3ra-1230/23 — obligarea retragerii actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea retragerii actului administrativ
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-1230/23 — obligarea retragerii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Ghelan Maria,
reprezentată de avocatul Veronica Pascal
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Maria Ghelan împotriva Autorității Naționale de
Integritate cu privire la obligarea retragerii actului administrativ,
împotriva deciziei din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-1230/23
NR. PIGD 2-21118136-01-3ra-19122023)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza, judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani: I. Barbacaru
Curtea de Apel Chișinău : V. Negru, I. Palanciuc, V. Dutca,
20 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Ghelan
Maria, reprezentată de avocatul Veronica Pascal
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 06.08.2021, Maria Ghelan a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate, solicitând
obligarea retragerii Actului de constatare nr. 52/9 din 21.05.2019 și încasarea
din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că, la 21.07.2021 Autoritatea Națională
de Integritate a expediat răspunsul cu nr. 07/G-612/21 din 14.07.2021 la
cererea sa de retrage a Actului de constatare a ANI 52/9 din 21.05.2019 prin
care a refuzat în retragerea actului de constatare - nr. 52/9 din 21.05.2019.
Refuzul pârâtului este neîntemeiat, ilegal și urmează a fi cercetat de către
instanța de judecată sub trei aspecte : a) validarea unui nou mandat; b)
excepția legii pentru funcțiile electorale; c) expirarea termenului de
prescripție.
A relatat reclamanta că Actul de constatare în privința sa se referă la
fapte și circumstanțe din mandatul de primar care s-a consumat din toamna
anului 2019, adică se referă la circumstanțe și fapte care au devenit caduce.
În calitate de cetățean a candidat la funcții de primar a or. Căinări la alegerile
din 20.10.2019. Conform rezultatelor votului a fost desemnată din primul tur
drept câștigătoare. La data de 05.11.2019 Judecătoria Căușeni prin hotărârea
sa irevocabila din 05.11.2019 a confirmat legalitatea alegerilor din or.
Căinări din 20.10.2019 și a validat mandatul de primat pentru cet. Ghelan
Maria pe un termen de 4 ani. Astfel dispune de un act judecătoresc definitiv
și irevocabil în care a fost validat mandatul său pentru un termen de 4 ani și
nici o autoritate publică nu poate substitui această hotărâre judecătorească.
A indicat că, în rezultatul analizei cadrului legal, care a stat la baza
Actului de constatare nr. 52/9 din 21.05.2019, precum și a practicii privind
inițierea încetării mandatului diferitor categorii de funcții de demnitate
publică sau încetarea raporturilor de serviciu a funcționarilor publici se
constată că unele funcții publice sunt exceptate de la aplicarea măsurii de
sancționare (constrângere) de încetare a mandatului și anume funcțiile
electorale. Or, pârâtul a dat un răspuns formal și superficial la cererea
prealabilă, făcând doar o trecere în revistă a evenimentelor privind
examinarea faptelor privind conflictul de interese, ducând în eroare că
„legislatorul nu a prevăzut o altă procedură de anulare sau revocare a actului
1
de constatare”, deși acestea sunt expres prevăzute în Codul administrativ al
Republicii Moldova, nr. 116/2018, acestea fiind invocate în cererea
prealabilă.
Reclamanta a susținut că, punerea în executare a Actului de constatare
care se solicită a fi retras și interzicerea exercitării funcției de primar creează
pericolul de producere a unor consecințe nefavorabile ireparabile.
Circumstanțele și temeiurile legale invocate în prezenta cerere, nu au fost
examinate anterior și pot servi ca baza legală pentru retragerea de ANI a
Actului de constatare nr. 52/9 din 21.05.2019 și anume : art. 23 alin. (6) din
Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, care
constituie baza legală a Actului de constatare în cauză, prevede expres că
„subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor
alin. (3)-(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau
o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o
perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de
demnitate publică respectivă sau din data încetării de drept a mandatului
său”.
Astfel, conform definiției termenul „electoral” înseamnă „alegeri”,
respectiv funcția de primar este o funcție ce rezultă din alegeri locale, adică
este o funcție obținută în rezultatul alegerilor, funcție electorală. Cele
menționate se încadrează pe deplin în limitele principiului egalității de
tratament prevăzut la art. 23 din Codul administrativ al Republicii Moldova,
nr. 116/2018.
