23, s-a instituit efectul retroactiv al acestei legi, deși legislatorul nu

a instituit o asemenea posibilitate. Or, pentru încălcarea regimului juridic al

conflictului de interese se aplică legea în vigoare la data comiterii faptei, nu și la

data constatării acesteia.

Potrivit reclamantului, eliberarea din funcție și interdicția de a ocupa funcții

publice este o sancțiune disproporționată și excesivă în raport cu scopul legitim

urmărit. Or, punând în balanță interesul suprem al dreptul reclamantului la

proprietate și la muncă în coraport cu interesul public ocrotit de legislația cu privire

la declararea averii și a intereselor personale, se atestă că, prin deținerea calității de

asociat cu 30% din capitalul statutar al SRL “Moviservice”, societate care este

inactivă de facto, nu se constată existența unui echilibru proporțional între

sancțiunea aplicată de pârâtă și fapta presupusă prejudiciabilă a reclamantului.

Suplimentar a indicat că, Actul de constatare nr. 168/4 din 07august 2020 este

semnat de inspectorul de integritate Ada Griciuc din numele Inspectoratului de

Integritate, care este parte integrantă a Aparatului Autorității Naționale de Integritate

în conformitate cu art. 8, art. 16 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate și Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 9 din 08 februarie

2018 privind aprobarea structurii și a efectivului limită ale Autorității Naționale de

Integritate. Respectiv, consideră că Actul de constatare a fost emis de o structură

internă (fără personalitate juridică) a Inspectoratului de Integritate în numele ultimei

și semnată de angajatul acesteia, în pofida faptului că funcțiile de exercitare a

3

controlului averii și intereselor personale, controlului privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese îi revine Autorității Naționale de Integritate

conform art. 5, 6 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Reieșind din prevederile art. 7 alin. (2) lit. a), art. 19 lit. g) din Legea cu privire

la Autoritatea Națională de Integritate, Autoritatea Națională de Integritate constată

încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor, iar Actul de constatare se întocmește de inspectorul de

integritate, însă se emite din numele Autorității Naționale de Integritate și se

semnează de conducerea ei (președinte, vicepreședinte).

Mai mult, în conformitate cu prevederile art. 121 din Codul administrativ,

emiterea actului administrativ individual se face de conducătorul autorității publice

sau de către persoana împuternicită de acesta, dacă legea nu prevede altfel. Actul

administrativ individual nesemnat este nul.

Din considerentele expuse reclamantul consideră că, Actul de constatare nr.

168/4 din 07 august 2020, întocmit de Autoritatea Națională de Integritate în privința

lui Bucinshi Oleg, a fost emis cu încălcarea prevederilor legale, este un act

administrativ ilegal, care necesită a fi anulat, întrucât încalcă dreptul de proprietate

al reclamantului și dreptul reclamantului la muncă.

Suplimentar a indicat că, inspectorul de integritate a omis prevederile art. 38 al

Legii nr. 132/17.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, expediind

actul de constatare în adresa Serviciului Vamal, și nu persoanei vizate, și abia la 14

august 2020 reclamantul a luat cunoștință de act, fiind încălcat termenul de 5 zile.

Prin hotărârea din 16 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Bucinschi Oleg împotriva Autorității

Naționale de Integritate privind contestarea actului administrativ, s-a respins ca

neîntemeiată.

La 12 ianuarie 2022, Bucinschi Oleg, prin intermediul avocatului Balaban

Mihail, a declarat apel împotriva hotărârii din 16 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat casarea acesteia, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Bucinschi Oleg, prin intermediul avocatului Balaban

Mihail, și menținută hotărârea din 16 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că de către inspectorul de

integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate just a fost stabilit că

reclamantul a admis starea de incompatibilitate prin deținerea calității de co-fondator

cu cota-parte de 30% în capitalul social al SRL “Moviservice”, fapt ce contravine

art. 15 alin. (3) și art. 15 alin. (7) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din

21.12.2017, potrivit cărora funcționarul vamal este obligat pe perioada activității în

Serviciul Vamal să transmită în administrare fiduciară unei alte persoane cota sa din

fondul statutar al societății.

