3ra-456/24 — anularea actului adminstrativ

3ra-456/24 — anularea actului adminstrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Serghei Pleșca,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Serghei Pleșca împotriva Autorității Naționale de

Integritate cu privire la contestarea actului administrativ individual

defavorabil,

împotriva deciziei din 6 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-456/24

NR. PIGD 2-22050265-01-3ra-27052024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza, judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani: L. Holevițcaia

Curtea de Apel Chișinău: V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

29 ianuarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Serghei

Pleșca

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată cu acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității

Naționale de Integritate privind contestarea actului administrativ individual

defavorabil.

de inspector de integritate în cadrul Autorității Naționale de Integritate (în

continuare ANI), organ abilitat prin lege de a efectua controlul averilor

persoanelor publice. Este unul dintre cei mai integri și imparțiali inspectori

din această structură de stat, fapt dovedit prin rezultatele fiecărui caz

finalizat. Până în prezent a rezolvat de unul singur dosare dintre cele mai

complexe, fiind vizat Procurorul General interimar al Republicii Moldova,

bașkanul Găgăuziei, judecători, deputați în Parlamentul Republici Moldova

și alte nume importante în stat. Niciodată nimeni nu s-a plâns pe acțiunile

acestuia, în exercițiul funcției, chiar și cei care au fost depistați cu avere

nejustificată sau alte încălcări.

permite într-o oarecare măsură efectuarea nu de către președintele ANI, dar

de vicepreședintele ANI a controlului instrumentării conforme a dosarelor

gestionate de inspectorul de integritate, după finalizarea acestora, iar la 3 zile

de la intrarea în vigoare a acestei norme, vicepreședintele ANI a solicitat date

din dosarele nefinalizate, deși legea îi permitea să intervină doar pe cele

finalizate, pentru a nu afecta principiul independenței inspectorilor, în

condițiile legii. Pe marginea incertitudinii apărute, a anunțat președintele

ANI despre această tentativă de imixtiune în dosare, la care, în scurt timp,

vicepreședintele a depus o sesizare la Colegiul disciplinar, cu propunerea

sancționării disciplinare a reclamantului cu mustrare, în contextul în care

pentru funcția de inspector de integritate există doar trei opțiuni (avertizare,

mustrare și eliberare din funcție). Pe faptul tentativei de imixtiune, precum

și inițierea anchetei de serviciu în privința sa, în circumstanțe dubioase, a

fost sesizat Centrul National Anticorupție, dar care s-a dovedit a fi fără

rezultat. Propunerea Colegiului disciplinar de a-l sancționa nu a fost și nici

nu se dorea acceptată de către președintele ANI, care a ezitat să emită un

ordin de sancționare în așa circumstanțe. La scurt timp, președintele ANI a

1

fost suspendat din funcție, și în circumstanțe în care interimatul funcției este

asigurat de către vicepreședinte, dânsul și-a finalizat intenția meschină de a-

l sancționa pe reclamant pentru nesupunere, fiind emis în acest sens un ordin

de sancționare cu mustrare.

anchete de serviciu efectuate defectuos cu încălcarea procedurii prevăzute de

lege, iar în acest sens, a susținut relevă că, la 05.11.2021, prin nota de

serviciu a sa înregistrată cu nr.04-18/1116, în temeiul art.23 alin.(4) din

Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din

04.07.2008, în adresa Președintelui ANI, vicepreședintelui ANI și al

inspectorului cu atribuții de control și organizare a activității Inspectoratului

de Integritate, a fost înaintate dubiile față de legalitatea solicitării de

informații parvenite prin intermediul celor două mesaje electronice.

Conform notei de serviciu respective, reclamantul a notificat conducerea

despre faptul că, în lipsa unei solicitări întemeiate, care ar fundamenta

acțiunea de multiplicare a datelor deținute de inspector, se află în

imposibilitatea legală de a prezenta informația solicitată, reieșind din

prevederile care reglementează activitatea de control și de protecție a

informației cu accesibilitate limitată, ne fiind identificată nici o delegare din

partea legiuitorului pentru a împărți necontrolat informația de care a luat

cunoștință în exercițiul funcției.

sub sancțiunea de fi urmărit administrativ sau penal pentru dezvăluirea

acesteia. În aceeași notă a menționat că, colectarea informației direct de la

inspector trebuie să fie efectuată la momentul oportun, or, aceasta implică

stoparea exercitării atribuțiilor de serviciu și în contextul în care inspectorul

nu dispune de un sistem care să poată genera rapid rapoarte cu informații,

aceasta poate dura foarte mult timp. În cele din urmă, reclamantul a relatat

că în opinia sa, legea nu oferă pârghii de a accesa dosarele în derulare sau de

a influența cumva mersul controalelor, afară de inspectorul de caz care poartă

responsabilitate personală și răspunde în fața organelor competente în modul

prevăzut de lege. În context, întru reconfirmarea unei conlucrări

profesioniste pe intern și a evitării unor litigii sau implicarea altor autorității,

a solicitat conducerii: 1) a lua act de cele relatate într-un mod constructiv; 2)

a lua act de problemele sesizate; 3) a evalua oportunitatea de a obține o

apreciere juridică a Direcției juridice cu privire la legalitatea solicitărilor de

acces la informație din data de 04 noiembrie 2021; 4) întru conturarea unei

conduite legale în așa cazuri, în caz că se confirmă că, acțiunile din 04

noiembrie nu sânt întemeiate, a contribui la stoparea imediată a acestora, iar

dacă sânt întemeiate, a solicitat să fie informat imediat. Pe marginea notei de

serviciu nr.04-18/1116 din 05.11.2021, la 10.11.2021, Alina Munteanu, prin

intermediul unui mesaj electronic a remis copia solicitării de informații a

vicepreședintelui ANI din 01.11.2021, iar la 11.11.2021, la indicația

2

Președintelui ANI, printr-un mesaj electronic, Direcția juridică a ANI, a

remis opinia consultativă nr.07/1147 din 11.11.2021.

