3ra-297/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- Evaluarea conflictului de interese si proportionalitatea sanctiunilor aplicate de ANI. Verificarea actiunilor subiectului controlului sub aspectul influentei de relatiile personale
3ra-297/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Autoritatea Națională de
Integritate,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Ghenadie Pereteatcu împotriva Autorității Naționale de
Integritate, privind anularea actului administrativ defavorabil,
împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-279/24
NR. PIGD 2-21147800-01-3ra-27032024)
Evaluarea conflictului de interese și proporționalitatea sancțiunilor aplicate
de Autoritatea Națională de Integritate. Verificarea acțiunilor subiectului
controlului sub aspectul influenței de relațiile personale.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. L. Holevițcaia,
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc
15 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 6 octombrie 2021 și 8 octombrie 2021, Ghenadie Pereteatcu a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de
Integritate privind anularea actului de constatare nr. 285/25 din 15
septembrie 2021.
În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 15 septembrie 2021,
Inspectoratul de Integritate al Autorității Naționale de Integritate a întocmit
actul de constatare prin care s-a stabilit încălcarea de către Primarul satului
Băxani, raionul Soroca, Ghenadie Pereteatcu a regimului juridic al
conflictelor de interese în perioada exercitării mandatelor de primar, prin
angajarea în câmpul muncii a soției sale Tatiana Pereteatcu și a fiicei sale
Maria Bezan, în serviciul de bibliotecar și arhivar. Tot prin acest act
administrativ, s-au stabilit sancțiuni în privința lui Ghenadie Pereteatcu, și
anume decăderea din dreptul de a ocupa o funcție publică, inclusiv funcția
de primar și includerea în Registrul de stat al persoanelor care au ocupat
interdicții de a ocupa funcții publice sau de demnitate publică.
Reclamantul a considerat că actul de constatare este ilegal și urmează
a fi anulat, menționând că inspectorul de integritate a statuat că Primarul
satului Băxani ar fi admis situații de conflict de interese, prin nedeclararea
conflictului de interese, de neabținere de la emiterea ordinelor și dispozițiilor
ce vizează angajarea și activitatea de muncă a persoanei apropiate.
Menționează că, inspectorul de integritate a citat dispozițiile art. 12
alin. (3) din Legea nr. 133/2016, însă, nu a descris în ce mod persoana
apropiată ar fi putut influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului
de primar.
A afirmat că pentru a constata existența conflictului de interese, este
necesară întrunirea a 2 condiții, și anume să fie o persoană apropiată și să fie
în măsură să influențeze exercitarea obiectivă și imparțială a mandatului de
primar. În speță, prima condiție este întrunită, pe când, cea de a doua condiție
nu a fost probată, nefiind clar cum ar putea un bibliotecar să influențeze
exercitarea mandatului.
A notat că, în procedura de control a prezentat inspectorului de
integritate explicații, reiterând că nu vede un conflict de interese pe motiv că
1
exercitarea serviciului de bibliotecar și arhivar nu influențează exercitarea
obiectivă și imparțială a mandatului de primar, or, prerogativa primarului în
cadrul administrației publice locale, este de a pune în aplicare deciziile
organului decizional, iar atribuțiile unui bibliotecar și arhivar nu se
intercalează și nu influențează mersul exercitării atribuțiilor de primar.
Susținut că actul de constatare a fost emis cu încălcarea prevederilor
art. 33 lit. b) din Legea nr. 132/2016, care garantează persoanei supuse
controlului dreptul de a fi asistat de un avocat sau reprezentat. În cadrul
procedurii nu s-a respectat acest drept.
Comunică că, decizia Autorității Naționale de Integritate este contrară
Constituției RM, care prevede și consacră principalele drepturi și libertăți ale
omului, inclusiv și dreptul la muncă. În cazul în care capul familiei este
primar, ceilalți membri ai familiei fiind lipsiți de dreptul la muncă, inclusiv
și la munca de personal tehnic.
Subliniază că, după efectuarea controlului de integritate, inspectorul
urma să înceteze procedura de control, pe motivul neconstatării existenței
intereselor personale, prin emiterea actului corespunzător, fapt reglementat
de dispozițiile art. 34 alin. (4) din Legea nr. 132/2016.
La 29 noiembrie 2022, avocatul Ludmila Stoianov în interesele lui
Ghenadie Pereteatcu a depus cerere privind modificarea și concretizarea
cerințelor.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea 13 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul
Râșcani, acțiunea în contencios administrativ a reclamantului Ghenadie
Pereteatcu împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii
Moldova privind anularea actului administrativ individual defavorabil –
actul de constatare nr.285/25 din 15 septembrie 2021, s-a respins ca fiind
neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 13 ianuarie 2023, avocatul Ludmila Stoianov în interesele lui
Ghenadie Pereteatcu a depus cerere de apel împotriva hotărârii 13 decembrie
2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, iar la 2 martie 2023 a depus
cerere de apel motivată, solicitând admitere apelului, casarea hotărârii
Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 13 decembrie 2022, cu emiterea
unei noi hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 13
2
decembrie 2022, emise în cauza de contencios administrativ la acțiunea
înaintată de către Ghenadie Pereteatcu împotriva Autorității Naționale de
Integritate, privind anularea actului administrativ defavorabil. S-a emis o
nouă decizie prin care s-a admis acțiunea înaintată de către Ghenadie
Pereteatcu împotriva Autorității Naționale de Integritate, privind anularea
actului administrativ defavorabil. S-a anulat actul de constatare nr. 285/25
din 15 septembrie 2021, emis de Autoritatea Națională de Integritate.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, procedura de control
efectuată în privința lui Ghenadie Pereteatcu s-a desfășurat cu încălcarea
termenilor procedurii administrative, stabilită de Codul administrativ,
constatând că, sesizarea în privința lui Ghenadie Pereteatcu a fost depusă pe
17 martie 2021, procesul-verbal de inițiere a controlului a fost emis la 14
aprilie 2021, iar actul de constatare a fost întocmit la 15 septembrie 2021, iar
aceste circumstanțe denotă în mod cert, că inspectorul de integritate a
încălcat termenii de efectuare a controlului în privința reclamantului, stabiliți
de Codul administrativ, încălcare ce denotă ilegalitatea actului contestat.
A mai notat că, începutul termenului de control corespunde zilei în
care la Autoritatea Națională de Integritate a fost înregistrată sesizarea în
privința lui Ghenadie Pereteatcu, adică datei de 17 martie 2021 și, respectiv,
procedura de control urma a fi închisă în termen de 30 zile, adică la data de
17 aprilie 2021. Atestă, că în cazul în care, inspectorul de integritate nu a
reușit realizarea controlului privind respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese, acesta era în drept să solicite prelungirea termenului
de efectuare a controlului. Cu toate acestea, la dosarul cauzei nu se regăsește
un demers de prelungire a termenului de efectuare a controlului, precum și
nu se regăsește decizia de prelungire a acestui termen.
