3ra-461/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- Evaluarea conflictului de interese si proportionalitatea sanctiunilor aplicate de ANI
3ra-461/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de avocatul Ivan Ungureanu
în interesele lui Nicoleta Malai și admiterea recursului depus de Autoritatea
Națională de Integritate
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Nicoleta Malai împotriva Autorității Naționale de
Integritate a RM, cu privire la anularea actului administrativ,
împotriva deciziei din 5 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-461/24
NR. PIGD 2-21120156-01-3ra-28052024)
Evaluarea conflictului de interese și proporționalitatea sancțiunilor aplicate
de Autoritatea Națională de Integritate.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. I. Barbacaru,
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan
14 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de avocatul Ivan
Ungureanu în interesele lui Nicoleta Malai, și recursul depus de
Autoritatea Națională de Integritate,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 august 2021, Nicoleta Malai a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea
Actului de Constatare nr. 193/15 din 21 iunie 2021.
În motivarea acțiunii a indicat reclamanta că, în temeiul Actului de
constatare nr. 193/15 din 21 iunie 2021 întocmit de Inspectorul de integritate
Olga Vizitiu din cadrul Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale
de Integritate, s-a constatat la pct. 1) - 3) următoarele: 1) Se constată că dna
Nicoleta Malai, Primar al com. Ghelăuza, a încălcat regimul juridic al
conflictului de interese, manifestat prin: - Nedeclararea în termenul legal a
conflictului de interese în conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. a), b), art. 12
alin. (5), alin. (7) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a
intereselor personale; - Nesoluționarea conflictelor de interese reale în
conformitate cu art. 14 alin. (3)-(4) din Legea nr. 133/2016 privind
declararea averii și a intereselor personale; - Emiterea actelor administrative
și încheierea/semnarea actelor juridice, menționate în prezentul act, fapt prin
care a admis consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12
alin. (10) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor
personale. 2) Se decade dna Nicoleta Malai din dreptul de a exercita o funcție
publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv funcția de primar, cu
excepția funcțiilor electorale, pe o perioade de 3 (trei) ani de la data eliberării
sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din
data încetării de drept a mandatului său, sau din data rămânerii definitive a
actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a
hotărârii prin care se confirmă existența conflictului de interese. 3) Se înscrie
dna Nicoleta Malai în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de
a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, de la data eliberării sau
destituirii din funcție (încetarea mandatului) sau din data rămânerii definitive
a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a
hotărârii prin care se confirmă existența conflictului de interese.
1
Notează că, Actul de constatare din 21 iunie 2021 a fost recepționat la
data de 2 august 2021.
Comunică că, nu poate fi de acord cu actul de constatare și solicită
anularea acestuia din următoarele motive. Prin dispoziția nr. 47-P din 15
decembrie 2016 semnată de Nicoleta Malai în calitate de Primar, s-a dispus
angajarea doamnei Elena Iacob în calitate de îngrijitoare de încăperi în cadrul
Primăriei com. Ghelăuza. Doamna Elena Iacob este mama reclamantei. În
conformitate cu dispoziția sus numită, a fost semnat contractul individual de
muncă nr. 8 din 15 decembrie 2016 pe perioadă determinată, cu doamna
Elena Iacob (mama).
Subliniază că, doamna Elena Iacob (mama) a activat în calitate de
dereticătoare până la data de 6 aprilie 2018, cererea ei de eliberarea din
funcție fiind aprobată prin Dispoziția nr. 07-P din 10 aprilie 2018 semnată
de Primarul-interimar Ana Vasian.
Indică, că mama sa Iacob Elena, fiind angajată în calitate de
dereticătoare - nu a beneficiat de facilități sau înlesniri la capitolul salarizării,
disciplinei muncii etc. Potrivit contractului de muncă, mama reclamantei a
beneficiat de un salariul lunar de 560 lei (0,5 unități), care nu era diferit sau
mai mare decât salariul unor dereticători din instituții similare.
Corespunzător, anexând copia de pe contractul de muncă nr. 03 din 7
decembrie 2015 în privința cet. Munteanu Nina (dereticătoarea Casei de
cultură a satului Saca com. Ghelăuza), care cuprinde informația despre
salariul în sumă de 840 lei lunar (2 ore pe zi).
Totodată, potrivit contractului de muncă, la pct. 4) „Durata
contractului” mama reclamantei, Elena Iacob a fost angajată până la
angajarea unui salariat pe perioadă nedeterminată, din motiv, că la acel
moment, nimeni din locuitorii comunei Ghelăuza nu avea dorința de a presta
munca de dereticător, îngrijitor de încăperi la un salariul de doar 560 lei
lunar.
Astfel, mama reclamantei nu a beneficiat de vreun avantaj odată cu
activarea ei în calitate de dereticătoare în cadrul Primăriei fiind deja la
pensie, dimpotrivă, s-a angajat pentru a soluționa problema lipsei de personal
în această calitate, or, angajarea mamei a fost rezultatul necesității de a
asigura curățenia în instituție, nimic suspect în aceste acțiuni.
Totodată, consideră acțiunile sale legale, fără a admite încălcări ale
regimului cu privire la conflictul de interese, din motiv, că Nicoleta Malai în
calitate de Primar al com. Ghelăuza nu a ascuns faptul că a emis dispoziția
nr. 47-P din 15 decembrie 2016 și semnat contractul de muncă cu mama -
Elena Iacob în calitate de dereticătoare a Primăriei.
