3ra-110/24 — contestarea actului administrativ

3ra-110/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Autoritatea Națională

de Integritate,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Patraman Taras împotriva Autorității Naționale de

Integritate privind anularea actului de constatare nr. 18/18 din 22 ianuarie

2021,

împotriva deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-110/24

NR. PIGD 2-21022071-01-3ra-30012024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: Gr. Cazacu,

Instanța de apel : V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

16 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Autoritatea Națională de Integritate,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată cu acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale

de Integritate privind anularea actului administrativ.

recepționat Actul de constatare nr.18/18 din 22 ianuarie 2021, întocmit de către

inspectorul de integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate,

Serghei Pleșca, prin care s-a decis inclusiv sesizarea organului de urmărire

penală în vederea pornirii urmăririi penale în privința lui Patraman Taras, pe

faptul suspiciunilor în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 352 alin.(2) Cod

Penal, fără a se limita la circumstanțele constatate, obligarea lui Taras

Patraman să rectifice declarațiile incomplete în termen de 30 de zile de la data

rămânerii definitive a actului de constatare.

Naționale de Integritate, la data de 28 octombrie 2019, în temeiul art. 27 din

Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.132 din 17 iunie

2016, a fost distribuită aleatoriu sesizarea nr.04-06/583 din 15 octombrie 2019,

potrivit căreia, Taras Pataraman, activând în calitate de procuror în Procuratura

Pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, ar fi ignorat

prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea privind declararea averii și

intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016 la completarea declarațiilor de

avere și interese personale anuale, pentru anii 2016-2018.

personale pentru anii 2017-2018, s-a remarcat că, subsemnatul Taras

Patraman, ar fi dobândit în proprietate în anul 2017 un automobil de model

Volkswagen Golf, a/f 2009 la suma de 10 000 de lei, ceea ce a conturat

bănuiala rezonabilă că, valoarea reală a automobilului ar fi fost indicată eronat,

ori prețul de piață a unui automobil de așa model este de aproximativ de la 100

000 de lei.

1

fost emis procesul-verbal nr.371/18 de inițiere a controlului.

autosesizare cu nr.04-19/144 pe aceleași fapte, având același obiect, cu

solicitarea de a iniția controlul respectării regimului juridic al declarării averii

și intereselor personale în privința lui Taras Patraman.

a invitat subiectul controlului să-și expună punctul de vedere privind pretinsa

neincludere în declarația sa de avere și interese personale, pentru anul 2018, a

datelor veridice despre prețul real achitat pentru achiziționarea automobilului

de model Volkswagen Golf, a/f 2009.

vedere, recepționat la data de 22 decembrie 2020, bazându-se pe informațiile

acumulate, inspectorul de integritate Serghei Pleșca a concluzionat o încălcare

și anume în partea ce ține de includerea datelor incomplete privind valoarea

autovehiculului, constatând că, în declarațiile de avere și interese personale ale

subiectului Taras Patraman sânt incluse date false cu privire la valoarea

autovehiculului achiziționat la 5 iulie 2017, or, prețul declarat de 10 000 de lei

este departe de prețul veridic achitat, fiind mai degrabă produsul înțelegerilor

convenabile atât vânzătorului, cât si subiectului declarării.

procurat în Elveția la preț 2500 CHF, echivalentul a 48 495,50 de lei, la cursul

Băncii Naționale a Moldovei la data de 27 aprilie 2017, fapt confirmat prin

invoice-ul prezentat autorităților vamale la introducerea lui în Republica

Moldova și explicațiile scrise ale lui Grigore Bojora, la 28 aprilie 2017, care a

finalizat procedura de import a autovehiculului uzat de model Volkswagen

Golf, a/f 2009, cu valoarea în vamă în mărime de 120 000 de lei, pentru

onorarea obligațiilor vamale pentru importul definitiv al autovehiculului de 8

ani, fiind suportate cheltuieli în mărime de 20 621 de lei. Deci, valoarea

minimă materială a autovehiculului respectiv, formată din cumulul

cheltuielilor suportate de Grigore Bojora este de 69 116,50 de lei, iar valoarea

orientativă minimală de piață este de 120 000 de lei.