A remarcat că, actul de constatare trebuie să corespundă și rigorilor
unor termene de prescripție rezonabile, adică ANI nu poate emite acte și
constata fapte fără careva limite temporale prevăzute de lege (inclusiv
retroactiv), în acest caz se încalcă principiul proporționalității din art. 29 din
Codul administrativ. Termenele legale similare faptelor constatate de ANI
sunt cele prevăzute de legea contravențională. De asemenea, deși aceste
prevederi sunt la moment contestate, conform art. 23 alineatul (51) din Legea
nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale (în redacția
Legii nr. 244/2020 în vigoare din 22 decembrie 2020) prescripția pentru
aplicarea măsurilor de decădere din dreptul de a exercita o funcție publică,
inclusiv conform Actului de constatare nr. 52/9 din 21.05.2019 „se
calculează în termenul general de prescripție a răspunderii
contravenționale”. Iar conform art. 30 din Codul contravențional al
Republicii Moldova, termenul respectiv este de un an de la data săvârșirii
faptei ilegale.
A menționat reclamanta că, faptele ilegale (actele emise) conform
Actului de constatare în speță se referă la perioada noiembrie 2018 și martie
Suplimentar atrage atenție că conform art. 73 alin. (4) din Legea cu
privire la actele normative, nr. 100/2017, actele normative prin care se
stabilesc sancțiuni mai blânde au efect retroactiv.
2
De asemenea, a mai susținut că, conform art. 139 alin. (3) din Codul
administrativ, un act administrativ individual „rămâne valabil atâta timp
cât...nu s-a consumat prin expirarea timpului sau într-un alt mod”. Iar
conform art. 145 din Codul administrativ „un act administrativ individual
legal defavorabil poate fi revocat în tot sau în parte cu efect pentru viitor
chiar și după ce a devenit incontestabil, cu excepția cazului când ar trebui
emis un nou act administrativ cu același conținut sau când revocarea nu se
admite din alte motive”.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 27 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea de contencios
administrativ, înaintată de către Maria Ghelan împotriva Autorității
Naționale de Integritate a RM, cu privire la obligarea retragerii actului
administrativ.
La 03 august 2022, avocatul Veronica Pascal, în interesele Mariei
Ghelan a declarat apel asupra hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
din 27 iulie 2022, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii
instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea înaintată să
fie admisă integral ca fiind întemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respinsă cererea de apel depusă de Veronica Pascal, în interesele Mariei
Ghelan și a fost menținută hotărârea din 27 iulie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani.
În susținerea poziției sale Curtea de Apel Chișinău a reținut că, actul
de constatare nr. 52/09 din 21.05.2019, a rămas definitiv și irevocabil la
07.04.2021, prin urmare începând cu respectiva dată curge termenul în al
cărui interval pot fi aplicate sancțiunile prevăzute în actul administrativ și
anume, inițierea procedurii de încetare înainte de termen a mandatului de
primar, precum și aplicarea interdicției de a ocupa funcții publice, funcții de
demnitate publică, inclusiv funcția de primar, pe o perioadă de 3 ani, cu
înscrierea în Registru de stat la persoanelor care au interdicția de a ocupa o
funcție publică sau de demnitate publică.
De asemenea, instanța de apel a remarcat că, securitatea raporturilor
juridice presupune respectarea principiului ”res judicata” (ibid., §62), adică
principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu
cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri
irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă
determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire
trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar
3
nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un
apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași
chestiune nu este un temei de reexaminare.
A menționat instanța de apel că, soluția instanței de fond cu privire la
respingerea acțiunii depusă de către Maria Ghelan împotriva Autorității
Naționale de Integritate a RM cu privire la obligarea retragerii actului
administrativ – Actul de constatare nr.52/09 din 21.05.2019 este corectă, iar
careva temeiuri pentru a constata ilegalitatea acestuia, nu există, or motivele
invocate de reclamanta/apelantă sunt neîntemeiate, iar autoritatea și-a
exercitat dreptul discreționar în mod legal, a luat în considerație toate faptele
relevante la emiterea actului contestat, a respectat limitele legale ale
dreptului discreționar și și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului
acordat prin lege.