2
Menționează că, imediat cum a fost implementat Sistemul „E-
Integritate” a depus declarație la Autoritate, pentru anul 2018, prin care în
Nota informativă a anunțat expres că a dispus angajarea mamei sale Elena
Iacob în calitate de îngrijitoare la Primărie, această informație devenind
publică, fiind plasată în Sistem.
Comunică că, odată devenind publică informația respectivă, fiind
adusă la cunoștința ANI, în conformitate cu art. 28 din Legea ANI nr. 132
din 17 iunie 2016, aceste informații constituiau temei de sesizare din oficiu
cu privire la eventualele încălcări ale regimului conflictului de interese.
Mai indică reclamanta că, în calitatea sa de Primar a anunțat
Autoritatea despre aceste fapte, care nu au constituit temei de sesizare, pe
parcursul anilor 2018, 2019, 2020 până în prezent.
Mai mult decât atât relevă că, la data de 1 august 2016 a intrat în
vigoare Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 cu privire la declararea averii și a
intereselor personale, iar la caz, dispoziția de angajare a fost semnată la data
de 15 decembrie 2016 în termen de 4 luni de la data intrării în vigoare a
prezentei legi. În acel moment, nu erau implementate condițiile cu privire la
anunțarea și depunerea declarațiilor cu privire la conflictul real de interese
personale, iar Ghidul privind soluționarea conflictelor de interese nu fusese
elaborat sau recepționat de ea sau ceilalți funcționari ai Primăriei. În acest
context, personal consideră, că a dat dovadă de bună credință în exercitarea
drepturilor și obligațiilor sale de funcție, în momentul în care a anunțat
imediat cum a fost posibil despre acest caz Autoritatea.
Notează că, nu poate fi de acord cu poziția menționată în Actul de
constatare precum, că, Nicoleta Malai nu putea invoca necunoașterea legii
din moment ce intrase în vigoare și publicată Legea nr. 133/2016 în
Monitorul Oficial, până la semnarea Ordinului de angajare.
La acest capitol, ține să menționeze, că în art. 12 alin. (4) din Legea
nr. 133/2016 („în cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul
declarării este obligat să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic
superior în termen de 3 zile de la data constatării”) - era deja întrat în vigoare,
dar la acel moment nu erau create condițiile de implementare, din partea
Autorității nu erau explicate condițiile de funcționare a soluționării unui
conflict de interese. Aceste dispoziții legale, deși erau intrate în vigoare, ele
nu erau accesibile subiecților la momentul acțiunile expuse în Actul de
constatare.
Indică că, adoptarea de către legiuitor a unor legi accesibile,
previzibile și clare se impune prin articolul 23 alin. (2) din Constituție, care
stabilește obligația statului de a asigura dreptul fiecărui om de a-și cunoaște
3
drepturile și îndatoririle sale. În acest sens, norma constituțională stabilește
că statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.
Reclamanta a mai indicat că Actul de constatare nr. 193/15 din 21
iunie 2021 este semnat de inspectorul de integritate Olga Vizitiu din numele
Inspectoratului de Integritate care este parte integrantă a Aparatului
Autorității Naționale de Integritate în conformitate cu art. 8, art. 16 din Legea
cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Hotărârea Parlamentului
Republicii Moldova nr. 9 din 8 februarie 2018 privind aprobarea structurii și
a efectivului-limită ale Autorității Naționale de Integritate. Actul de
constatare a fost emis de o structură internă (fără personalitate juridică) a
Inspectoratului de Integritate în numele ultimei și semnată de angajatul
acesteia, deși funcțiile de exercitare a controlului averii și intereselor
personale, controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de
interese îi revine Autorității Naționale de Integritate conform art. 5-6 din
Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, iar în conformitate
cu art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate, Autoritatea Națională de Integritate este cea care constată
încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al
incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.
Astfel menționează că, Actul de constatare se întocmește de
inspectorul de integritate (art. 19 lit. g) din Legea cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate) însă se emite din numele Autorității Naționale de
Integritate și se semnează de conducerea ei (președinte, vicepreședinte). În
acest context, sintagma de „întocmire” nu poate fi confundată cu sintagma
„emitere, semnare” care au înțeles diferit. De altfel, conform art. 28 din
Legea nr. 180 din 19 decembrie 2011, actul de constatare era emis de
Comisia Națională de Integritate și semnat de președintele acesteia. Prin
urmare, conchide reclamanta că, Actul de constatare nr. 274/10 din
19.11.2020 este emis cu încălcarea normelor legale și este susceptibil
anulării.