motivarea actului de control că, potrivit răspunsului SRL ”Simplas”, ce

gestionează portalul de anunțuri deschis publicului la adresa URL

www.999.md, articolul publicitar privind expunerea la vânzare a

autovehiculului de model Volkswagen Golf, a/f 2009, culoare neagră, n/î

XXXXX, a fost actualizat la 04 iulie 2017, prețul de vânzare fiind de 7 850

Euro, echivalentul a 161 681,74 de lei. Dreptul de proprietate asupra

2

autovehiculului respectiv este înscris pe numele lui Patraman Taras la 05 iulie

2017, fiindu-i atribuit n/î XXXXX.

integritate a constat că, în declarațiile de avere și interese personale ale

subiectului Taras Patraman, sânt incluse date false cu privire la valoarea

autovehiculului achiziționat la 5 iulie 2017, or, prețul declarat de 10 000 de lei,

nu este prețul veridic achitat, fiind mai degrabă produsul înțelegerilor

convenabile atât vânzătorului, cât și subiectului declarării. Chiar dacă

contractul de vânzare-cumpărare reflectă o realitate convențională în partea ce

ține de valoarea autovehiculului, pentru a da dovadă de deplină integritate

profesională și exemplu personal, Taras Patraman urma să declare datele

complete cu privire la valoarea bunului dobândit.

concluzia că, pentru achiziționarea autovehiculului sus menționat, Taras

Patraman dispunea de mijloace bănești în mărime de 100 000 de lei sub formă

de credit contractat la 03 mai 2017 și banii cheș eliberați din contul de card

salarial în perioada 01.01.2017 - 05.07.2017 în mărime de 92 793,50 lei, astfel

că, la data de 05.07.2017 Taras Patraman dispunea de suma de 192 793,50 lei

pentru procurarea autovehiculului la valoarea de piață de 161 681,74 lei.

de vedere, a declarat că, la data de 5 iulie 2017, a achiziționat automobilul de

model Volkswagen Golf, a/f 2009, culoare neagră, de la Bajora Grigorii, în

baza contractului de vânzare-cumpărare, în sumă de 10 000 lei, achitând pentru

automobil în numerar cu bani retrași de pe contul de card de salarizare, dar nu

a păstrat cecurile. În declarația de venituri și interese personale, valoarea

declarată a autoturismelor deținute de persoanele care depun declarația, este

indicată în coloana ”valoarea bunului conform documentului care îi certifică

proveniența”, la fel, nu există un alt document care să ateste achiziția în anul

2017 a automobilului Volkswagen Golf și astfel, indicând suma conform

contractului din 5 iulie 2017, a procedat în deplină conformitate cu cerințele

declarației pe care a completat-o.

suma de 10 000 de lei în aceeași zi și prin aceeași operațiune, considerând

neesențială această specificare, însă concretizează că la moment îi avea

acumulați din sursa de salariu, în urma mai multor extrageri repetate pe

parcursul a diferite zile.

inspectorul de integritate și în baza căruia ultimul a stabilit prețul

automobilului procurat de reclamant. În luna iulie anului 2017, Taras Patraman

3

a căutat un automobil mai ieftin ca să-l procure, dar nu a căutat în internet

anunțuri privind vânzarea automobilului Volkswagen, deoarece nu îl interesau

automobilele de modelul dat, automobilul respectiv văzându-l în parcarea de

vânzare a automobilelor în mun. Chișinău. Colaboratorii parcării i-au

comunicat că, automobilul este în stare avariată și nu aparține organizației lor,

ulterior fiind organizată întâlnirea cu proprietarul automobilului, personal nici

nu l-a contactat pe proprietar și pentru acest automobil a achitat suma de 10

000 de lei.

dat la prețul de 7 850 de euro, comunicând de asemenea că, nu a cunoscut și

nici nu s-a interesat despre când proprietarul precedent a introdus automobilul

dat în țară și cât ultimul a achitat pentru devamarea acestuia. După câte

cunoaște Taras Patraman, nici un act normativ nu-l obligă de a vinde

automobilul cu un preț anumit, vânzătorul fiind în drept să stabilească de sine

stătător prețul mărfii sale.