01.11.2021, în temeiul modificărilor intrate în vigoare la 29.10.2021(art.14

alin.(3) din Legea 132/2016) se solicită accesul la informație după cum

urmează: (numărul și data înregistrării sesizărilor/autosesizărilor, numele și

prenumele petiționarilor, data repartizării în SIA e- Integritate, data

redistribuirii și temeiul legal, numărul și data PV de inițiere, regimul juridic

examinat, numele, prenumele și funcția subiectului controlului, data și

denumirea destinatarilor interpelărilor efectuate, numărul și data

răspunsurilor primite, numărul și data rapoartelor de prelungire a termenului,

lista subiecților care sunt și care urmează a fi incluși în Registrul

interdicțiilor, lista actelor adoptate nepublicate, lista subiecților în privința

cărora au fost emise PV de refuz în inițierea controlului, motivul refuzului,

numele/prenumele subiectului vizat și numărul PV). Termenul de prezentare

a informației: 08.11.2021, deci deja expirat.

nr.07/1147 din 11.11.2021, între altele, [... potrivit pct.1 din Metodologia cu

privire la elaborarea, coordonarea și aprobarea fișei postului prevăzut în

anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.201/2009 privind punerea în aplicare

a prevederilor Legii nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcția publică

și statutul funcționarului public, fișa postului este actul juridic în care se

stipulează scopul general, sarcinile de bază, împuternicirile și

responsabilitățile specifice funcției publice, precum și cerințele față de

titularul acestei funcții. Respectiv, în raporturile de serviciu dintre inspectori

de integritate și ANI, conducerea entității publice trebuie să aibă în vedere

că, orice indicație dată în adresa inspectorului va fi compatibilă cu acele

împuterniciri și responsabilități specifice funcției pe care inspectorul de

integritate o deține în cadrul autorității publice, sarcini care sânt indicate în

fișa postului. Orice indicație dată inspectorilor de integritate, dacă aceasta

vizează procedurile de control aflate în gestiunea inspectorilor, trebuie să

aibă un scop legitim.

identificarea scopului legitim în al cărui considerațiune s-ar fi dat indicațiile

privind colectarea datelor despre procedurile de control aflate în gestiunea

inspectorilor de integritate, în sensul că, nu este suficientă doar remiterea

indicației privind furnizarea informației, ci, destinatarul, în al cărui

responsabilitate se pune sarcina să furnizeze această informație, trebuie să

fie înștiințat despre scopul pentru care se cer aceste informații. În lipsa

scopului, ori dacă scopul declarat este neîntemeiat, inspectorul poate face uz

de prevederile art.23 alin.(2) din Legea 158/2008, prin care va refuza

îndeplinirea dispozițiilor primite de la conducător dacă le consideră ilegale.

De asemenea, reieșind din prevederile art.20 alin.(31) din Legea 132/2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate, eventual, dacă atribuțiile

3

aferente funcției de vicepreședinte al Autorității ar presupune, inclusiv

colectarea datelor statistice referitoare la procedurile de control, această

acțiune trebuie să se refere la controalele care nu mai sânt în derulare în

momentul în care indicația a parvenit la inspectorul de integritate. Tabelele

atașate la nota de serviciu privesc, printre altele, controalele inițiate și aflate

în derulare în anul curent, deci, efectiv, indicația privind furnizarea

informațiilor se referă la date aferente controalelor care se află în curs de

desfășurare, ceea ce eventual ar putea fi în contradicție cu norma prevăzută

la art.20 alin.(31) din Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate care interzice efectuarea unor acțiuni de control privind

exercitarea conformă a atribuțiilor de serviciu de către inspectorii de

integritate, precum și privind modul în care inspectorii respectă practica

generalizată de verificare și control dacă prin acțiunile de control sânt vizate

controalele aflate în derulare.

integritate în mod justificat și legitim, a refuzat îndeplinirea indicației și,

subsecvent, a informat conducerea Autorității Naționale de Integritate despre

dubiile privind legalitatea solicitărilor referitoare la furnizarea

informațiilor....]. Cu toate acestea, suplimentar, la data de 11.11.2022, având

în vedere că nota informativă la proiectul de lege care a introdus modificările

din 29.10.2021 nu descrie nici o circumstanță ce ar putea aduce claritate

conduitei inspectorului în așa cazuri, din aceeași intenție (stabilirea conduitei

legale), a înaintat o cerere în adresa Comisiei juridice, numiri și imunități,

precum și Direcției juridice a Parlamentului pentru a se pronunța în linii

generale, dacă trebuie sau nu trebuie să ofere vicepreședintelui, date din

dosarele aflate în derulare și dacă poate fi aplicat retroactiv art.14 alin.(3) din

Legea 132/2016.

12.11.2021, a informat vicepreședintele ANI despre faptul că, cererea sa

privind prezentarea informațiilor a recepționat-o la 10.11.2021, iar termenul

de prezentare a informațiilor a fost 08.11.2021. Totodată, a notificat faptul

că cererea respectivă, contravine dispozițiilor interne care reglementează

controlul conducerii asupra activității Inspectoratului de Integritate

(dispoziția nr.9d din 30.10.2020), nu este efectuată în scopul asistării

președintelui ANI și se referă la controale aflate în derulare, precum și la

atribuții realizate anterior intrării în vigoare a art.14 alin.(3) din Legea

132/2016, solicitând amânarea prezentării informației solicitate până la

clarificarea incertitudinii apărute de către Comisia juridică, numiri și

imunități, precum și Direcția juridică a Parlamentului.