Pe parcursul examinării cauzei, avocatul Ivan Ungureanu în interesele
lui Nicoleta Malai a depus cererea de concretizate indicând ilegalitatea
actului de constatare prin prisma încălcării legalității efectuării controlului,
nerespectării termenului legal de exercitare a controlului și emiterea actului
de constatarea, precum și faptul că actul a fost emis de o structură internă
(fără personalitate juridică) a Inspectoratului de Integritate.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 5 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, acțiunea de contencios administrativ, înaintată de către Nicoleta
4
Malai împotriva Autorității Naționale de Integritate a RM, cu privire la
anularea actului administrativ - Actul de constatare nr.193/15 din 21 iunie
2021, s-a respins ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 28 aprilie 2023, Nicoleta Malai a depus apel nemotivată împotriva
hotărârii din 5 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 3
august 2023 a depus apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea
integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 5 aprilie 2023
și anularea Actului de constatare nr. 193/15 di 21 iunie 2021 ca fiind unul
ilegal și neîntemeiat.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 5 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, apelul
declarat de Nicoleta Malai, s-a admis. S-a casat hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani din 5 aprilie 2023, și s-a emis o decizie nouă potrivit
căreia: Acțiunea în contencios administrativ depusă de Nicoleta Malai
împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu
privire la anularea actului de constatare nr. 193/15 din 21 iunie 2021, s-a
admis parțial. S-a anulat punctele 2 și 3 din Actul de constatare nr. 193/15
din 21 iunie 2021. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, elementul legalității
formale a actului administrativ contestat, care se circumscrie respectării
competenței, la caz nu este afectată de vicii.
Totodată Curtea de Apel Chișinău atestă respectarea principiului
distribuirii aleatorii a sesizării și inițierii controlului, cu respectarea
prevederilor art. 30 și art. 37 din Legea nr. 132/2016.
Completul Curții de Apel a notat că, la caz având în vedere volumul
de activități de investigare, analiză și verificare - realizat de către inspectorul
de integritate și sarcina de lucru, consideră că încălcarea prevederile art. 60
alin. (1), (4) și (5) nu afectează legalitatea procedurii administrative
desfășurate și nu poate fi pusă la baza anulării actului administrativ contestat
după cum invocă reclamanta.
Cu referire la legalitatea materială a actului administrativ contestat,
Completul judiciar a stabilit că, Nicoleta Malai în perioada exercitării
mandatului de Primar al com. Ghelăuza, având interes personal rezultat din
relația cu persoanele apropiate, a admis conflicte de interese prin
semnarea/emiterea actelor administrative în raport cu mama sa Elena Iacob,
după cum urmează: Dispoziția nr. 47-p din 15 decembrie 2016 cu privire la
angajarea dnei Elena Iacob în calitate de îngrijitoare de încăperi pe o
5
perioadă determinată la Primăria com. Ghelăuza; Contractul individual de
muncă nr. 8 din 15 decembrie 2016 semnat de către Nicoleta Malai Primar
al com. Ghelăuza cu dna Elena Iacob.
La caz a notat că, nu poate reține că apelanta a declarat conflictul de
interese. Or, deși Nicoleta Malai a menționat în declarația de avere și interese
personale pentru anul 2017 faptul angajării mamei sale Elena Iacob, urmare
a analizei declarației în cauză se atestă că Declarația de avere și interese
personale a fost depusă la 25 mai 2018, în timp ce Dispoziția nr. 47-p din 15
decembrie 2016 cu privire la angajarea dnei Elena Iacob în calitate de
îngrijitoare de încăperi pe o perioadă determinată la Primăria com. Ghelăuza
și Contractul individual de muncă nr. 8 din 15 decembrie 2016 semnat de
către Nicoleta Malai Primar al com. Ghelăuza cu dna Elena Iacob, au fost
emise încă în anul 2016. În acest sens, contrar obligației impuse, încălcând
prevederile art. 12 alin. (4) lit. a) și b) și alin. (5) din Legea nr.132/2016, dna
Nicoleta Malai a ignorat obligația legală de a declara în termen și soluționa
conflictul de interese real deoarece, unica conduită legală care urma a fi
întreprinsa de către dna Nicoleta Malai a fost de a informa imediat, dar nu
mai târziu de 3 zile de la data constatării, în scris, că este afectat de conflict
de interese reale în care s-a aflat, precum și de a se abține de la
emiterea/semnarea actelor administrative.
Prin urmare a subliniat că, inspectorul de integritate întemeiat a
conchis că, dna Nicoleta Malai în perioada exercitării mandatului de
Primarul Primăriei com. Ghelăuza nu a prezentat Autorității Naționale de
Integritate, careva declarații cu privire la conflictul de interese real în care s-
a aflat în termenul și forma cerută de lege, decât Declarația depusă abia la 25
mai 2018.
Atestă Curtea de Apel Chișinău că, inspectorul de integritate întemeiat
a constatat că, dna Nicoleta Malai, Primar al com. Ghelăuza, a încălcat
regimul juridic al conflictului de interese, manifestat prin: nedeclararea în
termenul legal a conflictului de interese în conformitate cu art. 12 alin. (4)
lit. a)-b), art. 12 alin. (5), alin. (7) din Legea nr. 133/2016 privind declararea
averii și a intereselor personale; nesoluționarea conflictelor de interese reale
în conformitate cu art. 14 alin. (3)-(4) din Legea nr. 133/2016 privind
declararea averii și a intereselor personale; emiterea actelor administrative și
încheierea/semnarea actelor juridice, menționate în prezentul act, fapt prin
care a admis consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12
alin. (10) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor
personale. Astfel, pct. 1 al actului de constatare 193/15 din 21 iunie 2021,
este întemeiat, iar acțiunea reclamantei în această parte urmează a fi respinsă
ca neîntemeiată.
6
În ce privește punctele 2 și 3 din Actul de constatare 193/15 din 21
iunie 2021, completul instanței de apel a reținut, că la aplicarea sancțiunii sub
formă de privare a persoanei de dreptul la muncă, inspectorul de integritate
era obligat să motiveze, prin prisma principiului proporționalității, aplicarea
unei astfel de sancțiuni. Această concluzie derivând din norma art. 29 și 137
Codul administrativ.