A reiterat că, pe toată durata procedurii administrative de 6 luni,
inspectorul de integritate nu a întreprins un volum excesiv de mare de
acțiuni, limitându-se doar la solicitarea unor acte de la Comisia Electorală
Centrală și Primăria satului Băxani, informarea subiectului declarării despre
inițierea controlului, solicitarea informațiilor despre declararea conflictului
de interese, situație ce denotă, că termenul de efectuare a controlului, este
exagerat de mare și nejustificat. Mai mult, reține că, în perioada 17 august
2021 – 15 septembrie 2021, în cadrul procedurii de control inițiate în privința
lui Ghenadie Pereteatcu, în general nu au fost efectuate careva acțiuni,
situație ce denotă, că depășirea termenului de efectuare a controlului este
imputabilă inspectorului de integritate, care pe parcursul a aproximativ o
lună, nu a întreprins nici o acțiune, procedura de control a respectării
regimului juridic al conflictelor de interese, fiind afectată grav de vicii de
legalitate.
Totodată în susținere concluziei expuse a reținut și ordinul Autorității
Naționale de Integritate nr. 4 din 22 ianuarie 2018, prin care a fost aprobată
3
Metodologia de efectuare a controlului averii și al intereselor personale și privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, al
restricțiilor și a limitărilor.
A notat că, pentru existența unui conflict de interese real consumat,
trebuie să fie întrunite cumulativ patru condiții: (i) persoana să fie subiectul
declarării în temeiul art.3 al Legii 133/2016; (ii) subiectul declarării a semnat
un act juridic/administrativ care vizează persoane ce îi sunt apropiate; (iii)
subiectul declarării nu a depus declarația privind conflictul de interese real
(declarația nu a fost înregistrată în Registrul declarațiilor privind conflicte de
interese); (iv) semnarea actelor a influențat sau a putut influența exercitarea
imparțială și obiectivă a funcției publice. Corespunzător, pentru existența
conflictului real de interese consumat aceste patru condiții trebuie să fie
întrunite cumulativ, astfel, atribuția inspectorului de integritate de a constata
existența conflictelor de interese prevăzută la art.19 Legea 132/2016, nu este
un procedeu tehnic de a constata existența/inexistența actelor semnate sau
existența/inexistența declarației cu privire la un conflict de interese. Această
atribuție constă în stabilirea stării de fapt și clarificarea întrunirii tuturor
condițiilor ce rezultă din lege.
În litigiu, reține că, nici unul din participanții la proces nu a negat
faptul, că Ghenadie Pereteatcu este subiect al declarării potrivit art. 3 al Legii
nr. 133/2016 și că aceasta a semnat actele ce o vizează pe fiica sa.
Circumstanțele respective atestă, că primele două condiții stabilite de
legiuitor în norma art. 12 din Legea nr. 133/2016, sunt întrunite.
Referitor la cea de a treia condiție, a subliniat prevederile art. 12 al
Legii nr. 133/2016, deducând că dovada de depunere a unei declarații privind
conflictul de interese real se confirmă prin înregistrarea acestei declarații în
Registrul declarațiilor privind conflicte de interese a organizației publice, iar
lipsa depunerii declarației se probează prin lipsa înregistrării acesteia în
Registru declarațiilor privind conflicte de interese a organizației publice. La
caz, a constatat că Ghenadie Pereteatcu nu a declarat despre conflictul de
interese apărut atunci când a emis/semnat actele juridice/administrative în
privința persoanelor apropiate.
Referitor la cea de a patra condiție, Completul a notat că, definitoriu
pentru constatarea existenței unui conflict de interese real consumat
inspectorul de integritate urma să clarifice dacă emiterea/semnarea actelor
emise de reclamantă în privința persoanelor apropiate, a influențat sau a putut
să influențeze îndeplinirea imparțială și obiectivă a funcției.
Curtea de Apel a indicat că, inspectorul de integritate nu a constatat
dacă, în momentul când a semnat actele juridice/administrative și-a
îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția și a oferit careva facilități în raport
cu alți angajați.
4
A considerat că, nu există premise din care să se deducă concluzia că
la soluționarea și semnarea actelor, Ghenadie Pereteatcu și-a îndeplinit
imparțial și neobiectiv funcția, în condițiile în care, conform legislației
muncii, angajatorul este obligat să emită anumite acte în baza cererii
angajatului (acordarea concediului, eliberarea din funcție), marja de discreție
în acest caz fiind egală cu zero. În același fel, inspectorul de integritate nu a
constatat dacă la semnarea actelor indicate în actul de constatare, Ghenadie
Pereteatcu și-a îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția și a oferit careva
facilități în raport cu alți angajați. Corespunzător, a conchis că, nu există
premise din care să se deducă concluzia că la semnarea actelor litigioase,
Ghenadie Pereteatcu și-a îndeplinit parțial și subiectiv funcția.
Totodată, inspectorul de integritate a omis să indice, care a fost
interesul lui Ghenadie Pereteatcu la emiterea dispozițiilor/ordinelor de
acceptare a cererilor de demisie, nu a motivat, în ce mod,
apelanta/reclamantă a încălcat prevederile legale la emiterea dispoziției de
acceptare a demisiei și care a fost interesul material al acesteia la acceptarea
demisiei. De asemenea, inspectorul de integritate nu a constatat întrunirea
cumulativă a celor patru condiții pentru existența unui conflict de interese
real consumat, astfel, nu a constatat încălcarea de către Ghenadie Pereteatcu
a regimului juridic al conflictelor de interese, motive pentru care se deduce,
că soluția primei instanțe este neîntemeiată.
A mai indicat că, actul de constatare este neîntemeiat și din motiv că,
inspectorul de integritate a omis să-și motiveze decizia de a-l decădea pe
Ghenadie Pereteatcu din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție
de demnitate publică, inclusiv funcția de primar, pe o perioadă de 3 ani de la
data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a
actului de constatare, sub aspectul proporționalității, reiterând că, la aplicarea
sancțiunii sub formă de privare a persoanei de dreptul de a exercita funcții
publice sau funcții de demnitate publică, inspectorul de integritate urmează
să motiveze, prin prisma principiului proporționalității, aplicarea unei astfel
de sancțiuni.
Concluzionează instanța de apel că, la caz, sancțiunile aplicate de
inspectorul de integritate, în mod evident aduc atingere drepturilor
subiectului declarării, în special dreptului de a deține funcții publice și funcții
de demnitate publică. Prin urmare, la aplicarea acestor sancțiuni, inspectorul
de integritate era obligat să ia în considerare necesitatea aplicării și
respectării principiului proporționalității, inclusiv, fiind obligat să-și
motiveze soluția de aplicare a sancțiunilor, prin prisma scopului legii nr.
133/2016.
De asemenea a menționat că, în practica sa, Autoritatea Națională de
Integritate, conducându-se de principiul proporționalității, a emis acte de
constatare a încălcării regimului juridic al conflictelor de interese de către
5
subiecți ai declarării, însă, nu a aplicat și sancțiunea de încetare a raporturilor
de muncă ori de serviciu ale subiectului declarării, motivând că aceasta fiind
disproporțională cu abaterea admisă. În condițiile speței, din analiza actului
de constatare întocmit în privința lui Ghenadie Pereteatcu, nu rezultă că
inspectorul de integritate ar fi examinat cel puțin situația prin prisma analizei
principiului proporționalității, atunci când a dispus aplicarea sancțiunilor
pentru încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.