acordat concediu pentru perioada 29.11.2021 – 10.12.2021, în scopul

pregătirii pentru susținerea tezei de master, iar la data de 30.11.2021, printr-

un mesaj electronic parvenit de la adresa ion.nicolaev@ani.md, a recepționat

o notificare precum că, în baza sesizării vicepreședintelui ANI din

4

30.11.2021, a fost emisă decizia Colegiului disciplinar din 26.11.2021, pe

faptul demarării investigațiilor privind tergiversarea intenționată a

examinării dosarelor avute în gestiune. Prin aceeași notificare, dânsul solicită

prezentarea listei dosarelor avute în gestiune și informația cu privire la

sesizările și petițiile verificate conform anexelor la solicitarea de facto

inițială a vicepreședintelui ANI, atașat la acest mesaj regăsindu-se și

sesizarea vicepreședintelui ANI nr.01/6751 din 17.11.2021 înaintată

Colegiului disciplinar, iar din obiectul acesteia, rezultă că prin nota de

serviciu nr.04/11164 din 12.11.2021, dna Alina Munteanu a prezentat atașat

informațiile prezentate de inspectori de integritate pe 144 file, pentru a fi

sistematizate pe fiecare inspector în parte și numerotate în modul stabilit. Tot

aici vicepreședintele ANI, în mod denaturat, a indicat că, inspectorul Serghei

Pleșca a prezentat o opinie neargumentată juridic cu privire la refuzul

prezentării informațiilor solicitate (de fapt nota nr.0418/1163 din 12.11.2021

este cererea de amânare a prezentării informației). În continuare, autorul

sesizării operează cu falsuri precum că reclamantul, refuză vehement să

prezinte informații și tergiversarea intenționată a examinării dosarelor.

denaturate din sesizarea vicepreședintelui ANI, înaintată spre examinare

Colegiului disciplinar, a realizat că, de facto, are loc fabricarea unei sancțiuni

disciplinare arbitrare în privința sa, motivul căruia ar fi, în opinia sa, ipoteza

autorului precum că, reclamantul ar fi persoană afiliată președintelui ANI cu

care el se află de mai mult timp în conflict deschis. Un alt motiv ar consta în

aceea că, anterior, în dosare ce vizau anumite persoane influente, a refuzat

să reacționeze la interesul său personal față de mersul acestora. Motivul

concret nu-l poate distinge, deoarece cu excepția acestor două cazuri, alte

interacțiuni cu vicepreședintele ANI nu au avut loc în genere din anul 2019,

până în prezent, din cauza dezinteresului acestuia față de activitatea

reclamantului.

arbitrar, la 17.02.2022, în cadrul procedurii disciplinare pendinte, a depus

explicațiile pe caz, cu solicitarea de a înceta ancheta de serviciu în privința

sa, în esență din motiv că, nu există faptul refuzului de a prezenta informații

către vicepreședintele ANI, iar chiar dacă ar fi fost, la acel moment

vicepreședintele ANI nu putea face uz de atribuția prevăzută la art.14 alin.(3)

din Legea 132/2016, deoarece ANI nu avea Metodologia de efectuare a

controalelor actualizată la condițiile Legii 130/07.10.2021 pentru

modificarea unor acte normative, și nu avea reglementată procedura de

monitorizare/supraveghere a activității inspectorilor de integritate. Astfel,

întru monitorizarea activității inspectorilor, înainte de toate urma a fi emisă

dispoziția președintelui ANI privind aprobarea procedurii de monitorizare a

inspectorilor, deoarece legea nu prevede dreptul vicepreședintelui de a-și

crea de sine stătător mecanismul de monitorizare. În lipsa procedurii,

monitorizarea inspectorilor nu este previzibilă pentru aceștia, corespunzător,

5

aceștia sânt în imposibilitate de a-și orienta conduita legală în cadrul acestor

raporturi. Tot în cadrul procedurii, Colegiului disciplinar i s-a pus la

dispoziție răspunsul Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului

nr.1-15 nr.220 din 14.12.2021, care într-o manieră generalizată a reiterat

cadrul legal în vigoare, fără a indica concret, trebuie sau nu inspectorul să

ofere acces la datele din dosare aflate în derulare.

nr.05/P-1081/21, s-a remis Decizia Colegiului disciplinar din 26.11.2021

privind inițierea anchetei de serviciu în privința sa și Ordinul președintelui

ANI nr.31 din 12.09.2019 cu privire la instituirea Colegiului disciplinar al

Autorității Naționale de Integritate, cu modificările de ulterioare. La data de

05.01.2022, Autoritatea Națională de Integritate a prezentat răspunsul,

potrivit căruia informația acumulată de la inspectorii de integritate se află la

vicepreședintele ANI, iar președintele ANI și inspectoratul de integritate nu

dispun de această informație. Prin nota vicepreședintelui ANI nr.01/1409 din

31.12.2021, dânsul refuză prezentarea tabelelor, deoarece scopul indicat în

cerere ar fi unul nejustificat și contrar legii. După o perioadă de liniște de

mai bine de o lună, la 04.02.2022 și 16.02.2022 a recepționat notificări ale

Colegiului disciplinar, potrivit cărora, la data de 07.02.2022 și 18.02.2022,

vor avea loc ședințe, în care va fi pus în discuție Raportul privind ancheta de

serviciu cu luarea deciziei pe marginea acesteia. Conform raportului atașat,

grupul de lucru abilitat cu desfășurarea anchetei de serviciu în persoana dnei

Mariana Gomea și dnei Mariana Timotin, s-a propus clasarea cauzei inițiate

împotriva reclamantului.

datat în forma “inițiată la 07.12.2022, finisat la 18.02.2022”, potrivit căruia,

... Cu votul majorității membrilor desemnați, s-a decis adoptarea propunerii

de aplicare a sancțiunii disciplinare ”mustrare” inspectorului Pleșca Serghei

... (pg.10/PV).