A concluzionat că, la caz, sancțiunile aplicate de inspectorul de
integritate, în mod evident aduc atingere drepturilor subiectului declarării, în
special dreptului la muncă, la libera alegere a muncii și la protecția împotriva
șomajului. Respectiv, la aplicarea acestor sancțiunilor menționate la punctele
2 și 3 din Actul de constatare 193/15 din 21 iunie 2021, inspectorul de
integritate era obligat să ia în considerare necesitatea aplicării și respectării
principiului proporționalității, inclusiv, este obligat să-și motiveze soluția de
aplicare a sancțiunilor, care apriori sunt îndreptate spre privarea de dreptul
de a deține funcție publică - prin prisma scopului Legii nr. 133/2016.
Iar în condițiile speței, din analiza actului de constatare întocmit în
privința lui Nicoleta Malai, nu rezultă că inspectorul de integritate ar fi
examinat cel puțin situația prin prisma analizei principiului
proporționalității, atunci când a dispus aplicarea sancțiunilor menționate în
act în privința lui Nicoleta Malai.
Mai mult a reiterat că, din analiza mai multor alte de constatare emise
de autoritatea publică pârâtă, rezultă că, inspectorii de integritate nu
întotdeauna au aplicat sancțiuni, motivându-și soluțiile prin faptul că,
subiectul controlului este la prima verificare, susținând că sancțiunea
respectivă nu este proporțională cu încălcările admise.
Astfel a conchis instanța de apel asupra netemeiniciei punctelor 2 și 3
din Actul de constatare 193/15 din 21 iunie 2021.
În ce privește pct. 4 al Actului de constatare 193/15 din 21 iunie 2021,
instanța de apel precizează că în acesta se menționează calea de atac, în acest
sens fiind respectate prevederile art. art. 120 alin. (1) lit. h) și art. 124 Cod
administrativ, în această parte Actul de constatarea răspunzând exigențelor
legale.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 24 mai 2024, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs
împotriva deciziei din 5 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 5 martie
2024 și emiterea unei noi decizii prin care acțiunea depusă de Nicoleta Malai
să fie respinsă integral, cu menținerea fără modificări a hotărârii instanței de
fond din 5 aprilie 2023.
7
La 12 iulie 2023, avocatul Ivan Ungureanu în interesele lui Nicoleta
Malai a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 5 martie
2024, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel
Chișinău din 5 martie 2024 în partea ce ține de respingerea acțiunii lui
Nicoleta Malai, cu emiterea unei noi decizii de admitere de admitere
integrală a acțiunii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Autoritatea Națională de Integritate a invocat
că, studiind decizia motivată a Curții de Apel Chișinău, constată că instanța
își întemeiază soluția pe următoarele argumente și anume: la aplicarea
sancțiunii sub forma de privare a persoanei de dreptul la muncă, inspectorul
de integritate era obligat să motiveze, prin prisma principiului
proporționalității, aplicarea unei astfel de sancțiuni.
Autoritate consideră că în partea ce tine de modalitatea în care instanța
de apel a apreciat legalitatea proporționalității sancțiunii aplicate de către
inspectorul de integritate, au fost admise încălcări care în viziunea recurentei
sunt în măsură să caseze decizia instanței de apel.
În acest sens Autoritatea menționează că, prin prisma cadrului
normativ în vigoare la momentul emiterii actului de constatare, din moment
ce inspectorul de integritate în rezultatul desfășurării procedurii
administrative de control constată încălcarea regimului juridic al conflictelor
de interese, emite un act de constatare în acest sens, iar efectele legale
(sancțiunile) și anume: încetarea raporturilor de muncă, privarea de dreptul
de a deține o funcție publică sau de demnitate public precum și înscrierea în
Registrul de stat al interdicțiilor survin ca efect al legii fără ca inspectorul de
integritate să dispună de o marjă de apreciere în acest sens
Prin urmare menționează că, sunt eronate susținerile instanței de apel
precum că, inspectorul de integritate a încălcat prevederile art. 29 din
Codului administrativ pentru că, nu a motivat temeiul aplicării acestor
sancțiuni prin prisma principiului proporționalității or, sancțiunile erau
prevăzute expres de lege.
Scopul instituirii acestor sancțiuni este de a menține integritatea
subiecților declarării în activitatea pe care o desfășoară, servirea interesului
public cu imparțialitate și obiectivitate, asigurarea transparenței și
controlului public, responsabilizarea individual și exemplul personal iar
măsurile prevăzute de legiuitor sub formă de sancțiuni sunt aplicate pentru
garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.
În consecință, acțiunile inspectorului de integritate sunt în strictă
conformitate cu cadrul legal și în limitele dreptului discreționat acordat iar
8
măsurile întreprinse de către inspectorul de integritate sunt proporționale
adică potrivite și rezonabile, deopotrivă necesare atingerii scopului urmărit
și anume - instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a conflictelor
de interese.