A notat că, art. 23 alin. (6) din legea nr. 133/2016 stabilește în mod
expres, că subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție este decăzut
din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate
publică, cu excepția funcțiilor electorale. În speță, inspectorul de integritate
l-a privat pe Ghenadie Pereteatcu inclusiv de dreptul de a exercita funcția de
primar, care este o funcție electorală, fără a-și motiva soluția adoptată.
Instanța de apel indică că, un alt aspect este și acela că, la emiterea
actului de constatare în privința lui Ghenadie Pereteatcu, inspectorul de
integritate a încălcat principiul securității mandatului de primar obținut în
cadrul alegerilor locale din 2019. Pretinsul conflict de interese a fost admis
de Ghenadie Pereteatcu în perioada exercitării funcției de primar, obținută în
cadrul alegerilor locale din 28 iunie 2015, iar pe perioada exercitării
mandatului de primar validat prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 29
octombrie 2019, Ghenadie Pereteatcu nu a emis careva acte administrative
și / sau juridice cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 133/2016.
Prin urmare, constată, că prin actul de constatare emis pe 15
septembrie 2021, cu derogare de la prevederile legale, inspectorul de
integritate a dispus inițierea procedurii de încetare înainte de termen a
mandatului de primar al Baxani, mandat în cadrul căruia nu au fost admise
conflicte de interese și care, potrivit prevederilor legislației în vigoare, se
bucură de prezumția legalității și securității exercitării mandatului.
Atestă instanța de apel că, Legea nr. 133/2016 sancționează cu
încetarea mandatului înainte de termen, persoanele care au admis încălcări
pe perioada exercitării mandatului, iar în condițiile speței constată că, după
validarea mandatului primarului satului Băxani, Ghenadie Pereteatcu,
obținut în cadrul alegerilor locale din 20 octombrie 2019, apelantul
/reclamant nu a emis / semnat acte juridice / administrative cu încălcarea
regimului juridic al conflictelor de interese.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 decembrie 2023 și 10 aprilie 2024, Autoritatea Națională de
Integritate a depus recurs împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții
de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 13
decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău cu emiterea unei noi decizii prin
care cerere de chemare în judecată înaintată să fie respinsă ca neîntemeiată.
6
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Autoritatea Națională de Integritate a invocat
că, nu este de acord cu decizia Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie
2023, deoarece la emiterea actului judecătoresc instanța a aplicat eronat
normele de drept material. La examinarea cauzei nu au fost constatate,
elucidate pe deplin și dovedite circumstanțele care au importantă la
soluționare justă a cauzei.
Notează că, argumentul instanței de apel vis-a-vis de nerespectarea art.
60 din Codul administrativ al RM, nu poate fi reținut, îl consideră drept greșit
și irelevant, neaplicabil speței judecate, deoarece potrivit normei
nominalizate supra, există și o excepție, termenul general în care o procedură
administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede
altfel. Din motive justificate legale termenul general poate fi prelungit cu cel
mult 15 zile. Alin. (5) al aceluiași articol prevede prelungirea termenului
procedurii administrative până la 90 de zile.
Cu toate acestea, Codul administrativ al RM nr. 116/2018, cât și Legile
cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132/2016 și privind
declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 2016, Legea integrității
nr. 82 din 25.05.2017, sunt legi organice, iar, potrivit prevederilor art. 7 alin.
(3) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22.12.2017, în cazul
în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict
de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau
emis, ca excepția situațiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4).
Totodată, potrivit prevederilor art. 27 din Codul administrativ al RM
nr. 116/2018 în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun
un anumit termen, autoritățile publice și instanțele de judecată competente
trebuie să acționeze într-un termen rezonabil.
Prin urmare reține că, nu poate fi aplicat termenul de 30 de zile de
finalizare a procedurii administrative menționate în Codul administrativ al
RM nr. 116/2018, deoarece Autoritatea la emiterea actelor de constatare se
ghidează de prevederile normelor speciale, care la momentul emiterii actului
administrativ contestat nu prevedeau expres un termen de efectuare a
controlului.
La caz, pentru actele de constatare ale inspectorilor de integritate,
legea specială Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate prevede un șir de termeni de procedură realizați în interiorul
procedurii administrative (de exemplu verificarea prealabilă a sesizării,
pentru a decide inițierea sau refuzul inițierii unui control- 15 zile; prezentarea
informației solicitate de către persoanele fizice sau persoanele juridice de
drept public ori privat în cadrul unui control inițiat - 15 zile; prezentarea
punctului de vedere de către persoana supusă controlului-15 zile; prezentarea
7
punctului de vedere de către persoana supusă controlului, urmare a invitației
repetate a inspectorului de integritate - 15 zile, la expirarea a 30 zile de la
remiterea primei invitații neconfirmată ca și recepționată) care, cumulativ,
depășesc substanțial termenul general de 30 de zile statuat de Codul
administrativ al Republicii Moldova.
Notează că, intimatul/reclamantul la depunerea acțiunii în instanța de
judecată s-a condus de prevederile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 132/2016
care prevede termenul de 15 zile de contestare a actului de constatare și nu
de termenii indicați în Codul administrativ al RM nr. 116/2018.
Astfel, pe de o parte se respectă și se acționează în corespundere cu
legile speciale ale Autorității, iar, pe de altă parte se invocă nerespectarea
termenilor indicați în Codul administrativ al RM nr. 116/2018 ceia ce
consideră total incorect și drept o apreciere greșită a instanței de judecată
inferioare.
Indică că termenul de efectuare a controlului privind respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și
limitărilor a fost introdus prin Legea nr. 130 din 07.10.2021 pentru
modificarea unor acte normative, în vigoare din data de 29.10.2021, prin care
s-au operat modificări și completări la Legea nr. 132/2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate (art. 37 alin. (6) al Legii nr. 132/2016 -
a fost inclus termenul de 3 luni).
La argumentul instanței în ceea ce privește exercitarea dreptului
discreționar, încălcarea procedurii și a principiului proporționalității,
menționează că, inspectorul de integritate a exercitat atribuțiile funcționale
în conformitate cu legislația în vigoare (în redacția aplicabilă la data
desfășurării controlului), respectând art. 19, art. 35-art.39 din Legea nr.
132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, art. 23 alin. (4),
(6) și (8) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor
personale prin care, în limita cadrului normativ existent a inițiat controlul
respectării regimului juridic al conflictelor de interese, control care s-a
finalizat cu emiterea actului de constatare nr. 285/25 din 15 septembrie 2021.
Subliniază că, generalizând rezultatele controlului, conform propriei
convingeri formate în urma examinării sub toate aspectele și în mod obiectiv
supozițiile invocate la etapa inițierii controlului și divergențele constatate în
cadrul controlului, apreciind materialul probator conform principiilor
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, inspectorul de integritate
aplicând dreptul discreționar în investigarea stării de fapt și de drept a
conchis faptul încălcării regimului juridic al conflictelor de interese de către
dl Ghenadie Pereteatcu.
Comunică că, inspectorul de integritate a luat act de documente
adunate în procedura de control/prezentate din partea persoanelor fizice și
8
juridice și, faptul că, intimatul/reclamant dl Ghenadie Pereteatcu, primar al
s. Băxani r-nul Soroca, este subiect al declarării prevăzut de art. 3 alin. (1),
din Legea nr. 133/2016 privind declararea și intereselor personale încălcând
regimul juridic al conflictelor de interese.