Totodată reieșind din conflictul de interese existent, instanța de apel a conchis

asupra temeiniciei concluziei Autorității Naționale de Integritate precum că

reclamantul era obligat să întreprindă acțiunile impuse de legislație funcției pe care

aceasta o deține, întru declararea în termen și soluționarea conflictului de interese în

care s-a aflat, iar unica conduită legală care urma a fi întreprinsă de către reclamant

4

a fost de a informa imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, în scris,

precum că este afectat de conflictul de interes real.

Astfel, în cadrul controlului s-a constatat cu certitudine că reclamantul s-a aflat

în situație de conflict de interese real, pe care nu l-a declarat și nu l-a soluționat în

termenele și modul prevăzute de Legea privind declararea averii și a intereselor

personale nr. 133 din 17.06.2016. Prin urmare, persistau suficiente motive de

îngrijorare în privința integrității reclamantului Bucinschi Oleg, iar pe cale de

consecință, a intervenit necesitatea atragerii acestuia la răspundere juridică pentru

lipsă de integritate de care a dat dovadă.

Cu referire la pretinsa ilegalitate a actului din considerentul că a fost semnat de

o persoană neîmputernicită, reieșind din analiza competențelor exclusive ale

inspectorului de integritate privind efectuarea controlului averilor și privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor, privind depunerea în termen a declarațiilor de avere și

interese personale de către subiecții declarării, întocmiterea actelor de constatare în

condițiile legii, etc, reiese că inspectorul de integritate este competent să semneze

actul de constatare. Mai mult ca atât, competența stricto senso privind semnarea

actului de constatare nu este atribuită niciunui alt funcționar din cadrul Autorității

Naționale de Integritate, inclusiv președintelui sau vicepreședintelui. Iar art. 14 alin.

(4) din Legea nr. 132/2016, statuează că, președintele și vicepreședintele Autorității

nu exercită atribuții privind controlul averilor și al intereselor personale, privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor, inclusiv, nici nu poate semna actele de constatare, după

cum afirmă reclamantul.

Prin urmare, din cumulul de probe administrate pe parcursul dezbaterilor

judiciare, instanța de apel a conchis că nu se atestă încălcări la emiterea Actului de

constatare nr. 168/4 din 07 august 2020.

La 17 octombrie 2022, Bucinschi Oleg, prin intermediul avocatului Balaban

Mihail, a depus recurs împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău. Ulterior, la 06 februarie 2023, Bucinschi Oleg, prin intermediul avocatului

Balaban Mihail, a depus recurs motivat suplimentar concretizat, solicitând admiterea

cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel, sau casarea deciziei și a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi decizii prin care acțiunea reclamantului să fie admisă integral.

În motivarea cererii de recurs s-au invocat argumente similare celor din acțiune

și cererea de apel. Suplimentar, s-a indicat asupra unei constatări neîntemeiate a

primei instanțe și a instanței de apel asupra faptului că recurentul ar fi admis un

conflict de interese generat din relația cu fiul său, ceea ce nu corespunde realității.

Mai mult, recurentul consideră că i-a fost încălcat dreptul la apărare, din

moment ce instanța de apel a respins cererea de amânare a avocatului său, invocând

faptul că părțile au cunoscut din timp despre data și ora ședinței de judecată și

examinând cererea de apel în lipsa apelantului și a avocatului lui.

Totodată, recurentul a invocat faptul că instanța de apel nu s-a expus asupra

tuturor argumentelor invocate de el și nu a cercetat toate probele care demonstrează

legalitatea pretențiilor sale, precum și nu a aplicat cu efect retroactiv actele

normative care stabilesc sancțiuni mai blânde.

5

La 24 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de

recurs Autorității Naționale de Integritate (f.d. 148).

La 03 februarie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a depus referință

asupra cererii de recurs, solicitând declararea inadmisibilității recursului (f.d. 150-

155), iar la 21 martie 2023, a depus referință suplimentară (f.d. 167-168).