Întru fundamentarea poziției, indică și opinia Curții Constituționale a
RM sub acest aspect, prin Decizia de inadmisibilitate nr. 127 din 29
octombrie 2020 a sesizărilor nr. 101g/2020 și nr. 116g/2020, Curtea a statuat
la pct. 43 că, Curtea nu poate reține critica cu privire la încălcarea accesului
la justiție prin faptul că aplicarea prevederilor contestate face imposibilă
individualizarea răspunderii. În acest context. Curtea notează că, având în
vedere specificul funcției, răspunderea subiectului survine în funcție de
acțiunea/inacțiunea sa, conform legii. Astfel, Curtea reține că legislatorul a
definit clar tipurile de conflicte de interese și întinderea acestora, respectiv,
consecințele lor în funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului și
circumstanțele cazului. Astfel, prevederile legale criticate reprezintă măsuri
necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și,
mai mult, au ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor
publice.
Autoritatea consideră că, la caz Curtea de Apel Chișinău nu a aplicat
legea care trebuia să fie aplicată și anume Legea nr. 132/2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr. 133/2016 privind declararea
averii și a intereselor personale în condițiile în care legea prevede în mod
expres tipurile de încălcări și sancțiunile pentru aceste încălcării și eronat a
concluzionat vizavi de supremația art. 29 din Codul administrativ în
detrimentul normelor speciale or, dacă autoritatea poate decide discreționar
și doar din mai multe consecințe juridice este legală, atunci dreptul
discreționar al autorității publice se reduce la alegerea consecinței
juridice/soluției legale.
În același context notează că, în cazurile pretins a fi similare, invocate
de către instanța de apel, actele administrative individuale defavorabile au
fost emise în alte circumstanțe de drept.
În acest sens explică că, la data de 29 octombrie 2021, legiuitorul a
operat modificări la întreg pachetul de acte normative ce ține de activitatea
Autorității. Așadar, odată operate modificările normative, legiuitorul a
instituit un nou mecanism de sancționare a subiecților declarării care încalcă
regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor etc. prin acordarea posibilității de individualizare a sancțiunii în
dependență de anumite circumstanțe. Circumstanțele care servesc la
individualizarea pedepsei au fost reglementate la art. 39 din Legea nr.
132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.
9
Așadar, actele de constatare (reflectate pe site-ul Autorității) supuse
analizei pe către instanța de apel le consideră similare au fost emise în
contextul Legii nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate
în vigoare începând cu data de 29 octombrie 2021 care, oferă inspectorului
de integritate dreptul de a aprecia necesitatea aplicării sau nu a sancțiunilor
de încetare a raporturilor de muncă, aplicării interdicției de a deține o funcție
publică sau de demnitate publică pentru o perioadă de 3 ani cu înscrierea în
Registrul de stat al interdicțiilor. Iar ținând cont de noile prevederi legale și
de circumstanțele de fapt, inspectorii de integritate au decis ca sancțiunea
aplicată față de subiecții declarării indicați în unele acte de constatare emise
după 29 octombrie 2021, să fie limitată la cea contravențională.
În motivarea recursului, avocatul Ivan Ungureanu în interesele lui
Nicoleta Malai a reiterat cele invocate în cerere de chemare în judecată și
cerere de apel, suplimentar a indicat că instanța de apel a ignorat faptul că
actul de constatare nr. 193/15 din 21 iunie 2021 este în esență viciat nu doar
sub aspectul sancțiunilor dar și sub aspectul procedurii emiterii acestui act,
precum și al constatării în fond al pretinsei încălcări de către Nicoleta Malai
a regimului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art.244 alin.(1) din Codul administrativ:
”Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs”.
Art. 245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.".
Art. 193 alin. (3) și (31) din Codul administrativ stabilește:
”(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători.
(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate
decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet
din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Art. 194 alin.(2) din Codul administrativ prevede:
”În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material”.
Art. 247 din Codul administrativ prevede:
10
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.
(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință
pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin.(1) lit. a) și b) din Codul administrativ reglementează că:
”În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii:
„a) respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia;
b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o
nouă decizie”.
Art. 6 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.
132 din 17 iunie 2016:
„În vederea realizării misiunii sale, Autoritatea are următoarele funcții:
a) exercitarea controlului averii și al intereselor personale;
b) exercitarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de
interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;
c) constatarea și sancționarea încălcărilor regimului juridic al declarării averii și
intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și
limitărilor;
d) cooperarea cu alte instituții, atît la nivel național cît și internațional;
e) asigurarea bunei organizări a Autorității și administrarea activității de promovare
a integrității subiecților declarării;
f) alte funcții stabilite prin lege.”
Art. 7 alin, (2) lit. a) din Legea nr.132/2016:
„În domeniul exercitării controlului privind respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, Autoritatea
constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor.”
Art. 37 din Legea nr. 132/2016 (în redacția legii în vigoare în perioadă
sesizării și efectuării controlului):
După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și
limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului.
Prevederile art.31, art.32 alin.(3)–(5), art.33, art.34 alin.(2), art.35 și 36 se aplică în
mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor.
În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor
de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate are
obligația de a invita persoana supusă controlului să-și prezinte punctul de vedere printr-o
scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care confirmă
11
informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de vedere al persoanei supuse controlului
poate fi prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea invitației. Dacă recepționarea
invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este confirmată mai mult de 30 de zile
de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul de constatare numai
după expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate, indiferent de faptul dacă
a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia.
Acțiunile și actele efectuate de inspectorul de integritate în cadrul controlului
privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor nu sînt publice, cu excepția actului de constatare, care se publică
pe pagina web oficială a Autorității cu respectarea legislației privind protecția datelor cu
caracter personal.