formulată prin expresia „fiind mai degrabă produsul înțelegerilor

convenabile”, cu ignorarea totală atât a declarațiilor subiectului controlului,

vânzătorului, cât și a expertului IP „Agenția Servicii Publice”, este una vagă,

constituind, de fapt, o presupunere subiectivă, dar nu o constatare reală,

obiectivă și veridică.

declarațiile de avere și interese personale ale subiectului Taras Patraman sunt

incluse date false” este una vădit neîntemeiată, lipsită de suport probatoriu și

respectiv, ilegală, or, această afirmație este o încălcare directă a principiului

prezumției de nevinovăție, garantat inclusiv la art.21 din Constituția Republicii

Moldova, concluziile inspectorului fiind făcute reieșind doar din presupunerile

sale, fără a face referințe la careva fapte obiective.

nici nu a dispus efectuarea expertizei privind stabilirea prețului automobilului

procurat de reclamant, deși dreptul de a dispune expertiza este expres stipulat

de art.32 alin.(7) din Legea nr.132/2016 din 17.06.2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate.

Taras Patraman a avut intenția directă de a face declarații necorespunzătoare

adevărului, prin includerea datelor false cu privire la valoarea autovehiculului

Volkswagen Golf a/f 2009 în declarația depusă, astfel, lipsind latura subiectivă

a infracțiunii de fals în declarații. Inspectorul singur a stabilit că, la momentul

achiziționării automobilului, Taras Patraman avea în dispoziție cel puțin 192

4

000 de lei, fapt lipsit de sens și în partea ce ține de declararea datelor

necorespunzătoare privind averea, având în vedere că, veniturile reclamantului

îi permiteau să procure un automobil și mai scump.

„pentru a da dovadă de deplină integritate profesională și exemplu personal,

Taras Patraman urma să declare date complete cu privire la valoarea bunului

dobândit”, reclamantul interpretând-o ca o instigare întru comiterea acțiunilor

contrare prevederilor legale, făcând referire la prevederile art.141 alin. (2) lit.

a) Cod Administrativ, care indică că, un act administrativ individual este nul,

dacă executarea lui cere săvârșirea unei fapte ilegale, care constituie o

componență de contravenție sau de faptă penală.

privire la Autoritatea Națională de Integritate, inspectorul de integritate are

obligația să-și îndeplinească atribuțiile cu obiectivitate, respectând principiile

legalității, independenței, imparțialității, transparenței, confidențialității,

celerității, integrității, egalității, al dreptului la apărare și al bunei administrări,

iar din actul de constatare se deduce cu certitudine faptul că, inspectorul de

integrate Pleșca Serghei a făcut concluzii bazate pe propriile convingeri și

presupuneri, concomitent formulând acuzații în privința lui Taras Patraman,

lipsite de suport probatoriu, or reclamantul nu a introdus în declarație date

false, nu a avut înțelegeri clandestine cu persoane terțe referitor la prețul

automobilului și plățile efectuate, precum și nu a avut intenția de a ascunde

informațiile veridice la momentul completării declarației.

completare a declarației de avere și interese personale nr. 2 din 13 ianuarie

2017, la coloana „valoarea bunului conform documentului care certifică

proveniența” se indică valoarea (costul), menționată în documentul care

certifică proveniența bunului mobil. În cazul în care bunul mobil a fost obținut

prin tranzacții de vânzare-cumpărare (inclusiv prin procură) se indică valoarea

contractuală, or includerea în declarație a altor informații decât cele confirmate

prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 05 iulie 2017 ar fi

constituit întocmai includerea intenționată a unor date false în declarația de

avere și interese personale.

nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, cât și art.70

alin.(1) Cod Administrativ, Taras Patraman nu a fost informat imediat despre

inițierea controlului cât și despre drepturile sale, iar drept consecință fiindu-i

încălcat și dreptul la apărare.