Colegiului disciplinar din 18.12.2021 (proces-verbal nr.1 din

07.02./18.02.2021) invocă următoarele: Un prim argument în vederea

confirmării încălcării procedurii de desfășurare a anchetei de serviciu în

privința reclamantului este că, la 26.11.2021, prin procesul-verbal al ședinței

Colegiului disciplinar, s-a format grupul de lucru, însă după suspendarea

mandatului membrului Ion Nicolaev, grupul de lucru și-a continuat

activitatea, fără desemnarea unui alt secretar, iar în condițiile normelor

Regulamentului CD, în calitate de secretar trebuia în ultimă instanță să fie

un inspector de integritate (a se vedea pct.10 și pct.12), ceea ce la caz nu a

fost îndeplinit. Membrul Vitalie Palega, supleant din partea Consiliului de

Integritate al ANI, își argumentează votul său prin aceea că, reclamantul nu

s-ar fi supus dispozițiilor vicepreședintelui, de unde reiese că și-a depășit

atribuțiile de serviciu și ar fi încălcat Codul de etică și conduită a angajaților

ANI, fără a descrie faptele concrete săvârșite, circumstanțele și care norme

6

anume ar fi fost ignorate. Pe lângă faptul că, însăși Vitalie Palega a depășit

competențele Colegiului disciplinar prin aceea că a constatat din oficiu

existența în speță a faptului contravenției “depășirea atribuțiilor de serviciu”,

dată în competența CNA, o altă abatere de procedură constă în aceea că, în

condițiile Legii, Vitalie Palega nu avea dreptul să participe în calitate de al

treilea delegat din partea Consiliului de Integritate, legea indicând clar că,

doar 2 reprezentanți ai Consiliului de Integritate, pot participa din partea

Consiliului de Integritate la o procedură disciplinară concretă, indiferent de

statutul său, permanent sau supleant.

din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.132 din

17.06.2016, Colegiul disciplinar este alcătuit, din doi reprezentanți ai

Consiliului de Integritate. Potrivit pct.12 subpct. 22 din Regulamentul de

organizare și funcționare al Consiliului de Integritate aprobat prin Hotărârea

Consiliului de Integritate nr. 11 din 19.07.2021, Consiliul de Integritate

desemnează doi reprezentanți în Colegiul disciplinar al ANI. Principiul

legalității configurat la art.21 alin.(1) Cod administrativ, indică că,

autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze

în conformitate cu legea și alte acte normative. Deci se constată că,

remanierile realizate pe parcursul anchetei de serviciu în componența

Colegiului disciplinar au fost efectuate ilegal. Astfel, în rezultatul viciului

respectiv, decizia pe marginea anchetei de serviciu a fost luată cu

participarea a trei membri delegați din partea Consiliului de integritate al

ANI, fapt ce contravine prevederilor art.23 alin.(2) din Legea 132/2016 și

pct.12 subpct. 22 din Regulamentul de organizare și funcționare al

Consiliului de Integritate, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Integritate

nr.11 din 19.07.2021. Or, membrul supleant al membrilor desemnați de către

Consiliul de Integritate nu avea ce căuta la nici o etapă a anchetei de serviciu,

dânsul fiind o persoană terță, fără calitate juridică în cadrul anchetei.

de către Consiliul de Integritate al ANI, nu și-a argumentat votul prin nimic,

fapt ce contravine prevederilor art.118 alin.(1) Cod administrativ, care

stabilește expres că, motivarea este operațiunea administrativă prin care se

expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ

individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe

care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din

motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele

de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului

discreționar. La caz, a avut loc acceptarea tacită a acesteia de a-l sancționa

disciplinar pe reclamant, acesta fiind un act ilegal, manifestat prin inacțiune,

în circumstanțele în care se afla și în situația în care se decidea aplicarea

măsurilor de restrângere directă a drepturilor angajatului și de ingerință în

viața de familie (accesul la sporul de performanță, riscul eliberării din

funcție, etc.). Membrul Mariana Gornea, deținând funcția de procuror și în

7

același timp de membru al Consiliului de Integritate, se afla în situație de

incompatibilitate a funcției, ceea ce reprezintă un act conex corupției

flagrante, în sensul Legii integrității, în consecință fiind viciată decizia, or,

un membru cu probleme de integritate nicidecum nu poate evalua și lua o

decizie obiectivă în privința unui inspector de integritate. Conform art.44

alin.(1) Cod administrativ, autoritatea publică se consideră participant la

procedura administrativă, iar în ordinea art.24 alin.(2) Cod administrativ,

participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își

îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință, răspunde potrivit legii

pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

Integritate al ANI, își argumentează votul său în forma cea mai desfășurată,

constând într-o formulare seacă din punct de vedere juridic, din care nu

rezultă ce abatere disciplinară concretă a comis reclamantul, prin ce s-a

manifestat această abatere, timpul săvârșirii acesteia, ce legătură au

inspectorii vizați în aceeași anchetă cu pretinsa abatere săvârșită și încadrarea

juridică a acesteia, nu formal, ci expres care anume atribuție prevăzută în

Legea 132/2016 sau în Codului de conduită au fost ignorate de reclamant.

După forma cum și-a formulat motivele, se atestă că, acest membru a pornit

de la prezumția existenței încălcării și nu a unui observator independent.

Această abordare a persistat pe tot parcursul procedurii, ori explicațiile și

argumentele pe care le-a adus reclamantul și colegii le interpretau ca

intimidare a membrilor Colegiului. Nu este clar, prin ce explicația

reclamantului din 17.02.2022, depusă în calitate de participant al procedurii

administrative ar putea cel puțin să supere pe cineva, iar faptul că poziția

fixată în ea nu este în unison cu cea a unor membri ai Colegiului, nu

înseamnă că, aceasta ar trebui tratata drept ofensatoare. O altă ilegalitate

reprezintă și faptul că, Mariana Timotin, în calitate de membru al grupului

de lucru care a desfășurat nemijlocit investigația, a constatat că, indicația

vicepreședintelui ANI de a prezenta informații, inclusiv informații ce vizează

dosarele de control aflate în gestiunea inspectorilor de integritate este legală,

realizată în vederea exercitării funcției deținute și nu poate fi apreciată ca

imixtiune în activitatea inspectorului de integritate (pag.7/PV). Or tot ea, la

ședința Consiliului de Integritate din 18.03.2022, în calitate de Președinte al

Consiliului de Integritate, la minuta 48:55, susține contrariul și anume: [...