Art. 38 alin. (1)-(4) din Legea nr. 132/2016 (în redacția legii în vigoare
în perioadă sesizării și efectuării controlului):
„În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de
interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite
un act de constatare în cazul în care stabilește că:
a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese
sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei
persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei
decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese;
b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate;
c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de lege.
Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,
al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor se întocmește în conformitate cu
prevederile art.35 și se aduce la cunoștința persoanei vizate de acesta în termen de 5 zile
lucrătoare de la data întocmirii.
Persoana poate contesta actul de constatare în condițiile stabilite la art.36.
Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,
al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor rămîne definitiv după expirarea
termenului specificat la art.36 alin.(1).”
Art. 23 alin. (4), (7) și (8) din Legea privind declararea averii și a
intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, (în redacția legii în vigoare
în perioadă sesizării și efectuării controlului):
„Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o
cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin
intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea
unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie
temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau,
după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în
cauză.”
Art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132/2016 (în redacția legii în vigoare
în perioadă sesizării și efectuării controlului):
12
”În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de
interese ori încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,
inspectorul de integritate:
a) încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și aplică sancțiunea
contravențională. Termenul de prescripție a răspunderii contravenționale nu se aplică;
b) după caz, emite un act de constatare în care solicită încetarea mandatului, a
raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării și aplică pentru acesta
interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.
Inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile menționate la alin.(1) lit.b)
în funcție de gradul de vinovăție al subiectului declarării, de natura abaterii, de numărul
și durata abaterilor, de comiterea unor abateri similare anterior, de prejudiciul adus
interesului public și de funcția publică deținută.
Dacă actul de constatare rămâne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen de cel
mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în
funcție a subiectului declarării în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă
sau de serviciu ale acestuia.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, prevăzut de art. 245
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 5 martie 2024.
Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa
de e-mail a participanților la proces copia decizia motivate la 16 mai 2024,
fapte confirmate prin extrasul din poșta electronică, anexate la dosar.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
avocatului Ivan Ungureanu în interesele lui Nicoleta Malai și Autoritatea
Națională de Integritate sau conformat dispozițiilor art. 245 din Codul
administrativ și a depus în termen recursul, la 12 iulie 2024 și respectiv la 24
mai 2024.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat
inoportună citarea participanților la proces pentru a se pronunța cu privire la
problemele invocate în recurs, întrucât argumentele expuse au fost formulate
cu suficientă claritate. La cazul din speță, toate punctele de drept care puteau
exista, pot fi cercetate și soluționate în mod obiectiv pe baza înscrisurilor și
documentelor prezente la dosar. Participanții la proces au avut posibilitatea
să prezinte poziția în scris și să răspundă la argumentele părților adverse.
În cauza CtEDO Covalenco v. Moldova nr. 72164/14, hotărârea
definitivă din 16 septembrie 2020, Curtea a statuat că este necesar
organizarea unei audieri: a) în cazul în care există necesitatea de a evalua
dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către autorități (a se vedea
Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001); b)
13
atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie
referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor
situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se
vedea Goș, pre-citată, § 51; Miller, recitată, § 34 in fine; și Andersson v.
Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța
are nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin
intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie
1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12
noiembrie 2002).
Examinând recursurile declarate împotriva deciziei din 5 martie 2024
a Curții de Apel Chișinău, în limitele controlului de legalitate, în lipsa
părților, în raport cu criticile invocate, pe baza materialelor din dosar, în
coroborare cu normele de drept aplicabile speței, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul depus de avocatul Ivan
Ungureanu în interesele lui Nicoleta Malai urmează a fi respins, iar recursul
depus de Autoritatea Națională de Integritate urmând a fi admis, cu casarea
parțială a deciziei instanței de apel, în partea admiterii pretențiilor lui
Nicoleta Malai și emiterea unei noi decizii în această parte, din
considerentele ce succed.
Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului
instanța de judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la
aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze
efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani
c. Spaniei, nr.18064/91 din 09 decembrie 1994 §27).
În esență, circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de
instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special,
următoarele:
La 1 aprilie 2021 în cadrul ANI a fost înregistrată sesizarea cu privire
la eventuala încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese de către
Nicoleta Malai, Primar al com. Ghelăuza. Potrivit sesizării, dna Nicoleta
Malai a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin
nedeclararea și nesoluționarea conflictului de interese apărut în perioada
deținerii funcției de Primar al com. Ghelauza, în raport cu persoanele
apropiate (tatăl - Iacob Constantin, mama - Iacob Elena).
La 9 aprilie 2021, sesizarea a fost repartizată aleatoriu prin sistemul
electronic de distribuire a sesizărilor. Conform procesului-verbal de inițiere
a controlului nr. 258/15/I din 23 aprilie 2021, în privința reclamantei
Nicoleta Malai, a fost inițiat controlul privind respectarea regimului juridic
al conflictelor de interese. Prin scrisoarea din 23 aprilie 2021 și 20 mai 2021,
Nicoleta Malai a fost informat despre inițierea în privința sa a controlului
14
privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților și despre
drepturile sale prevăzute la art. 33 din Legea nr. 132/2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate.