În ceea ce privește dreptul discreționar, Autoritatea Națională de
Integritate precizează că, potrivit art. 137 alin. (2) Cod administrativ, dacă
autoritatea publică poate decide discreționar și doar una din mai multe
consecințe juridice este legală, atunci dreptul discreționar al autorității
publice se reduce la alegerea consecinței juridice /soluției legală.
Notează că, prin actul de constatare nr. 285/25 din 15 septembrie 2021,
adoptat de către inspectorul de integritate din cadrul ANI se constată
încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către dl Ghenadie
Pereteatcu, primar al s. Băxani r-nul Soroca, manifestat prin semnarea
/încheierea actelor administrative și juridice în privința persoanelor apropiate
(„soție” dna Tatiana Pereteatcu - 6 acte administrative și „copil” dna Maria
Bezan - 6 acte administrative) în exercitarea mandatului de primar.
Menționează că, actul de constatare nr. 285/25 din 15 septembrie 2021
a fost emis în conformitate cu legislația națională în vigoare cu respectarea
cadrului legal existent și temei pentru anularea acestuia nu exista, inspectorul
de integritate al Inspectoratului de Integritate din cadrul Autorității Naționale
de Integritate a respectat art. 35 alin. (1), art. 7 alin. (2) lit. a) - c), art. 38 alin.
(1) lit. a) al Legii nr. 132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională
de Integritate (în vigoare la momentul emiterii actului administrativ
contestat).
Constată că aplicarea de către inspectorul de integritate a interdicției
privind decăderea din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de
demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 (trei)
ani de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii
definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și
irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența
conflictului de interese, a fost în strictă conformitate cu prevederile legale.
Referitor la argumentul din decizia contestată a Curții de Apel
Chișinău privind practica decizională a autorității publice indică că, referirea
instanței la actele de constatare din 31 decembrie 2021, din 14 martie 2022
și din 24 martie 2022 nu pot fi luate în considerație, deoarece, prin Legea nr.
130 din 07.10.2021 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare din
data de 29.10.2021, și prin Legea nr. 96 din 14.04.2022 pentru modificarea
unor acte normative au fost operate modificări și completări la Legea nr.
132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea 133/2016
privind declararea averii și intereselor personale, îndeosebi în partea ce ține
de sancțiunile aplicate. Iar actul de constatare examinat în prezenta speță, a
9
fost emis anterior modificărilor legislației în vigoare din 07.10.2021 si
14.04.2022.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 29 aprilie 2024 reprezentantul intimatei
avocatul Ludmila Stoianov a solicitat declararea recursului inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.".
Art. 2451 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ prevede că:
„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.”
Art. 193 alin. (3) și (31) din Codul administrativ stabilește:
”(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători.
(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate
decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet
din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Art. 194 alin.(2) din Codul administrativ prevede:
”În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material”.
Art. 247 din Codul administrativ prevede:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”.
Art. 248 alin.(1) lit. b) din Codul administrativ reglementează că:
”În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia
și adoptă o nouă decizie”.
Art. 6 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.
132 din 17 iunie 2016
„În vederea realizării misiunii sale, Autoritatea are următoarele funcții:
a) exercitarea controlului averii și al intereselor personale;
b) exercitarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de
interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;
10
c) constatarea și sancționarea încălcărilor regimului juridic al declarării averii și
intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și
limitărilor;
d) cooperarea cu alte instituții, atît la nivel național cît și internațional;
e) asigurarea bunei organizări a Autorității și administrarea activității de promovare
a integrității subiecților declarării;
f) alte funcții stabilite prin lege.”
Art. 7 alin, (2) lit. a) din Legea nr.132/2016:
„În domeniul exercitării controlului privind respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, Autoritatea
constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor.”
Art. 37 din Legea nr. 132/2016 (în redacția legii în vigoare în perioadă
sesizării și efectuării controlului):
„După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului.
Prevederile art.31, art.32 alin.(3)–(5), art.33, art.34 alin.(2), art.35 și 36 se aplică în
mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor.
În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor
de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate are
obligația de a invita persoana supusă controlului să-și prezinte punctul de vedere printr-o
scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care confirmă
informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de vedere al persoanei supuse controlului
poate fi prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea invitației. Dacă recepționarea
invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este confirmată mai mult de 30 de zile
de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul de constatare numai
după expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate, indiferent de faptul dacă
a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia.
Acțiunile și actele efectuate de inspectorul de integritate în cadrul controlului
privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor nu sînt publice, cu excepția actului de constatare, care se publică
pe pagina web oficială a Autorității cu respectarea legislației privind protecția datelor cu
caracter personal.
Art. 38 alin. (1) – (4) din Legea nr. 132/2016 (în redacția legii în
vigoare în perioadă sesizării și efectuării controlului):
„În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de
interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite
un act de constatare în cazul în care stabilește că:
a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese
sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei
persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei
decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese;
11
b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate;
c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de lege.
Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,
al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor se întocmește în conformitate cu
prevederile art.35 și se aduce la cunoștința persoanei vizate de acesta în termen de 5 zile
lucrătoare de la data întocmirii.
Persoana poate contesta actul de constatare în condițiile stabilite la art.36.
Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,
al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor rămîne definitiv după expirarea
termenului specificat la art.36 alin.(1).”
Art. 12 alin. (1), (2)-6) și (10) din Legea privind declararea averii și a
intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016:
„Subiectul declarării se poate afla în conflicte de interese ce pot fi împărțite în
următoarele categorii:
a) conflict de interese potențial;
b) conflict de interese real;
c) conflict de interese consumat.
Conflictul de interese potențial reprezintă situația în care interesele personale ale
subiectului declarării ar putea conduce la apariția unui conflict de interese real și care se
declară în condițiile art.4–7. Conducătorul ierarhic superior acordă consultanță privind
evitarea survenirii unui conflict real ca efect al celui potențial.
Conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării este chemat să
rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin
intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea
unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sînt apropiate,
persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care influențează
sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau
de demnitate publică.
În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat:
a) să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai tîrziu
de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află;
b) să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie,
direct sau prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe
la luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică
pînă la soluționarea conflictului de interese.
Informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face pînă la
soluționarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea, directă sau
prin intermediul unei persoane terțe, a actului juridic, participarea la luarea deciziei sau
luarea deciziei și va lua forma unei declarații scrise ce trebuie să conțină date despre
natura conflictului de interese și despre modul în care acesta influențează sau poate
influenta îndeplinirea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de
demnitate publică.
12
Declarația privind conflictul de interese real se înregistrează în Registrul
declarațiilor privind conflicte de interese, ținut conform anexei nr.4 de către persoana
desemnată de conducătorul organizației publice.
Conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de rezolvare
a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau
prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la luarea
unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică cu
încălcarea prevederilor alin. (4) și (7).”
Art. 17 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale
nr. 133 din 17 iunie 2016:
„Subiectul declarării este obligat să respecte restricțiile și limitările prevăzute la
art.18–21 și cele prevăzute de legislație.”