dacă nu mă greșesc este în lege... este evident, nici-într-un caz nu se poate

de solicitat informație referitor la materialele care se află în examinare...] (a

se vedea secvența video). Distincția între aceste două extreme susținute

oficial de către acest membru, este că ultima a fost vociferată în fața

publicului în format live, iar ședința Colegiului disciplinar este închisă. În

atare context se desprinde că, totuși în opinia dnei Mariana Timotin, Legea

nu permite solicitarea de date din dosarele aflate în derulare ale inspectorilor

de integritate. Astfel, votul acestui membru pentru propunerea de a sancționa

reclamantul nu are o susținere juridico-factologică, fiind mai degrabă o

8

doleanță proprie de a sancționa cu orice preț reclamantul pentru că, ultimul

a reclamat acțiunile sale Centrului Național Anticorupție.

disciplinar nr.1 din 18.12.2021, nu conține elementele esențiale de fapt care

ar fi trebuit constatate. În cadrul anchetei de serviciu obligatoriu trebuia să

se constate: dacă a fost întemeiată solicitarea vicepreședintelui ANI din

01.11.2021 (temei legal, scop legitim, bună-credință, în exercițiul funcției,

întru asistarea președintelui, etc); dacă a fost respectată proporționalitatea

volumului de informații solicitate în raport cu scopul urmărit; dacă

solicitarea informației, corespunde cerințelor Dispoziției nr.9d din

30.10.2020 și Fișei postului inspectorului vizat; dacă a existat de facto un

refuz oficial al prezentării informației solicitate; identificarea atribuției sau

obligației din cele prevăzute la art.art.19, 20 alin.(2) din Legea 132/2016,

care ar face obiectul anchetei; calificarea juridică a faptei constatate ce

constituie abatere disciplinară; timpul săvârșirii abaterii disciplinare; dacă

putea fi supus anchetei disciplinare inspectorul care a făcut uz de prevederile

art.23 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public

nr.158 din 04.07.2008.

în conținutul procesului-verbal al ședinței Colegiului disciplinar nr.1 din

18.12.2021, din care motiv decizia dată poartă un caracter nemotivat. De

altfel, această prerogativă este stipulată expres în pct.54 din Regulamentul

CD, care stabilește că, la individualizarea sancțiunii disciplinare aplicabile

funcționarului public cu statut special, Colegiul disciplinar ține cont de: 1)

cauzele care au determinat săvârșirea abaterii disciplinare; 2) împrejurările

în care aceasta a fost săvîrșită; 3) gradul de vinovăție; 4) gravitatea și

consecințele abaterii disciplinare; 5) conduita funcționarului public cu statut

special; 6) existența unor antecedente disciplinare ale funcționarului public

cu statut special, care nu au fost stinse în condițiile legii. În dispozitivul

procesului-verbal respectiv, s-a propus aplicarea sancțiunii disciplinare -

mustrare, inspectorului Pleșca Serghei, prevăzută la pct.7) lit. b) din

Regulament, pentru încălcarea art.23 alin.(1) lit. a) - îndeplinirea

necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu de serviciu și lit. f) ... sau care

încalcă normele de conduită și etică din Legea nr.132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate. Norma prevăzută la art.23 alin.(1) lit. a)

din Legea 132/2016 nu stabilește drepturi și obligații inspectorului de

integritate, ci caracteristica faptei consumante ce constituie abatere

disciplinară. Într-o manieră neclară, a fost indicat precum că, reclamantul ar

fi încălcat și teza doi a normei stabilite lit. f), fără a indica concret care normă

sau norme de conduită și etică au fost ignorate. Iar, conform prevederilor

art.31 din Codul administrativ, operațiunile administrative scrise trebuie să

fie motivate. Prin urmare, decizia Colegiului disciplinar nr.1 din 18.12.2021,

nu întrunește condițiile ad validatem (nemotivată și neclară).

9

inițierea procedurii disciplinare este datată cu 17.11.2021, iar decizia

Colegiului disciplinar a fost luată la 18.02.2022, în termen de 93 de zile.

Conform art.60 alin.(1) alin. (4)-(5) Cod administrativ, termenul general în

care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă

legea nu prevede altfel. Din motive justificate legate de complexitatea

obiectului procedurii administrative, termenul general poate fi prelungit cu

cel mult 15 zile. Această prelungire are efect doar dacă este comunicată în

scris participanților la procedura administrativă în termen de 30 de zile,

împreună cu motivele prelungirii, în mod excepțional, când în procedura

administrativă se înregistrează cazuri de complexitate deosebită care

necesită timp pentru prelucrarea documentelor, autoritatea publică poate

stabili un termen mai mare pentru finalizarea procedurii administrative, care

nu va depăși 90 de zile.

investigarea și emiterea actului. Pentru ambele, legea prevede exigențe

specifice și anume: investigarea - se realizează de către Colegiul disciplinar

în termen de 14 zile lucrătoare; în cazurile mai complexe, cu acordul

președintelui Colegiului disciplinar, desfășurarea anchetei de serviciu poate

fi prelungită cu încă cel mult 7 zile lucrătoare (Regulamentul CD); emiterea

actului - se realizează de către președintele ANI, în termen de cel mult 6 luni

de la data săvârșirii abaterii. Deci legea specială prevede un termen mai mare

de 30-90 de zile doar pentru procedura de emitere a actului administrativ, iar

pentru procedura investigării se aplică prevederile Regulamentul CD, cu

condiția ca acestea să nu depășească termenul general prevăzut la art.60 Cod

administrativ. În acest context, invocă prezența unei tergiversări

neîntemeiate a desfășurării anchetei de serviciu, fiind încălcat termenul

prevăzut de Regulamentul CD și Codul administrativ.