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile declarării

recursului din Codul administrativ în redacția în vigoare la data declarării acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 20 septembrie 2022, dispozitivul fiind notificat avocatului recurentului prin poșta

electronică la 26 septembrie 2022 (f.d. 138), iar decizia motivată – la 06 ianuarie

2023 (f.d. 145).

Astfel, depunerea recursului la 17 octombrie 2022 (f.d.139-144), cât și a

recursului suplimentar la 06 februarie 2023 (f.d. 159-161), sunt în termen.

Prin încheierea din 31 mai 2023 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de Bucinschi Oleg, prin intermediul avocatului Balaban Mihail, împotriva deciziei

din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost numit pentru examinare în

complet din cinci judecători.

Potrivit art. 247 din Codul adminsitrativ, recursul considerat admisibil se

examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția

recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit.b) și d). Completul poate

decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu

privire la recursul considerat admisibil.

6

Dat fiind faptul că prezentul recurs se examinează în baza temeiurilor prescrise

în cod de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare

din 01 septembrie 2023), soluționarea acestuia va avea loc în procedură scrisă.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat

oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recurs și referință, deoarece criticile recurentului și intimatului au fost

expuse cu suficientă claritate.

Verificând decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticile invocate în recurs, pe baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de

judecată consideră că acesta urmează a fi respins, cu menținerea deciziei instanței

de apel, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Conform art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ (în vigoare la data

declarării recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una

dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Materialele cauzei atestă că, prin Ordinul Serviciului Vamal al Republicii

Moldova nr.777-p din 16 mai 2011, Bucinschi Oleg a fost numit în funcția de

inspector al Secției expertiza mărfurilor, Direcția cercetare și expertiza mărfurilor.

Ulterior, prin Ordinele nr. 1005-p din 15 octombrie 2012, nr. 667-p din 20 iulie 2015,

nr. 1341-p din 19 decembrie 2016, Bucinschi Oleg a fost numit prin transfer în

funcții în cadrul subdiviziunilor interne ale Serviciului Vamal (f.d. 41, 42, 43, 44

dosar administrativ).

La 29 ianuarie 2020, Serviciul Vamal a expediat în adresa Autorității Naționale

de Integritate sesizarea nr. 28/04-1245 prin care a indicat că, a fost efectuată analiza

activității subdiviziunilor subordonate precum și modul de respectare a rigorilor

impuse funcționarilor vamali prin prisma respectării principiilor de integritate. În

acest context Serviciul Vamal a identificat că, reclamantul ar fi admis o eventuală

încălcare a regimului juridic al incompatibilităților, manifestată prin deținerea

calității de co-fondator cu o cotă parte de 30 % în cadrul SRL „Moviservice” (f.d. 2-

4 dosar administrativ).

Având la bază sesizarea Serviciului Vamal, la 12 februarie 2020, inspectorul

de integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate a emis procesul-verbal

nr. 65/04, prin care a dispus inițierea controlului privind respectarea regimului

juridic al incompatibilității în privința lui Bucinschi Oleg, inspector principal în

cadrul Serviciului Vamal (f.d. 28-28 verso dosar administrativ).

Prin scrisoarea nr. 04-04/479 din 13 februarie 2020, reclamantul Bucinschi

Oleg a fost informat despre inițierea procedurii de control și despre drepturile

prevăzute la art. 33 al Legii nr. 132/2016 (f.d. 29 dosar administrativ).

La 13 februarie 2020, inspectorul de integritate s-a adresat cu solicitare către

Agenția Servicii Publice privind prezentarea din Registrul de stat al unităților de

drept a informațiilor desfășurate și a actelor confirmative privind calitatea deținută

(fondator, acționar, administrator, direct, etc.), istoricul modificărilor și înscrisurilor

efectuate, inclusiv înregistrarea transmiterii în administrare fiduciară unei alte

persoane a cotei sale (pachetul de acțiuni) din fondul statuar al societății comerciale,

în privința reclamantului Bucinschi Oleg (f.d. 47 dosar administrativ).