Totodată, instanța de apel a mai reținut că, hotărârea supusă
prezentului apel a fost pronunțată de instanța de fond cu respectarea dreptului
părților la un proces echitabil, în sensul definit de art. 6 din Convenția
europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, atât ca
ansamblul garanțiilor procedurale enunțate în această dispoziție
convențională, cât și dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei, ceea ce
presupune inclusiv motivarea hotărârilor, principiul contradictorialității și
modul de administrare a probelor.
Drept urmare, s-a constatat că judecătorul fondului a expus
considerentele de fapt și de drept care i-au format convingerea pentru
respingerea prezentei acțiuni.
EXERCITAREA CĂII DE ATATC ÎN ORINE DE RECURS
La 13 decembrie 2023, Ghelan Maria, reprezentată de avocatul
Veronica Pascal, a depus recurs împotriva deciziei din 04 octombrie 2023 a
Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel
și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a
acțiunii.
În motivarea recursului a invocat că, inspectorul de integritate a admis
abaterea de la prevederile aliniatului 6. art.23 și a aplicat 3 ani de interdicție
de ocupare a funcțiilor publice, contrar prevederilor art. 54 (4) „Restrângerea
trebuie sa fie proporționala cu situația care a determinat-o și nu poate atinge
existența drepturilor sau a libertăților”. De asemenea, inspectorul nu a ținut,
cont, nici de prevederile art. 39 (2) „Inspectorul de integritate decide dacă
dispune măsurile menționate la alin. (l) lit. b) în funcție de gradul de
vinovăție al subiectului declarării, de natura abaterii, de numărul și durata
abaterilor, de comiterea unor abateri similare anterior, de prejudiciul adus
interesului public și de funcția publică deținută”.
Susține recurenta că prin actul de constatare se atestă că sancțiunea a
fost aplicată și in lipsa prejudiciului material cauzat și influențarea exercitării
4
sarcinilor. Sarcinile care au fost executate nu fac parte din funcția publică,
nu gestionează resurse financiare sau bunuri de valoare. Astfel, influențarea,
imparțialitatea și obiectivitatea la responsabilitatea sarcinilor nu au fost
realizate prin actele semnate, iar paratul nu a probat nici în instanța de
judecată existența prejudiciului cauzat.
A mai relatat că, actul de constatare trebuie să corespundă și rigorilor
unor termene de prescripție rezonabile, adică ANI nu poate emite acte și
constata fapte fără careva limite temporale prevăzute de lege (inclusiv
retroactiv), în acest sens se încalcă principiul proporționalității din art. 29 din
Codul administrativ. Respectiv conform art. 139 alin. (3) din Codul
administrativ un act administrativ individual „rămâne valabil atâta timp
cât...nu s-a consumat prin expirarea timpului sau într-un alt mod”. Iar
conform art. 145 din Codul administrativ „un act administrativ individual
legal defavorabil poate fi revocat în tot sau în parte cu efect pentru viitor
chiar și după ce a devenit incontestabil, cu excepția cazului când ar trebui
emis un nou act administrativ cu același conținut sau când revocarea nu se
admite din alte motive.”.
A concluzionat recurenta că, prin cererea de revocare a actului de
constatare s-a solicitat corectarea unui abuz comis de ANI privind adoptarea
unui act administrativ, prin care nu s-a produs nici un prejudiciu, nu a fost
afectat nici un interes, iar instanța nu a dat nici o apreciere, mărginindu-se la
simpla concluzie - exista un act judecătoresc prin care actul a fost lăsat în
vigoare.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
5
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată recurentului la data de 23 noiembrie 2023, prin intermediul
poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică
anexat la dosar (f.d.139). Cererea de recurs a fost depusă la data de 13
decembrie 2023. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din
Codul administrativ.
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile
Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care
nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Ghelan Maria, reprezentată de avocatul Veronica Pascal, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă
6
la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel
Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Ghelan Maria, reprezentată de avocatul Veronica Pascal,
conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău,
fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
7
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit.
h) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Ghelan Maria, reprezentată de
avocatul Veronica Pascal.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
8