Art. 11 alin (2) din Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcție
de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010
„Demnitarul este obligat să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de
interese.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, prevăzut de art. 245
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 13 decembrie 2023.
Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa
de e-mail a participanților la proces copia deciziei la 7 martie 2024, fapte
confirmate prin extrasul din poșta electronică, anexate la dosar.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recurentul Autoritatea Națională de Integritate s-a conformat dispozițiilor
art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul la 29 decembrie
2023 și 10 aprilie 2024.
Prin prisma art. 247 din Codul administrativ, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție a considerat inoportună citarea participanților la
proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs,
deoarece argumentele recursului sunt expuse cu suficientă claritate, precum
și intimatul și-a exprimat obiecțiile la acestea prin referința depusă.
În cauza CtEDO Covalenco v. Moldova nr. 72164/14, hotărârea
definitivă din 16 septembrie 2020, Curtea a statuat că este necesar
organizarea unei audieri: a) în cazul în care există necesitatea de a evalua
dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către autorități (a se vedea
Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001); b)
atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie
referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor
situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se
vedea Goș, pre-citată, § 51; Miller, precitată, § 34 in fine; și Andersson v.
13
Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța
are nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin
intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie
1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12
noiembrie 2002).
Înainte de a analiza circumstanțele de fapt ale speței și actul
judecătoresc contestat, instanța de recurs consideră esențial să sublinieze
importanța fundamentală a legislației privind integritatea, în special în ceea
ce privește regimul conflictelor de interese, ca element cheie pentru
dezvoltarea durabilă a țării și combaterea corupției.
Legislația în domeniul integrității, inclusiv reglementările referitoare
la conflictul de interese, are un rol fundamental în consolidarea încrederii
publice în instituțiile statului, promovarea transparenței și responsabilității în
exercitarea funcțiilor publice. Prin stabilirea unor standarde clare pentru
identificarea, declararea și soluționarea conflictelor de interese, precum și
prin instituirea unor mecanisme eficiente de sancționare a abaterilor, această
legislație contribuie la asigurarea unui mediu instituțional bazat pe legalitate,
imparțialitate și respectarea principiilor statului de drept.
Combaterea conflictelor de interese reprezintă un element crucial
pentru atingerea obiectivului strategic al oricărui stat democratic de a eradica
corupția. Prin natura sa, conflictul de interese poate conduce la decizii
părtinitoare, subminând încrederea cetățenilor în instituții, afectând
dezvoltarea economică și compromițând funcționarea echitabilă a
administrației publice. În acest context, legislația în acest domeniu nu doar
impune obligații și interdicții pentru persoanele publice, ci și oferă garanții
menite să protejeze interesul public, să prevină abuzurile și să consolideze o
guvernare responsabilă și transparentă.
Este imperativ ca regimul juridic al conflictelor de interese să fie
respectat cu strictețe, iar abaterile să fie sancționate prompt și adecvat.
Această aplicare riguroasă a prevederilor legale nu doar că descurajează
practicile neconforme, dar creează și premisele unei administrații publice
eficiente, bazate pe transparență și echitate. Prin prevenirea și combaterea
conflictelor de interese, se promovează un climat instituțional integru, care
reflectă valorile fundamentale ale statului de drept și protejează interesul
public.
Instanțele de judecată au un rol esențial în acest proces, asigurând
aplicarea imparțială și consecventă a legislației, ceea ce reprezintă o condiție
indispensabilă pentru consolidarea statului de drept. Prin deciziile lor,
instanțele contribuie nu doar la soluționarea litigiilor individuale, ci și la
crearea unui precedent, care să promoveze respectarea normelor de
integritate.
14
Astfel, acțiunile instanțelor întăresc încrederea publicului în sistemul
de justiție și transmit un mesaj clar că nerespectarea legislației, în special în
domeniul integrității, nu va rămâne nepedepsită. În acest mod, instanțele
devin un factor-cheie în promovarea unei culturi a integrității la toate
nivelurile societății, prin descurajarea practicilor ilegale și stimularea unei
conduite etice atât în sectorul public, cât și în cel privat.
Responsabilitatea instanțelor de a aplica normele în mod ferm și
echitabil asigură, de asemenea, o protecție efectivă a interesului public și
contribuie la dezvoltarea unei administrații publice responsabile,
transparente și eficiente. Astfel, instanțele de judecată nu doar că apără
principiile statului de drept, ci devin și un motor al schimbării culturale în
societate, orientată către respectarea legii și promovarea integrității.
Sub aspectul stării de fapt, Completul de judecată reține că, 17 martie
2021, la Autoritatea Națională de Integritate a fost înregistrată sesizarea
Președintei Autorității Naționale de Integritate, prin care s-a solicitat
examinarea faptelor descrise în articolul „Primarul satului Băxani și-a
angajat soția și fiica la Primărie”, prin prisma art. 28 alin. (1) din Legea nr.
132/2016.
Prin procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 237/25 din 14 aprilie
2019, inspectorul de integritate Cristina Prisacari a dispus inițierea
controlului privind respectarea regimului juridic al conflictului de interese în
privința lui Ghenadie Pereteatcu, primar al satului Băxani, raionul Soroca și
informarea lui Ghenadie Pereteatcu despre inițierea controlului, fiindu-i
explicate drepturile și obligațiile prevăzute la art. 33 din Legea cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate.
Prin scrisoarea nr. 04-25/1920 din 15 aprilie 2021, Ghenadie
Pereteatcu a fost informat cu referire la inițierea în privința sa a controlului
privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, scrisoare
recepționată de către ultimul la 21 aprilie 2021.
Prin solicitarea nr. 04-25/1907 din 14 aprilie 2021 remisă Comisiei
Electorale Centrale, au fost solicitate informații iar prin răspunsul Comisiei
Electorale Centrale nr. CEC-8/3846 din 19 aprilie 20221, inspectorul de
integritate a fost informat că, Ghenadie Pereteatcu este primar al satului
Băxani, raionul Soroca, fiind ales la alegerile locale generale din 20
octombrie 2019, iar mandatul i-a fost validat prin hotărârea Judecătoriei
Soroca din 29 octombrie 2019.
Prin notificarea inspectorului de integritate nr. 04-25/3001 din 09 iunie
2021, s-a solicitat Primăriei Băxani prezentarea pe suport de hârtie sau în
format electronic în termen de 15 zile de la recepționarea interpelării, a
informației și/sau a actelor administrative și/sau juridice emise/semnate între
15
Primăria s. Băxani și fiica dlui Ghenadie Pereteatcu, angajată în calitate de
bibliotecară în s. Băxani, cu anexarea actelor confirmative.
Prin notificarea inspectorului de integritate nr. 04-25/3002 din 09 iunie
2021, s-a solicitat Primăriei Băxani prezentarea informației cu privire la
numirea/angajarea și suspendarea, după caz încetarea raporturilor de serviciu
ale dnei Tatiana Pereteatcu, în funcția de bibliotecar și arhivar în cadrul
Primăriei s. Băxani, cu anexarea actelor confirmative.