Regulamentul CD, propunerea Colegiului disciplinar de aplicare a sancțiunii

disciplinare nu a fost adoptată prin votul majorității membrilor desemnați, ci

de majoritatea membrilor prezenți. Conform pct.59 din Regulamentul

respectiv, toate deciziile Colegiului disciplinar se adoptă cu votul majorității

membrilor prezenți, cu excepția propunerii Colegiului disciplinar de aplicare

a sancțiunii disciplinare, care se adoptă prin votul majorității membrilor

desemnați, iar în virtutea art.23 alin.(2) din Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr.132 din 17.06.2016, (2) Colegiul disciplinar este

alcătuit din: a) un reprezentant al subdiviziunii resurse umane din cadrul

Autorității; b) un reprezentant al societății civile; c) un reprezentant al

mediului academic; d) un reprezentant al serviciului juridic al Autorității; d1)

un reprezentant al subdiviziunii cu atribuții de audit din cadrul Autorității; e)

doi reprezentanți ai Consiliului de Integritate.

funcționalitatea Colegiului disciplinar, Consiliul de integritate și Autoritatea,

10

vor desemna membrii supleanți, cu nominalizarea acestora în actul de

constituire a Colegiului disciplinar. Cu titlu de excepție, supleant al

reprezentantului Serviciului securitate, audit și control al integrității, poate fi

desemnat unul din inspectorii de integritate din cadrul Inspectoratului de

Integritate. Deci pentru a propune sancționarea disciplinară a unui inspector

de integritate sunt necesare 4 voturi ale membrilor dintre cei nominalizați la

art.23 alin.(2) Legea 132/2016, indiferent dacă au fost sau nu desemnați.

Combinația de reprezentanți poate fi oricare, doar că în limitele numărului

de voturi rezervate de legiuitor. Logica dată se explică prin aceea că, ipotetic,

ar putea apărea situația când în Colegiul disciplinar majoritatea de voturi ar

deține-o membri ai Consiliului de Integritate, doi permanenți și doi supleanți,

ceea ce se reduce la absurd, deoarece în așa fel Colegiul disciplinar este

substituit de Consiliul de Integritate. În ordine inversă, ipotetic, ar putea

apărea situația când este desemnat doar un membru în Colegiu disciplinar,

iar votul lui ar fi suficient pentru adoptarea deciziilor de propunere de

sancționare a unui inspector de integritate, deoarece este votul majorității

membrilor desemnați.

de către membrii Colegiului disciplinar, manifestat prin ignorarea faptului

că, potrivit fișei postului reclamantului, nu există raport de subordonare între

vicepreședintele ANI și inspectorul de integritate. Conform fișei, inspectorul

se subordonează exclusiv președintelui ANI, fară excepții. Or, sintetizând

multitudinea de abateri de la normele legale admise de Colegiul disciplinar,

atât de comun, cât și în parte, se atestă că, ancheta de serviciu realizată în

privința reclamantului este profund viciată, iar din acest motiv activitatea

administrativă respectivă nu este compatibilă cu sistemul de drept național.

Criticile pe marginea anchetei de serviciu notate în cap. II din prezenta cerere

sunt suficiente pentru a concluziona că, actul administrativ contestat a fost

emis în baza unei anchete de serviciu desfășurate cu încălcarea gravă a

procedurii, ordinul în cauză urmând a fi anulat integral, iar reclamantul repus

neîntârziat în drepturi. În plus la aceasta, în motivarea Ordinului nr.60s din

29.03.2022, autorul constată că, reclamantul: a) nu a prezentat informațiile

solicitate de către vicepreședintele ANI și, b) nu s-a conformat dispoziției

vicepreședintelui ANI, prin care au fost solicitate informații în vederea

exercitării de către acesta a unor atribuții.

prezent careva dispoziții de la vicepreședintele ANI nu a primit. Mai mult,

chiar și să primit o atare dispoziție, ea nicidecum nu putea fi satisfăcută,

deoarece în conformitate cu prevederile art.20 alin.(3) din Legea 132 din

17.06.2016, inspectorul de integritate nu solicită și nu primește dispoziții,

inclusiv de la președintele sau vicepreședintele Autorității, referitoare la

controalele aflate în derulare privind averea și interesele personale, privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. Prin urmare, obiectul anchetei

11

de serviciu îl constituia pretinsa neprezentare a informațiilor către

vicepreședintele ANI, iar autorul actului administrativ contestat, din oficiu

și din motive necunoscute, neavând o atare împuternicire legală, își

întemeiază decizia de a sancționa reclamantul și pentru neexecutarea unei

dispoziții care nu există și care, chiar să fi existat nu putea fi executată. Tot

din oficiu, autorul a completat decizia colegiului disciplinar cu norme

suplimentare pe care în opinia sa arbitrară, le-ar fi încălcat reclamantul

(art.14 alin.(3) Legea 132/2016, art.5 lit.b) și d) din Legea 199/2010, art.23

alin.(1), art.57 lit.e) și h) din Legea 158/2008, pct.pct.11, 13, 14, 15, 28

subpnct.1) și 12) din Codul de conduită și etică a angajaților ANI).

informațiilor a fost săvârșită de inspectorul cu atribuții de control, dna Alina

Munteanu, care a primit spre executare solicitarea de informații a

vicepreședintelui ANI din 01.11.2021, ultima fiind responsabilă de

executarea integrală a solicitării respective, fapt confirmat prin rezoluția

președintei ANI pe extrasul din Zimbra, aceasta din urmă dispunând de toată

informația solicitată de vicepreședinte, conform fișei de post și avea obligația

să o sistematizeze în tabele, iar concursul reclamantului era facultativ (în

cazul apariției unor neclarități). Dânsa ține registrele actelor/proceselor-

verbale de tot felul/repartizează fizic toate cererile și sesizările către

inspectori, etc... Prin urmare, fapta imputată nu a fost săvârșită de reclamant,

ci de o altă persoană.