Prin scrisoarea nr. 04-15/2033 din 23 aprilie 2021 și nr. 04-15/2510
din 20 mai 2021 Autoritatea Națională de Integritate, a solicitat de la
Primăria com. Ghelăuza informații și documente necesare desfășurării
controlului. Prin scrisoare nr. 04-15/2034 din 23 aprilie 2021, nr. 04-15/2508
din 20 mai 2021, Nicoleta Malai a fost invitată pentru a-și prezenta punctul
de vedere asupra obiectului controlului. Prin scrisoare nr. 73 din 11 mai 2021
și 86 din 31 mai 2021 Primăria com. Ghelăuza a prezentat informația
solicitată. La 31 mai 2021, Nicoleta Malai a prezentat Autorității Naționale
de Integritate punctul de vedere asupra obiectului controlului inițiat.
La 21 iunie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a emis actul de
constatare nr.193/15, prin care: 1) A constatat că dna Nicoleta Malai, Primar
al com. Ghelăuza, a încălcat regimul juridic al conflictului de interese,
manifestat prin: - nedeclararea în termenul legal a conflictului de interese în
conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. a)-b), art. 12 alin. (5), alin. (7) din Legea
nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale; -
nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14 alin.
(3)-(4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor
personale; - emiterea actelor administrative și încheierea/semnarea actelor
juridice, menționate în prezentul act, fapt prin care a admis consumarea
conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12 alin. (10) din Legea nr.
133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale. 2) Se decade
dna Nicoleta Malai din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție
de demnitate publică, inclusiv funcția de primar, cu excepția funcțiilor
electorale, pe o perioade de 3 (trei) ani de la data eliberării sau destituirii din
funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de
drept a mandatului său, sau din data rămânerii definitive a actului de
constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii prin care
se confirmă existenta conflictului de interese. 3) Se înscrie dna Nicoleta
Malai în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o
funcție publică sau de demnitate publică, de la data eliberării sau destituirii
din funcție (încetarea mandatului) sau din data rămânerii definitive a actului
de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii prin
care se confirmă existența conflictului de interese. 4) Se aduce la cunoștința
dnei Nicoleta Malai actul de constatare și se informează despre dreptul de a-
l contesta, în termen de 15 zile de la primirea acestuia, în instanța de
contencios administrativ (Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani) (MD-2068,
num. Chișinău, str. Kiev, 3).
15
Manifestând dezacordul cu actul de constatare menționat, Nicoleta
Malai a depus prezenta acțiune în instanța de judecată solicitând anularea
acestuia.
Prima instanță prin hotărârea din 5 aprilie 2023 a respins acțiunea
înaintată de către Nicoleta Malai împotriva Autorității Naționale de
Integritate a Republicii Moldova cu privire la anularea actului de constatare
nr.193/15 din 21 iunie 2021.
Instanța de apel, prin decizia din 5 martie 2024, a casat hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 5 aprilie 2023, și a emis o decizie
nouă potrivit căreia: Acțiunea în contencios administrativ depusă de Nicoleta
Malai împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu
privire la anularea actului de constatare nr. 193/15 din 21 iunie 2021, s-a
admis parțial. S-a anulat punctele 2 și 3 din Actul de constatare nr. 193/15
din 21 iunie 2021. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că soluția
instanței de apel cu privire la admiterea pretenției privind anularea punctelor
2 și 3 din actul de constatare nr. 193/15 din 21 iunie 2021 este greșită, emisă
cu aplicarea eronată a normelor de drept material, în rest decizia fiind legală
și întemeiată.
Instanța de recurs menționează că reieșind din materialele cauzei,
Elena Iacob, angajată în funcție de îngrijitoare de încăperi la primăria com.
Gelăuza, este mama reclamantei Nicoleta Malai care deține mandatul de
primar al comunei Ghelăuza, mun. Strășeni, are calitatea de persoană
apropiată și determină interesul personal al Nicoletei Malai din relația de
rudenie (mama).
Astfel, Nicoleta Malai în perioada exercitării mandatului de primar al
comunei Ghelăuza, mun. Strășeni, contrar prevederilor legale a emis și
semnat în privința persoanei apropiate, mama sa Elena Iacob, actele
administrative și anume: dispoziția nr. 47-p din 15 decembrie 2016 cu privire
la angajarea dnei Elena Iacob în calitate de îngrijitoare de încăperi pe o
perioadă determinată la Primăria com. Ghelăuza, precum și contractul
individual de muncă nr. 8 din 15 decembrie 2016 semnat de către Nicoleta
Malai primar al com. Ghelăuza cu dna Elena Iacob.
Sau altfel spus, Nicoleta Malai, fiind subiect al declarării nu a respectat
obligația de evitare a conflictelor de interese. Or, aceasta, în calitatea sa de
primar al comunei Ghelăuza, mun. Strășeni, a soluționat și a semnat acte
administrative în privința persoanei apropiate, și anume a mamei sale Elena
Iacob, contrar dispozițiilor art. 12 alin. (4) lit. a) și b) și (5) din Legea nr.
133/2016 și prevederilor art. 14 alin. (2) lit. a) și b) din Legea integrității nr.
82 din 25.05.2017.
16
Totodată, instanța de recurs notează că, Nicoleta Malai, a ignorat
obligația legală de a declara în termen și soluționa conflictul de interese real
în care s-a aflat, or, conduită legală care urma a fi întreprinsa de către ultima
a fost de a informa imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării,
în scris, că este afectat de conflict de interese reale, precum și de a se abține
de la emiterea/semnarea actelor administrative.