La data de 17 iunie 2021, Primarul satului Băxani, Ghenadie
Pereteatcu a informat inspectorul de integritate că Tatiana Pereteatcu și
Maria Bezan, au fost angajate în funcție de bibliotecar, prin dispoziția sa, ca
primar al satului Băxani. La fel, s-a indicat că motivul angajării este că atunci
când postul de bibliotecar devenise vacant, nu era nici un doritor de a lucra
ca bibliotecar și a fost nevoit să angajeze soția și fiica în această postură,
fiind impus de interesul public.
Prin notificarea inspectorului de integritate nr. 04-25/3946 din 22 iulie
2021, s-a solicitat Primăriei satului Băxani prezentarea în copii autentificate
a informației, înscrisurilor și/sau documentelor după cum urmează:
documente financiar-contabile privind achitările tuturor tipurilor de drepturi
salariale pentru întreaga perioadă de activitate emise în privința Tatianei
Pereteatcu și a Mariei Pereteatcu, semnate/avizate de către Ghenadie
Pereteatcu; extrasul din Registrul declarațiilor privind conflictele de interese
și documentele confirmative privind declararea conflictelor de interese de
către Ghenadie Pereteatcu, inclusiv declarația despre conflictul de interese,
opțiunea de soluționare și actele care certifică respectarea acesteia.
Prin solicitarea nr. 04-25/3947 din 22 iulie 2021 remisă Comisiei
Electorale Centrale, au fost solicitate informații, iar prin răspunsul Comisiei
Electorale Centrale nr. CEC-8/4563 din 23 iulie 20221, inspectorul de
integritate a fost informat că, Ghenadie Pereteatcu în cadrul alegerilor locale
generale din 14 iunie 2015 și 20 octombrie 2019, a fost ales primar al satului
Bîxani, raionul Soroca, mandatele fiindu-i validate prin hotărârile
Judecătoriei Soroca din 06 iulie 2015 și, respectiv, 29 octombrie 2019.
Prin răspunsul Primăriei satului Băxani nr. 172 din 28 iulie 2021,
inspectorul de integritate a fost informat că în Registrul de evidență a
informațiilor cu privire la conflictul de interese raportate de angajații
entităților publice nu este nici o înscriere referitor la conflictul de interese
între Primarul Ghenadie Pereteatcu, Tatiana Pereteatcu și Maria Bezan.
Ghenadie Pereteatcu nu a declarat conflictul de interese în privința Tatianei
Pereteatcu și Maria Bezan.
Prin notificarea inspectorului de integritate nr. 04-25/4308 din 05
august 2021, s-a solicitat lui Ghenadie Pereteatcu prezentarea punctului de
vedere asupra situației de conflict de interese apărut ca urmare a rezolvării
16
cererii/demersului, încheierea actelor juridice și emiterea, semnarea mai
multor acte administrative care vizează persoana apropiată – soția Tatiana
Pereteatcu și fiica- Maria Berzan.
În data de 17 august 2021, Ghenadie Pereteatcu a prezentat punctul de
vedere în scris.
Prin actul de constatare nr. 285/25 din 15 septembrie 2021, întocmit
de inspectorul de integritate Cristina Prisacari s-a decis: 1. Se constată
încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Ghenadie
Pereteatcu, primar al satului Băxani, raionul Soroca, manifestat prin
nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese reale și admiterea
conflictelor de interese consumate în cazul luării deciziilor și
semnării/încheierii actelor administrative și juridice în privința persoanelor
apropiate (soție și copil) în exercitarea mandatului de primar; 2. Din
momentul în care actul de constatare rămâne definitiv, în termen de 5 zile se
sesizează organul competent în vederea declanșării în privința lui Ghenadie
Pereteatcu procedura de revocare a mandatului de primar al satului Băxani.
Se decade dl Ghenadie Pereteatcu din dreptul de a exercita o funcție
publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv funcția (mandat) de
primar pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data încetării mandatului de primar
sau din data rămânerii definitivă a actului de constatare ori din data rămânerii
definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se confirmă
existenta conflictului de interese. 4. Se înscrie dl Ghenadie Pereteatcu în
Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție
publică sau de demnitate publică, de la data eliberării sau destituirii din
funcție sau din data rămânerii definitivă a actului de constatare ori din data
rămânerii definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se
confirmă existența conflictului de interese.
La 6 octombrie 2021 Ghenadie Pereteacu a depus prezenta cerere de
chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire
la contestarea actelor administrative.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la
concluzia netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o ca fiind neîntemeiată.
Examinând prezenta cauză în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău,
prin decizia din 13 decembrie 2023 a conchis necesitatea casării hotărârii
primei instanțe și emiterii unei decizii noi de admitere a acțiunii.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție analizând
materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul
juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția instanței de apel este greșită,
pe când concluzia primei instanțe despre necesitatea respingerii cererii de
chemare în judecată a reclamantului Ghenadie Pereteacu este justă, având la
17
bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora
le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită.
În susținerea concluziei enunțate, instanța de recurs menționează că
reieșind din materialele cauzei, Tatiana Pereteatcu și Maria Bezan sunt soția
și fiica reclamantului Ghenadie Pereteatcu care deține mandatul de primar al
sat. Băxani, r-nul Sproca, au calitate de persone apropiate și determină
interesul personal a lui Ghenadie Pereteatcu din relația de rudenie (soț-soție,
tată-fiică).
Totodată, Ghenadie Pereteatcu, exercitând funcția de Primar al sat.
Băxani, r-nul Sproca, a emis mai multe acte în privința persoanelor apropiate
– soției Tatiana Pereteatcu și fiicei Maria Bezan.
Astfel, prima instanță, just a conchis că Ghenadie Pereteatcu,
exercitând funcția de Primar al sat. Băxani, r-nul Soroca a soluționat cereri,
a semnat/emis mai multe acte, după cum urmează: în perioada exercitării
primului mandat în calitate de Primar al sat. Băxani, r-nul Soroca,
reclamantul a emis mai multe acte administrative și juridice în privința
persoanei apropiate „soția”, dna Tatiana Pereteatcu, după cum urmează: -
dispoziția nr.33p din 15.10.2017 cu privire la numirea în funcția de
bibliotecară a dnei Tatiana Pereteatcu; - contractul individual de muncă nr.2
din 16.10.2017 pe perioadă nedeterminată încheiat cu dna Tatiana
Pereteatcu; - dispoziția nr. 1p din 22.01.2018 cu privire la plata premiului
anual pentru personalul din sistemul bugetar în cuantumul unui salariu lunar
de funcție pentru activitatea desfășurată în anul 2017; - dispoziția nr.19p din
24.09.2018 cu privire la eliberarea din funcția de bibliotecară a dnei Tatiana
Pereteatcu; - dispoziția nr.15p din 02.03.2019 cu privire la numirea în
funcția de bibliotecară a dnei Tatiana Pereteatcu; - contractul individual
de muncă nr.1 din 02.03.2019 încheiat cu dna Tatiana Pereteatcu. În privința
„fiica”, dna Maria Bezan, după cum urmează: dispoziția nr. 20p din
28.09.2018 cu privire la numirea în funcția de bibliotecară a dnei Maria
Bezan; - contractul individual de muncă nr.2 din 01.10.2018 încheiat cu dna
Marin Bezan; - dispoziția nr.21p din 28.09.2018 cu privire la îndeplinirea
unor atribuții suplimentare(arhivist); - dispoziția nr.06 din 18.02.2019 cu
privire la acordarea premiului anual pentru rezultatele activității pentru anul
2018 în mărime de un salariu; - cererea de acordare a concediului pentru
îngrijirea copilului a dnei Maria Bezan; - dispoziția nr.19-P din 19.06.2019
cu privire la acordarea concediului pentru îngrijirea copilului dnei Maria
Bezan.