5

nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, a fost încălcat

termenul de 15 zile pentru verificarea prealabilă a sesizării, astfel sesizarea

fiind înregistrată la data de 15 octombrie 2019, iar procesul-verbal de inițiere

a controlului fiind emis la data de 05 noiembrie 2019, după 21 de zile, fapt

care denotă nulitatea acestuia. Subsidiar, invocă și încălcarea tuturor

termenilor de examinare a procedurii administrative reglementat la art. 60 Cod

Administrativ, or, dispoziția nr.6d a fost emisă la 21 mai 2019, controlul a fost

inițiat în baza procesului-verbal nr.371/18 din 05 noiembrie 2019, iar Actul de

constatatoare datează cu data de 22 ianuarie 2021. Respectiv, controlul a durat

20 de luni, ceea ce depășește orice termen rezonabil statuat inclusiv în

jurisprudența CtEDO.

înregistrat la data de 15 octombrie 2019 de Autoritatea Națională pentru

Integritate, or, prin rezoluție sesizarea a fost înregistrată cu nr.04-06/583 la 15

octombrie 2019, pe când, însăși sesizarea are numărul de expediere 04-06/296

din 21 octombrie 2019, fapt care denotă un șir de întrebări și pune la îndoială

legalitatea întregului procese.

Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, din actele

dosarului nu este posibil de stabilit respectarea procedurii distribuirii aleatorii

a sesizării, or în acest sens nu este anexat un proces-verbal, extras sau alt act

confirmativ, fapt care la fel denotă nulitatea actului de sesizare și ilegalitatea

întregului control.

Integritate a încălcat vădit principiile de care urma să se orânduiască în virtutea

prevederilor art.3 lit. a), c), d) și i) din Legea nr.132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate, și anume principiile legalității,

imparțialității, transparenței și a dreptului la apărare.

constatare nr. nr.18/18 din 22 ianuarie 2021 și declararea nulității Actului de

constatare nr.18/18 din 22 ianuarie 2021, emis de inspectorul de integritate din

cadrul Autorității Naționale de Integritate.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

contencios administrativ, înaintată de Patraman Taras împotriva Autorității

Naționale de Integritate privind anularea actului administrativ.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

6

alin. (1) Cod administrativ, Patraman Taras a depus apel nemotivat, iar la data

de 14 iunie 2022 a fost depusă motivarea apelului, prin care apelantul a solicitat

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

hotărârea din 2 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emisă în

cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Patraman Taras

împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea Actului de

constatare nr.18/18 din 22 ianuarie 2021.

de Patraman Taras împotriva Autorității Naționale de Integritate privind

anularea Actului de constatare nr.18/18 din 22 ianuarie 2021. S-a anulat pct. 3

din Actul de constatare nr.18/18 din 22 ianuarie 2021, emis de Autoritatea

Națională de Integritate în privința lui Patraman Taras. În rest, acțiunea s-a

respins.

judecătoresc în prezentul litigiu, îl constituie Actul de constatare nr. 18/18 din

22.01.2021, prin care s-a decis: 1. Se încetează procedura de control a averii și

intereselor personale în privința dlui Taras Patraman, procuror în cadrul

Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, în

circumstanțele descrise în prezentul act; 2. Se sesizează organul de urmărire

penală în vederea pornirii urmăririi penale a d-lui Taras Patraman, pe faptul

suspiciunilor în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 352 alin. (2) Cod Penal,

fără a se limita la circumstanțele constatate; 3. Se obligă Taras Patraman să

rectifice declarațiile incomplete în termen de 30 zile de la data rămânerii

definitive a actului de constatare; 4. Se informează subiectul controlului cu

prezentul act de constatare și despre dreptul de a-l contesta în instanța de

contencios administrativ în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (f.d.310-317 dosar administrativ).

urma controlului respectării de către Taras Patraman, procuror în cadrul

Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a

regimului juridic al declarării averii și intereselor personale în perioada de

referință 01.08.2016 – 21.03.2019, inspectorul de integritate a constatat

inexistența diferenței substanțiale între averea dobândită și venitul obținut, tot

odată a constatat lipsa căror va divergențe dintre datele declarate de subiect și

7

informația oficială în acest sens, cu excepția includerii în declarațiile de avere