7

Agenția Servicii Publice a prezentat informația privind SRL „Moviservice”,

prin care se atestă că Bucinschi Oleg deținea calitatea de asociat cu o cotă-parte de

30 %, la data de 21 februarie 2020 (f.d. 49 dosar administrativ).

La 15 iunie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a expediat în adresa

reclamantului invitația nr. 04-04/2688, prin care a solicitat prezentarea în termen de

15 zile a punctului său de vedere pe marginea controlului privind eventuala încălcare

a regimului juridic al incompatibilităților, inițiat în baza procesului-verbal nr. 65/04

din 12 februarie 2020 (f.d. 56 dosar administrativ).

La 24 iulie 2020, Bucinschi Oleg a expediat în adresa Autorității Naționale de

Integritate punctul de vedere vis-a-vis de controlul privind eventuala încălcare a

regimului juridic al incompatibilităților (f.d. 58 dosar administrativ).

În rezultat, la 07 august 2020, Autoritatea Națională de Integritate a emis Actul

de constatare nr. 168/04, prin care s-a constatat încălcarea regimului juridic al

incompatibilităților de către Bucinschi Oleg, inspector al Secției expertiza mărfurilor

în cadrul Laboratorului Vamal al Serviciului Vamal, prin nesoluționarea în termenul

și modul stabilit de lege, a stării de incompatibilitate în care se află din data accederii

în funcție, 16 mai 2011, până în prezent, generată de exercitarea funcției de

funcționar vamal concomitent cu calitatea de co-fondator al SRL „Moviservice”; s-

a sesizat Serviciul Vamal, în termen de 15 zile din data rămânerii definitive a Actului

de constatare, în vederea încetării raporturilor de serviciu cu Bucinschi Oleg; s-a

aplicat în privința lui Bucinschi Oleg, din data eliberării din funcție, interdicția de a

exercita pe o perioadă de 3 ani funcții publice, în condițiile prevăzute la art. 23 alin.

(6)-(8) din Legea nr. 133/2016. (f.d. 79-83 dosar administrativ).

La 01 septembrie 2020, Bucinschi Oleg s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Autorității Naționale

de Integritate, solicitând anularea Actului de constatare nr. 168/04 din 07 august

2020.

Prin hotărârea din 16 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Bucinschi Oleg împotriva Autorității

Naționale de Integritate privind contestarea actului administrativ, s-a respins ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Bucinschi Oleg, prin intermediul avocatului Balaban

Mihail, și menținută hotărârea din 16 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

În contextul pretențiilor deduse judecării, Completul reține prevederile art. 10

al Codului administrativ, potrivit căruia actul administrativ individual este orice

dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea public pentru

reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a

produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea

raporturilor juridice de drept public.

Potrivit dispozițiilor art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice

drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin

activitate administrativă.

În conformitate cu art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest

drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la

8

care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

Prevederile art. 189 din Codul administrativ stabilesc că, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii privind declararea averii și a intereselor

personale nr. 133 din 17 iunie 2016, subiecți ai declarării averii și a intereselor

personale sunt: a) persoanele care dețin funcțiile de demnitate publică prevăzute în

anexa la Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții

de demnitate publică.

Potrivit prevederilor art. 19 lit. b) din Legea cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, inspectorii de integritate desfășoară

următoarele activități: b) efectuează controlul averilor și privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor.

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (3)-(7) al Legii privind declararea

averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, conflictul de interese real

apare în cazul în care subiectul declarării este chemat să rezolve o cerere/un demers,

să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin intermediul unei persoane

terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii în care are

interese personale sau care vizează persoane ce îi sunt apropiate, persoanele fizice și

juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care influențează sau pot

influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică.

În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat:

a) să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai târziu

de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află; b) să nu

rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau

prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la

luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică

pînă la soluționarea conflictului de interese.

Informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face până la

soluționarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea, directă

sau prin intermediul unei persoane terțe, a actului juridic, participarea la luarea

deciziei sau luarea deciziei și va lua forma unei declarații scrise ce trebuie să conțină

date despre natura conflictului de interese și despre modul în care acesta influențează

sau poate influenta îndeplinirea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției

publice sau de demnitate publică.

Declarația privind conflictul de interese real se înregistrează în Registrul

declarațiilor privind conflicte de interese, ținut conform anexei nr. 4 de către

persoana desemnată de conducătorul organizației publice.

Președintele Republicii Moldova, Președintele și deputații Parlamentului,

Prim-ministrul, membrii Guvernului, Procurorul General, președintele Consiliului

Superior al Magistraturii, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, deputații

Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia, președinții de raioane,

consilierii locali, primarii și alți conducători ai organizațiilor publice sunt obligați să

informeze Autoritatea Națională de Integritate imediat, dar nu mai târziu de 3 zile

9

de la data constatării, despre orice situație de conflict de interese real în care se află,

în modul stabilit la alin. (5).

În sensul art. 3 al Legii integrității, agent public reprezintă persoana încadrată

într-o entitate publică și care exercită o funcție publică, o funcție publică cu statut

special, o funcție de demnitate publică, este angajată în cabinetul persoanei cu

funcție de demnitate publică sau prestează servicii de interes public, precum și alesul

local.

Potrivit art. 4 al aceleiași legi, subiecții care exercită drepturi, obligații și

atribuții prevăzute de prezenta lege sunt: a) agenții publici, concurenții electorali și

persoanele lor de încredere; b) entitățile publice, conducătorii entităților publice; c)

autoritățile anticorupție responsabile, alte autorități publice cu competențe specifice;

d) persoanele fizice și persoanele juridice în procesul de interacțiune cu sectorul

public, inclusiv organizațiile comerciale, societatea civilă și mass-media.

În conformitate cu art. 11 alin. (1) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr.

302 din 21 decembrie 2017, personalul Serviciului Vamal este constituit din

funcționarii publici cu statut special din cadrul Serviciului și personalul contractual

(de deservire tehnică și cel auxiliar).

Potrivit art. 3 alin. (1) lit. g) din Legea privind declararea averii și a intereselor

personale nr. 133 din 17 iunie 2016, subiecți ai declarării averii și a intereselor

personale sunt: funcționarii publici, inclusiv cei cu statut special.

Respectiv, sunt întemeiate constatările instanțelor ierarhic inferioare, potrivit

cărora Bucinschi Oleg, exercitând funcția publică cu statut special (inspector

principal), este subiect al declarării averii și a intereselor personale.

De asemenea, art. 15 alin. (3) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302

din 21 decembrie 2017, prevede că funcția de funcționar vamal este incompatibilă

cu: a) o altă funcție sau activitate remunerată, cu excepția activităților didactice,

științifice și de creație; b) activitatea de întreprinzător desfășurată personal sau prin

intermediul unui terț; c) calitatea de membru în organul de conducere al unei

societăți comerciale, cu excepția cazurilor prevăzute de lege; d) calitatea de

împuternicit sau reprezentant al unui terț în Serviciul Vamal.

Articolul 35 alin. (1) al Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate,

stabilește că actul de constatare va cuprinde următoarele: a) partea introductivă, în

care se indică data și locul întocmirii actului, numele și prenumele inspectorului de

integritate, funcția și datele privind persoana supusă controlului, motivul controlului;

b) partea descriptivă, care cuprinde: punctul de vedere al persoanei supuse

controlului, dacă acesta a fost exprimat; constatarea diferențelor substanțiale, cu

stabilirea existenței averii nejustificate sau a părții nejustificate din avere; rezultatele

expertizelor, după caz; c) concluzii și decizii.

Dispozițiile art. 38 al aceleiași legi prevăd că în urma controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite un act de constatare în cazul

în care stabilește că: a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat

conflictul de interese sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct

ori prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie

ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind

conflictul de interese; b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de

10

incompatibilitate; c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de

lege.