Altfel spus, Ghenadie Pereteatcu, fiind subiect al declarării nu a
respectat obligația de evitare a conflictelor de interese. Or, aceasta, în
calitatea sa de primar al sat. Băxani, r-nul Soroca, a soluționat și a semnat 12
de acte administrative în privința persoanei apropiate, și anume a soției
Tatiana Pereteatcu și fiicei Maria Bezan, contrar dispozițiilor art. 12 alin. (4)
18
lit. a) și b) și (5) din Legea nr. 133/2016 și prevederilor art. 14 alin. (2) lit. a)
și b) din Legea integrității nr. 82 din 25.05.2017.
Totodată, instanța de recurs notează că, în cadrul controlului subiectul
conform informației disponibile din Registrul declarațiilor privind
conflictele de interese al Autorității Naționale de Integritate, nu au fost
identificate înscrisuri despre careva declarații adresate Autorității Naționale
de Integritate de către Ghenadie Pereteatcu, primar al sat. Băxani, r-nul
Soroca, în perioada exercitării mandatului de primar, prin care aceasta ar fi
solicitat soluționarea cărorva conflicte de interese reale în care s-a aflat până
la emiterea actelor menționate supra.
Cu referire la concluzia Curții de Apel Chișinău că Autoritatea
Națională de Integritate a încălcate termenul de efectuare a procedurii
administrative, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție o
consideră neîntemeiată, din următoarele aspecte.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
ulterior repartizării aleatorii sesizării și dispunerea inițierii controlului
regimului juridic în virtutea prevederilor art.19, art. 20 și art. 37 din Legea
nr. 132/2016, care reglementează activitățile desfășurate de inspectorul de
integritate, drepturile și obligațiile acestuia în cadrul efectuării controlului
privind respectarea la caz al regimului juridic al conflictelor de interese,
inspectorul de integritate necesită un termen rezonabil și suficient în
efectuarea unui control obiectiv, corect și mult aspectual.
Conform art.60 alin.(1), (4) și (5) din Codul administrativ, termenul
general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de
zile, dacă legea nu prevede altfel. Din motive justificate legate de
complexitatea obiectului procedurii administrative, termenul general poate
fi prelungit cu cel mult 15 zile. Această prelungire are efect doar dacă este
comunicată în scris participanților la procedura administrativă în termen de
30 de zile, împreună cu motivele prelungirii. În mod excepțional, când în
procedura administrativă se înregistrează cazuri de complexitate deosebită
care necesită timp pentru prelucrarea documentelor, autoritatea publică poate
stabili un termen mai mare pentru finalizarea procedurii administrative, care
nu va depăși 90 de zile.
Din norma dată de drept citată, rezultă că, legiuitorul cert a prevăzut
termenul general de 30 de zile în care o procedură administrativă trebuia
finalizată, dacă legea nu prevede altfel. La fel, se atestă că, această prevedere
legală este o normă generală, care admite excepțiile prevăzute de legea
specială.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține prevederile art.10 alin.(1) din Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind
declararea averii și a intereselor personale, în vigoare la data efectuării
19
controlului privind respectarea regimului conflictelor de interese de către
Ghenadie Pereteacu, care reglementează că, controlul averii și al intereselor
personale ale subiecților declarării se efectuează de către Autoritatea
Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr.132 din 17 iunie 2016
cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.
Așadar, procedura administrativă în cadrul controlului privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al
incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor este reglementată de legea
specială și anume, Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate, care și urmează a fi aplicată în speță.
Reieșind din dispozițiile art.37 alin. (1)-(3) din Legea nr.132 din 17
iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția legii
în vigoare la acel moment, după repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare
a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese,
al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va
dispune începerea controlului. Prevederile art.31, art.32 alin.(3)–(5), art.33,
art.34 alin.(2), art.35 și art.36 se aplică în mod corespunzător și în cadrul
procedurii de inițiere a controlului și de control privind respectarea regimului
juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și
limitărilor.
În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic
al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,
inspectorul de integritate are obligația de a invita persoana supusă controlului
să-și prezinte punctul de vedere printr-o scrisoare recomandată cu aviz de
primire sau prin orice alt mijloc care confirmă informarea (telegramă, fax,
email etc.). Punctul de vedere al persoanei supuse controlului poate fi
prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea invitației. Dacă
recepționarea invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este
confirmată mai mult de 30 de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de
integritate întocmește actul de constatare numai după expirarea a 15 zile de
la expedierea unei invitații repetate, indiferent de faptul dacă a fost sau nu
confirmată recepționarea acesteia
După cum se observă din materialele cauzei și dosarul administrativ,
în perioada 1 aprilie 2021 (repartizării sesizării) – până la 15 septembrie
2021, în procedura de control, inspectorul de integritate a efectuat un șir de
acțiuni întru elucidarea eventualelor încălcări a regimului juridic al
conflictelor de interese din partea subiectului declarării, Ghenadie
Pereteatcu.
De asemenea, potrivit art.31 alin.(1) din Legea nr.132 din 17 iunie
2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în vigoare la acel
moment, stipulează că în termen de 15 zile de la data repartizării sesizărilor,
inspectorul de integritate efectuează verificarea prealabilă a acestora. În
20
cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate verifică respectarea
condițiilor de formă și conținut ale sesizărilor și existența bănuielii
rezonabile privind încălcarea regimului juridic de declarare a averii și a
intereselor personale. Verificarea prealabilă include validarea datelor din
declarațiile de avere și interese personale prin intermediul sistemului
informațional e-Integritate. Verificarea prealabilă se finalizează cu emiterea
unui proces-verbal de inițiere a controlului sau de refuz al inițierii
controlului.
Conform art. 32 alin. (3) și (4) din aceeași Lege, în redacția legii în
vigoare la acel moment, în procesul de control al averii și intereselor
personale, inspectorul de integritate are dreptul să solicite oricăror persoane
fizice sau persoane juridice de drept public ori privat, inclusiv instituțiilor
financiare, documentele și informațiile necesare pentru realizarea
controlului. La solicitarea inspectorului de integritate, subiecții menționați la
alin.(3) sunt obligați să prezinte Autorității, în termen de 15 zile de la
recepționarea solicitării, pe suport de hârtie sau în format electronic, datele,
informațiile, înscrisurile și documentele justificative solicitate.
Din cele menționate, instanța de recurs constată că instanța de apel,
eronat a examinat legalitatea desfășurării procedurii de control cu privire la
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Ghenadie
Pereteatcu, prin prisma respectării termenului general al procedurii
administrative prevăzut la art. 60 din Codul administrativ.