bunelor moravuri, or, de regulă funcționarul public nu poate fi sancționat sau

prejudiciat pentru sesizarea cu bună-credință a dubiilor cu privire la

legalitatea unei dispoziții. Acest fapt este prevăzut expres la art.23 din Legea

cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din

04.07.2008, iar sancționarea disciplinară a reclamantului nu aduce beneficii

interesului public și nici interesului ANI, deoarece și în interior, și în afară,

se știe că reclamantul este unul dintre inspectorii care investighează complex

cazurile avute în gestiune și asupra căruia nu există căi de a influențare a

deciziilor pe dosare, iar în rândul practicienilor și societății se știe că,

corectitudinea și calitatea activităților pe care le realizează reclamantul au

contribuit și contribuie la ridicarea prestigiul ANI. Actul administrativ

contestat este de asemenea nul din considerentul că, nu conține elemente

obligatorii, precum adresa instanței de judecată la care trebuie înaintată calea

de atac și începutul termenul pentru exercitarea căii de atac (de la emitere

sau din data luării act de acesta de către reclamant).

actului administrativ contestat, care constă în aceea că, având statut de

participant la procedura administrativă inițiată la sesizarea sa, dl Lilian

Chișca a emis actul administrativ solicitat însăși de el. Or, procedura

administrativă finalizată cu emiterea Ordinului nr.60s din 29.03.2022 a fost

demarată la sesizarea vicepreședintelui ANI, dl Lilian Chișcă. La fel, dânsul

12

și-a susținut verbal sesizarea în cadrul ședinței Colegiului disciplinar din

07.02.2022 (pag. 6/PV).

procedura de semnare a fost realizată de către același Lilian Chișca. Se reține

că, potrivit art.49 alin.(1) lit. a) Cod administrativ, într-o procedură

administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze

persoanele care însăși au statut de participant la procedura administrativă. În

conformitate cu prevederile art.141 alin.(2) lit.d) Cod administrativ, un act

administrativ individual este, de asemenea, nul dacă la emiterea lui a

contribuit o persoană care nu are dreptul să participe în procedură

administrativă conform art.49 alin.(1).

29.03.2022 cu privire la aplicarea sancțiunii – mustrare, încasarea sumei de

10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și încasarea sumei de 98 lei cu titlu

de prejudiciu material.

Râșcani), s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ,

înaintată de Serghei Pleșca, în partea reparării prejudiciului moral în sumă

de 10 000 de lei și a prejudiciului real în sumă de 98 de lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani), s-a constatat nulitatea ordinului nr. 60s din 29.03.2022 „Cu privire

la aplicarea sancțiunii disciplinare domnului Serghei Pleșca, inspector de

integritate principal”

alin. (1) Cod administrativ, a declarat apel Autoritatea Națională de

Integritate, iar la data de 05.09.2023, a fost depus apel motivat, prin care

apelanta a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

casată hotărârea din 13 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Serghei

Pleșca împotriva Autorității Naționale de Integritate privind contestarea

actului administrativ individual defavorabil și emisă o nouă decizie, prin

care. S-a respins acțiunea depusă de Serghei Pleșca împotriva Autorității

Naționale de Integritate privind contestarea actului administrativ individual

defavorabil.

administrativ individual defavorabil contestat prin prezenta acțiune –

13

Ordinul nr. 60s din 29.03.2022 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare

dlui Serghei Pleșca, inspector de integritate principal, a fost emis cu

respectarea legislației în vigoare, competenței și procedurii, indicația

vicepreședintelui Autorității Naționale de Integritate de a prezenta

informații, inclusiv informații ce vizează dosarele de control aflate în

gestiunea inspectorilor de integritate fiind una legală, realizată în vederea

exercitării funcției deținute și nu poate fi apreciată ca intervenție/imixtiune

în activitatea inspectorilor de integritate, iar în virtutea art. 5 lit. b) din Legea

cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică,

vicepreședintele Autorității Naționale de Integritate a fost în drept să solicite

informația expusă în scrisoarea nr 01/1099 din 02.11.2021, iar inspectorii de

integritate erau obligați să o prezinte.

obligat să se conformeze indicației vicepreședintelui Autorității Naționale de

Integritate și să prezinte informația solicitată, or, conform art. 5 lit. b) și d)

din Legea nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții

de demnitate publică, în exercitarea mandatului, persoana cu funcție de

demnitate publică are dreptul să obțină în modul stabilit, informația și

materialele necesare pentru exercitarea funcției și, după caz, să aibă acces la

documentele și la informațiile ce conțin secret de stat și să beneficieze de

dreptul la integritate personală, la o atitudine adecvată și respectuoasă din

partea subordonaților, altor factori de decizie și a cetățenilor, funcționarul

public fiind obligat să se conformeze dispozițiilor (ordinelor, poruncilor,

indicațiilor obligatorii spre executare) primite de la conducătorul său direct

și de la conducătorul autorității publice în care își exercită funcția publică.