Astfel, instanța de apel just a reținut că de către inspectorul de integritate din

cadrul Autorității Naționale de Integritate întemeiat a fost stabilit că Bucinschi Oleg

a admis starea de incompatibilitate prin deținerea calității de co-fondator cu cota-

parte de 30% în capitalul social al SRL “Moviservice”, fapt ce contravine art. 15

alin. (3) și art. 15 alin. (7) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din

21.12.2017, potrivit cărora funcționarul vamal este obligat pe perioada activității în

Serviciul Vamal să transmită în administrare fiduciară unei alte persoane cota sa din

fondul statutar al societății.

Totodată reieșind din conflictul de interese existent, instanța de apel corect a

conchis asupra temeiniciei concluziei Autorității Naționale de Integritate precum că

recurentul era obligat să întreprindă acțiunile impuse de legislație funcției pe care

aceasta o deține, întru declararea în termen și soluționarea conflictului de interese în

care s-a aflat, iar unica conduită legală care urma a fi întreprinsă de către reclamant

a fost de a informa imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, în scris,

precum că este afectat de conflictul de interes real.

Astfel, în cadrul controlului s-a constatat cu certitudine că recurentul s-a aflat

în situație de conflict de interese real, pe care nu l-a declarat și nu l-a soluționat în

termenele și modul prevăzute de Legea privind declararea averii și a intereselor

personale nr. 133 din 17 iunie 2016. Prin urmare, persistau suficiente motive de

îngrijorare în privința integrității lui Bucinschi Oleg, iar pe cale de consecință, a

intervenit necesitatea atragerii acestuia la răspundere juridică pentru lipsă de

integritate de care a dat dovadă.

Cu referire la pretinsa ilegalitate a actului din considerentul că a fost semnat de

o persoană neîmputernicită, reieșind din analiza competențelor exclusive ale

inspectorului de integritate privind efectuarea controlului averilor și privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor, privind depunerea în termen a declarațiilor de avere și

interese personale de către subiecții declarării, întocmirea actelor de constatare în

condițiile legii, etc, reiese că inspectorul de integritate este competent să semneze

actul de constatare. Mai mult ca atât, competența stricto senso privind semnarea

actului de constatare nu este atribuită niciunui alt funcționar din cadrul Autorității

Naționale de Integritate, inclusiv președintelui sau vicepreședintelui. Iar art. 14 alin.

(4) din Legea nr. 132/2016, statuează că, președintele și vicepreședintele Autorității

nu exercită atribuții privind controlul averilor și al intereselor personale, privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor, inclusiv, nici nu poate semna actele de constatare, după

cum afirmă recurentul.

Cu referire la argumentul recurentului potrivit căruia instanța de apel a

examinat cauza în lipsa lui și a reprezentantului său, Completul de judecată reține

că, potrivit înscrisurilor anexate la materialele cauzei, avocatul recurentului, Balaban

Mihail, a recepționat la 14 iunie 2022 citația pentru ședința de judecată din 20

septembrie 2022, ora 10.00 (f.d. 124).

La 19 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Balaban

Mihail a expediat o cerere de amânare a ședinței din 20 septembrie 2022, din motivul

că era implicat într-o altă ședință de judecată (f.d. 126-128). Totodată, Completul de

11

judecată reține că instanța de apel a pus în discuție respectiva cerere de amânare în

cadrul ședinței de judecată și, prin încheiere protocolară, a dispus examinarea cauzei

în lipsa participanților la proces absenți (f.d. 129).

În privința acestui aspect, recurentul a invocat prin prisma prevederilor art. 26

din Constituția Republicii Moldova și art. 40 din Codul administrativ, încălcarea

dreptului la apărare al acestuia și lipsirea de posibilitatea de a participa „la toate

etapele de desfășurare a procesului”. Instanța de recurs conchide că dreptul la

apărare al recurentului a fost respectat întru totul, prin exercitarea dreptului său de a

depune cererea de apel la 12 ianuarie 2022 și a apelului concretizat la 04 mai 2022,

în care și-a expus toate argumentele întru apărarea drepturilor sale. Totodată,

avocatul recurentului a fost înștiințat în mod legal despre data, ora și locul petrecerii

ședinței de judecată, iar neprezentarea acestuia nu a împiedicat instanța să examineze

cererea de apel, în situația în care aceasta a dispus de înscrisuri suficiente pentru a-

și formula soluția.