Or, legea specială ce reglementează procedura efectuării controlului
privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, a stărilor de
incompatibilitate, precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și
limitărilor și anume, Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate, în redacția legii în vigoare la data inițierii
controlului, stabilea alți termeni de finalizare a procedurii de verificare, care
cumulativ depășesc cu mult termenul general al procedurii administrative de
30 de zile prevăzut la art. 60 din Codul administrativ, totodată nefiind stabilit
un anumit termen limită în acest sens.
De fapt, chestiunea cu privire la termenul de verificare a respectării
regimului juridic al conflictelor de interese în privința lui Ghenadie
Pereteatcu urma a fi verificată prin prisma art. 27 din Codul administrativ,
care cert statuează că, în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu
impun un anumit termen, autoritățile publice și instanțele de judecată
competente trebuie să acționeze într-un termen rezonabil.
Prin urmare, având în vedere volumul de lucru realizat de către
inspectorul de integritate și sarcina de lucru, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că nu a fost încălcat termenul rezonabil al
procedurii administrative.
21
Cu referire la concluzia Curții de Apel Chișinău că inspectorul de
integritate nu a constatat dacă Ghenadie Pereteatcu la semnarea actelor
juridice/ administrative și-a îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția și a
oferit careva facilități în raport cu alți angajați, Completul Curții Supreme de
Justiție relevă că Legea nu impune Autoritatea Națională de Integritate să
documenteze detaliat fiecare aspect subiectiv al interesului personal, dar să
stabilească dacă acțiunile persoanei vizate au fost influențate de relații
personale sau de altă natură, astfel încât să afecteze imparțialitatea și
obiectivitatea deciziilor. În acest caz, actele administrative semnate de
Ghenadie Pereteatcu, inclusiv acordarea premiului anual, demonstrează o
utilizare părtinitoare a funcției publice în beneficiul unui interes personal.
Aceste fapte sunt documentate în actul Autorității Naționale de
Integritate și corespund criteriilor prevăzute de lege pentru a stabili un
conflict de interese. Prin urmare, pretinsa lipsă de detaliere a interesului
personal nu afectează legalitatea actului administrativ emis.
Mai mult, conflictul de interese consumat, prin semnarea unor acte
administrative favorabile unei persoane apropiate, demonstrează în mod
obiectiv existența unui interes personal de natură să afecteze imparțialitatea
și obiectivitatea deciziilor primarului sat. Băxani, r-nul Soroca. Prin urmare,
interesul personal constă în relația apropiată cu beneficiarul actelor
administrative, iar această relație este suficientă, fără a fi necesară o detaliere
suplimentară.
Totodată, Ghenadie Pereteatcu ar fi trebuit să declare această situație
tocmai pentru a preveni orice suspiciuni de interes personal care ar putea
influența deciziile administrative. Faptul că nu a declarat conflictul
reprezintă o încălcare a normelor de integritate și transparență în funcția
publică, chiar dacă interesul personal nu a fost material sau evident.
Or, emiterea și semnare celor acte administrative în privința soției și
fiicei creează o situație în care este perceput ca Ghenadie Pereteatcu a
acționat în interesul acesteia. Interesul personal se evidențiază prin faptul că
este compromisă imparțialitatea, fiind puse în prim plan legături personale
la adoptarea deciziilor profesionale. Aceasta este o formă de interes personal,
în care prioritățile instituționale sunt influențate de relațiile private.
Aceste acțiuni au creat premisele unei influențe personale în procesul
decizional, afectând imparțialitatea necesară în administrarea instituției
publice.
Subsecvent, la concluzia Curții de Apel Chișinău că Autoritatea
Națională de Integritate a încălcat principiul proporționalității și nu a motivat
corespunzător actul de constatare în partea ce tine de aplicarea sancțiunii,
instanța de recurs reține că, prin prisma dispozițiilor art. 23 alin. (4) din
Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale (în
22
vigoare la data emiterii actului de constatare) și art. 39 alin. (2) din Legea nr.
132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, din moment ce
inspectorul de integritate în rezultatul desfășurării procedurii administrative
de control constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,
emite un act de constatare. În acest sens, sancțiunile și anume: încetarea
raporturilor de muncă, privarea de dreptul de a deține o funcție publică sau
de demnitate publică, precum și înscrierea în Registrul de stat al interdicțiilor
survin ca efect al legii, fără ca inspectorul de integritate să dispună de o marjă
de apreciere în acest sens. Altfel spus, în condițiile în care legea prevede în
mod expres tipurile de încălcări și sancțiunile pentru aceste încălcării,
inspectorul aplică norma specială. Or, dacă autoritatea poate decide
discreționar și doar din mai multe consecințe juridice este legală, atunci
dreptul discreționar al autorității publice se reduce la alegerea consecinței
juridice/soluției legale.
În acest sens, este relevantă practica Curții Supreme de Justiție în
cauzele: 3ra-73/2023, 3ra-600/23, 3ra-653/23.
Astfel, relevând dispozițiile art. 35-39 din Legea nr. 132/2016 cu
privire la Autoritatea Națională de Integritate, instanța de recurs conchide că
actul emis de Autoritatea Națională de Integritate identifică clar acțiunile
concrete, care au generat conflictul de interese și beneficiarul acestuia,
respectând pe deplin cerințele legale.
La fel nu poate fi reținută nici concluzia instanței de apel precum că,
pretinsul conflict de interese a fost admis de Ghenadie Pereteatcu în perioada
exercitării funcției de primar obținut în cadrul alegerilor locale din 28 iunie
2015, ia pe perioada exercitării mandatului de primar validat prin hotărârea
Judecătoriei Soroca din 29 octombrie 2019, Ghenadie Pereteatcu nu a emis
careva acte administrative și / sau juridice cu încălcarea dispozițiilor Legii
nr. 133/2016, or ținând cont de Hotărârea Judecătoriei Soroca nr. 3-86/15 din
6 iulie 2015 și Hotărârea Judecătoriei Soroca (sediul Central) nr. 3-107/19
din 29 octombrie 2019, se reține că Ghenadie Pereteatcu a exercitat
consecutiv mandatul de primar al sat. Băxani, r-nul Soroca din 6 iulie 2015
și ulterior din 29 octombrie 2019.
Iar potrivit art. 32 alin. (1) al Legii nr, 132/2016, în redacția legii în
vigoare în perioadă sesizării și efectuării controlului, în procesul de control
al averii și al intereselor personale, inspectorul de integritate verifică datele
și informațiile privind averea existentă a persoanei supuse controlului,
precum și modificările patrimoniale intervenite pe durata exercitării
mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică. Controlul poate fi
efectuat pe durata exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de
demnitate publică și în decursul a 3 ani după încetarea acesteia.
23
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră întemeiat argumentul recurentei că instanța de apel a emis decizia
contestată cu aplicarea eronată a normelor de drept material.
Așadar, având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe este
legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu încălcarea
normelor de drept material, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 13
decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a menține hotărârea din 13
decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 248 alin. (3) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de către Autoritatea Națională de Integritate.
Casează decizia din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, și
emite o decizie nouă, prin care se menține hotărârea din 13 decembrie 2022
a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, adoptată în cauza de contencios
administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie
Pereteatcu împotriva Autorității Naționale de Integritate, privind anularea
actului administrativ defavorabil.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
24