și interese personale anuale pentru anul 2017 și anul 2018, a datelor incomplete

cu privire la valoarea autovehiculului de model Wolkswagen Golf, dobândit la

5 iulie 2017. Drept urmare, inspectorul de integritate, conducându-se de

prevederile art.19, art.36 alin. (1)-(4) din Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr. 132 din 17.06.2016, a emis Actul de constatare

nr.18/18 din 22.01.2021 prin care a decis: 1. Se încetează procedura de control

al averii și intereselor personale în privința dlui Taras Patraman, procuror în

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, în

circumstanțele descrise în prezentul act; 2. Se sesizează organul de urmărire

penală în vederea pornirii urmăririi penale a d-lui Taras Patraman, pe faptul

suspiciunilor în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 352 alin. (2) Cod Penal,

fără a se limita la circumstanțele constatate; 3. Se obligă Taras Patraman să

rectifice declarațiile incomplete în termen de 30 zile de la data rămânerii

definitive a actului de constatare; 4. Se informează subiectul controlului cu

prezentul act de constatare și despre dreptul de a-l contesta în instanța de

contencios administrativ în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la

Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani) (f.d.6-20, dosar administrativ f.d.310-

317).

instanța de apel a reținut că, acestea sunt contradictorii, or, potrivit pct.1 din

partea dispozitivă a actului enunțat, procedura de control al averii și intereselor

personale în privința dlui Taras Patraman, procuror în Procuratura pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale se încetează, în același

timp potrivit pct.3 al actului, Taras Patraman a fost obligat să rectifice

declarațiile incomplete în termen de 30 zile de la data rămânerii definitive a

actului de constatare.

inspectorului de integritate, fapt ce indică asupra necesității anulării acestuia,

or, concluziile reținute din actul contestat sunt contradictorii.

argumentul pârâtei/intimate Autoritatea Națională de Integritate precum că,

actul de constatare nr.18/18 din 22.01.2021, este legal și întemeiat. Or, la

examinarea în instanța de contencios administrativ a acțiunii cu privire la

anularea acestuia, sarcina probațiunii este pusă pe seama pârâtului, care la caz

nu s-a materializat în realizarea acestui deziderat prin prezentarea probelor ce

ar demonstra contrariul celor invocate de către apelantul/reclamant Patraman

Taras.

8

administrativ, care instituie principiul legalității și în baza art. 3 din Legea

nr.132, prin care sânt reglementate principiile de activitate a ANI, autoritățile

publice trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative,

fapt care nu s-a întâmplat în această speță.

de apel a constat că, concluziile inspectorului de integritate sunt contradictorii,

or, ultimul prin actul contestat dispune încetarea procedurii de control al averii

și intereselor personale în privința lui Taras Patraman, tot odată prin pct.3 al

actului de constatare al Autorității Naționale de Integritate nr.18/18 din

22.01.2021, subiectul supus controlului integrității a fost obligat să rectifice

declarațiile incomplete în termen de 30 zile de la data rămânerii definitive a

actului de constatare, instanța de apel a conchis că, pct.3 din actul contestat

urmează a fi anulat

minuțioase și nu a verificat pe deplin circumstanțele menționate, care, însă,

necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru

clarificarea tuturor aspectelor importante pentru soluționarea cazului dat.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs, completat ulterior, împotriva deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și emiterea

unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

ARGUMENTELE RECURSULUI

a susținut că hotărârea Curții de Apel Chișinău este nejustificată. Recurentul

consideră că instanța de apel a emis o hotărâre total nemotivată, cu

interpretarea legilor contrar jurisprudenței, cu aprecierea arbitrară și

nerezonabilă a probelor anexate la dosar, fără a lua în considerație argumentele

Autorității Naționale de Integritate.

care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic

inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor

normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau

aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor legale aplicabile speței.

9

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

10

MOTIVAREA INSTANȚEI

atestă că, decizia a fost notificată Autorității Naționale de Integritate, în mod

electronic, la 24 decembrie 2023. Cererea de recurs a fost înregistrată la 22

decembrie 2023, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească

în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs

care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții

de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex

officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurată.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

11

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe

care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate instanței de judecată și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu

un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

12

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Autoritatea Națională de

Integritate.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

13