Prin urmare, Nicoleta Malai în perioada exercitării mandatului de
primar al comunei Ghelăuza, mun. Strășeni nu a prezentat Autorității
Naționale de Integritate, careva declarații cu privire la conflictul de interese
real în care s-a aflat în termenul și forma cerută de lege, decât declarația
depusă abia la 25 mai 2018, pe când la caz actele administrative în privința
persoanei apropiate au fost semnate și emise încă în anul 2016.
Astfel, instanța de apel just a concluzionat legalitatea pct. 1 din actul
de constatare nr. 193/15 din 21 iunie 2023.
În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra,
instanța de recurs notează că, instanța de apel constatând încălcarea
regimului juridic al conflictelor de interese, și respectiv legalitatea pct. 1 din
actul de constatare nr. 193/15 din 21 iunie 2023 al Autorității Naționale de
Integritate, neîntemeiat a anulat punctele 2 și 3 din actul de constatare
menționat. Instanța de apel greșit a concluzionat că măsurile aplicate de
inspectorul de integritate și indicate la punctele 2 și 3 din actul de constatare
nr. 193/15 din 21 iunie 2021 urmau a fi verificate prin prisma principiului
proporționalității, or aceasta, în mod greșit, a aplicat prevederile art. 29 din
Codul Administrativ, în detrimentul normelor speciale art. 39 din Legea nr.
132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în
redacția în vigoare la data emiterii actului contestat.
Instanța de recurs consideră necesar să evidențieze că prin modificările
operate prin Legea nr. 130 din 7 octombrie 2021 inspectorul de integritate a
fost investit de legiuitor cu dreptul discreționar care i-ar permite aplicarea
anumitor măsuri în cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea
unui conflict de interese. Însă, la caz sunt aplicabile prevederile până la
modificări, or, actul de constatare a fost adoptat la 21 iunie 2021.
Prin urmare, instanța de recurs constată că inspectorul de integritate
întemeiat a ajuns la concluzia de a o decădea, pe Nicoleta Malai din dreptul
de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv
funcția de primar, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioade de 3 (trei)
ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate
publică respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său, sau din
data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii
definitive și irevocabile a hotărârii prin care se confirmă existenta
17
conflictului de interese, precum și înscrie lui Nicoleta Malai în Registrul de
stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de
demnitate publică, de la data eliberării sau destituirii din funcție (încetarea
mandatului) sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din
data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii prin care se confirmă
existența conflictului de interese.
În context, instanța de recurs relevă că în punctele 26 și 27 ale deciziei
de inadmisibilitate nr. 109 din 06 septembrie 2022, Curtea Constituțională a
reamintit că legislatorul a definit în mod clar tipurile de conflicte de interese
și întinderea acestora, respectiv consecințele lor în funcție de
acțiunea/inacțiunea subiectului și circumstanțele cazului.
Astfel, prevederile legale criticate reprezintă măsuri necesare pentru
asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și, mai mult, au ca
scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.
La caz, este cert că la aplicarea măsurilor restrictive față de Nicoleta
Malai, Primar al com. Ghelăuza, la punctele 2 și 3 din actul de constatare nr.
193/15 din 21 iunie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a respectat
procedura de emitere a actului administrativ, actul este emis de către un
organ competent și în corespundere cu normele legii materiale aplicabile
speței, instanța de recurs nu a constatat admiterea a careva abateri la emiterea
actului administrativ individual defavorabil emis în privința reclamantului
de către Autoritatea Națională de Integritate, legalitatea pct. 2 și 3 din actul
de constatare nefiind pusă la îndoială, iar contrariul nu a fost demonstrat în
cadrul examinării cauzei.
În acest sens, este relevantă practica Curții Supreme de Justiție în
cauzele: 3ra-73/2023, 3ra-600/23, 3ra-653/23.
Completul de judecată nu poate reține argumentul avocatului Ivan
Ungureanu în interesele lui Nicoleta Malai, indicate în cerere de recurs,
privind încălcarea proceduri administrative, termenilor de procedură și
încălcarea proceduri de distribuirea aleatorie a sesizării, or acestea au fost
analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod
corespunzător.
Sintetizând cele reliefate supra instanța de recurs constată
netemeinicia pretențiilor recurentei Nicoleta Malai, prin urmare
netemeinicia deciziei instanței de apel în partea admiterii acțiunii.
Pentru motivele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de avocatul Ivan
Ungureanu în interesele lui Nicoleta Malai, de a admite recursul depus de
Autoritatea Națională de Integritate, de a casa decizia din 5 martie 2024 a
18
Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi decizii de menține a hotărârii
din 5 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, adoptată în cauza
de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Nicoleta Malai împotriva Autorității Naționale de Integritate a
RM, cu privire la anularea actului administrativ.
În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (3)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de avocatul Ivan Ungureanu în interesele lui
Nicoleta Malai.
Admite recursul depus de către Autoritatea Națională de Integritate.
Casează decizia din 5 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Nicoleta Malai împotriva Autorității Naționale de Integritate a
RM, cu privire la anularea actului administrativ și emite o decizie nouă, prin
care
Se menține hotărârea din 5 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la cererea
de chemare în judecată depusă de Nicoleta Malai împotriva Autorității
Naționale de Integritate a RM, cu privire la anularea actului administrativ.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
19