Mai mult, potrivit art. 206 alin. (5) din Codul de procedură civilă, la solicitarea

întemeiată a participantului la proces, instanța poate amâna o singură dată judecarea

cauzei în legătură cu neprezentarea motivată a reprezentantului acestuia, de aici

conturându-se un drept al instanței de judecată, și nu o obligație.

În privința argumentului recurentului că instanța de fond și cea de apel nu au

aplicat speței prevederile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate în vigoare începând cu data de 29 octombrie

2021 coroborat cu art. 73 alin. (4) din Legea nr. 100/2017 privind actele normative,

conform cărui au efect retroactiv actele normative prin care se stabilesc sancțiuni

mai blânde și, nu au verificat dacă sancțiunea impusă de actul administrativ contestat

este în coraport cu gravitatea faptei imputate și cu principiul proporționalității,

instanța de recurs menționează că Autoritatea s-a expus motivat și argumentat cu

privire la pretinsa încălcare a principiului proporționalității, în cazul aplicării

sancțiunii în privința lui Bucinschi Oleg prin actul de constatare nr. 168/04 din 07

august 2020. Astfel, acțiunile inspectorului de integritate sunt în strictă conformitate

cu cadrul legal în vigoare la momentul emiterii actului de constatare, or legalitatea

actului administrativ individual defavorabil, vizează două dimensiuni ale legalității:

legalitatea procedurală (formală) și legalitatea materială, iar instanța de judecată, în

procesul de examinare a legalității actului de constatare 168/04 din 07 august 2020,

verifică dacă Autoritatea a respectat întru totul normele procedurale pentru întreaga

procedură administrativă și la emiterea actului administrativ și dacă, a aplicat în mod

corespunzător normele materiale în vigoare la etapa emiterii actului de constatare.

Analizând circumstanțele cauzei în coroborare cu normele legale care

reglementează activitatea Autorității Naționale de Integritate și procedura efectuării

controlului privind respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor

personale, de către subiectul declarării averii și intereselor personale, Colegiul

judiciar a stabilit că actul administrativ individual defavorabil contestat - Actul de

constatare nr. 168/4 din 07 august 2020, a fost emis cu respectarea procedurii, fiind

luate în considerare toate faptele relevante, cu aplicarea corectă a normelor

materiale, fiind legal în fond.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns

detaliat pentru fiecare argument al recurentului, ci va analiza doar motivele decisive

pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza Garda Ruiz vs Spania (Marea

12

Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea

Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98).

În baza acestor considerații, se constată că alte susțineri ale recurentului nu

constituie temei de admitere a recursului, deoarece se combat cu cele invocate mai

sus și se axează asupra circumstanțelor, care au fost constatate și elucidate pe deplin

de către instanța de apel, având la bază cumulul de probe apreciate cu respectarea

normelor de drept material și procedural.

În context, instanța de recurs menționează, că argumentele recursului, coincid

cu argumentele lui Bucinschi Oleg indicate în cererea de chemare în judecată, cărora

instanța de apel le-a dat o apreciere corespunzătoare.

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs, prin prisma jurisprudenței

CEDO și anume cauza Rebai și alții contra Franței din 25 februarie 1995,

nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”, consideră necesar de a

respinge și restul argumentelor invocate în recurs, cu atât mai mult, că acestea nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de

apel este întemeiată și legală, iar criticile formulate în recurs sunt nejustificate,

completul judiciar al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și a menține decizia instanței de apel.

Conform art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Bucinschi Oleg, prin intermediul avocatului

Balaban Mihail.

Se menține decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, emisă

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Bucinschi Oleg împotriva Autorității Naționale de Integritate privind

contestarea actului administrativ.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

Ion Malanciuc

13