Consecvent, reieșind din faptul că, atât președintele, cât și vicepreședintele

Autorității fac parte din conducerea Autorității, dispozițiile acestora sânt

obligatorii pentru conformare.

stabilit că, actul prin care s-a aplicat sancțiunea disciplinară este lovit de

nulitate, or, în conformitate cu prevederile Legii nr.132/2016 și Legii

nr.133/2016, trebuie să existe un act de constatare definitiv, care să confirme

faptele invocate de reclamant (privind conflictul de interese consumat), un

atare act ne fiind prezentat.

solicitată de către vicepreședintele Autorității Naționale de Integritate cum

ar fi: informația privind dosarele de control aflate în gestiunea

inspectoratului de integritate conform tabelului anexat; informația cu privire

la sesizările repartizate prin SIA E-Integritate conform tabelului anexat; lista

subiecților care sânt incluși în Registrul interdicțiilor și Lista persoanelor

care urmează a fi incluse în Registrul interdicțiilor ca urmare a rămânerii

definitive a actelor de constatare; lista actelor de constare adoptate și

nepublicate până la moment pe fiecare inspector de integritate separat; lista

subiecților în privința cărora au fost emise Procese-verbale de refuz în

14

inițierea controlului, începând cu 01.01.2021, care să conțină motivul

refuzului, numele prenumele subiectului și numărul procesului-verbal,

constituie o imixtiune în activitatea de control a inspectorilor de integritate

urmează a fi apreciate critic, or, acestea nu pot avea un impact asupra

derulării controalelor, caracterul și natura informației solicitate nu poate nici

într-un fel constitui o imixtiune în activitatea de control și nu poate avea un

impact asupra derulării controalelor, ci au ca scop îndeplinirea atribuțiilor

vicepreședintelui Autorității, specificate la art.14 alin.(3) din Legea

nr.132/2016.

a fi completat de către inspector se reține că, s-a solicitat numărul sesizărilor,

proceselor-verbale de inițiere a controlului, de refuz al inițierii controlului și

sesizări aflate în procedura de verificare prealabilă.

din 17.11.2021, a individualizat elocvent sancțiunea disciplinară, în

conformitate cu prevederile pct.54 din Regulamentul de organizare și

funcționare a Colegiului disciplinar al Autorității Naționale de Integritate,

ținând cont de: cauzele care au determinat săvârșirea abaterii disciplinare;

împrejurările în care aceasta a fost săvârșită; gradul de vinovăție; gravitatea

și consecințele abaterii disciplinare; conduita funcționarului public cu statut

special; existența unor antecedente disciplinare ale funcționarului public cu

statut special, care nu au fost stinse în condițiile legii.

instanțe, or, autoritatea la emiterea ordinului contestat a urmat cu exactitate

conduita prescrisă de legislația în vigoare, ne fiind stabilite careva temeiuri

pentru anularea actului contestat, fiind impusă necesitatea respingerii

acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

normele legale instanța de apel a concluzionat asupra netemeiniciei soluției

instanței de fond cu privire la nulitatea Ordinului privind aplicarea sancțiunii

disciplinare față de Pleșca Serghei, argumentele expuse în acțiunea depusă,

purtând un caracter declarativ, fiind combătute prin înscrisurile cauzei și

normele legale aplicabile speței, astfel încât toate circumstanțe luate în

cumul, confirmă temeinicia și legalitatea ordinului Autorității Naționale de

Integritate nr.60s din 29.03.2022 ”Cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare” dlui Serghei Pleșca, inspector de integritate principal, or,

conform art. 93 alin.(1) Cod administrativ, fiecare participant probează

faptele pe care își întemeiază pretenția.

apreciat circumstanțele de fapt și probele administrate și eronat a interpretat

normele de drept material care reglementează obiectul acțiunii în contencios

administrativ, fapt ce a dus la casarea hotărârii instanței de fond și emiterii

unei noi decizii, prin care acțiunea depusă de Serghei Pleșca împotriva

15

Autorității Naționale de Integritate privind contestarea actului administrativ

individual defavorabil, să fi respinsă integral, ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATATC ÎN ORINE DE RECURS

din 06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea

deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de

apel.

acțiunii în constatare nu a fost examinată, fapt ce rezultă din conținutul

dispozitivului, unde nu se regăsește nimic despre acțiunea în constatare. Până

a fi examinată cauza în al doilea grad de jurisdicție, recurentul urma a

beneficia de o examinare a acțiunii în contestare de către o instanță de fond.

Confuzia legată de lipsa prevederilor legale care să permită trimiterea la

rejudecare a cauzei administrative nu-i este imputabilă, ori în egală măsură

cu alți justițiabili are dreptul la toate gradele de jurisdicție pentru fiecare

pretenție.

rejudecare cauza administrativă în împrejurările cazului individual. De fapt

instanța de apel a pronunțat ilegal o hotărâre ca instanță de fond în privința

acțiunii în contestare cu toate că trebuia să emită o decizie ca instanță de apel

în privința acțiunii în constatare. Astfel, instanța de apel nu era competentă

să se expună asupra pretenției lăsate fără examinare în instanța de fond, fără

a se expune asupra pretenției privind nulitatea actului administrativ.

și onoreze obligația de a asculta explicațiile nu doar a recurentului ANI, ci și

a intimatului și aceasta se confirmă prin înregistrarea audio a procesului.

Această încălcare a avut ca efect încălcarea principiului contradictorialității,

fapt ce denotă caracterul inechitabil al procesului și că în cazul dat justiției.

disciplinară a unui inspector de integritate sunt necesare 4 voturi ale

membrilor dintre cei nominalizați la art. 23 alin. (2) Legea 132/2016.

Combinația de reprezentanți poate fi oricare, doar că în limitele numărului

de voturi rezervate de legiuitor fiecărei entități cu drept de desemnare.

Principiul legalității configurat la art. 21 alin. (1) Cod administrativ, indică

că autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să

acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. Contrar acestui

principiu, decizia pe marginea anchetei de serviciu a fost luată cu

participarea a trei membri din partea Consiliului de integritate al ANI, în

circumstanțe în care lit. e) a art. 23 alin. (2) din Legea cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, stabilește un

număr de două voturi pentru reprezentanții Consiliului.

16

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată recurentului la data de 21 mai 2024, prin intermediul poștei

electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

dosar (f.d.52, vol.2). Cererea de recurs a fost depusă la data de 20 iunie 2024.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că

recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

17

referință la cererea de recurs depusă de Pleșca Sergiu, prin care a solicitat

respingerea cererii de recurs, ca fiind neîntemeiată.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Pleșca Serghei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

recursul depus de Pleșca Serghei, conține obiecții de fapt și de drept similare

celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către

Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

18

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Pleșca Serghei.

19

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

20