3ra-599/24 — anularea actulului administrativ

La 9 martie 2021, Aureliu Meleca a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ – Actul de Constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021.

În motivarea acțiunii a indicat reclamantul că, la 11 ianuarie 2021, inspectorului de integritate Alexandru Stavinschi, a întocmit Actul de constatare nr. 05/11, prin care a constatat că Aureliu Meleca a încălcat regimul juridic al incompatibilităților prin nesoluționarea în termenul legal a stării de incompatibilitate manifestată prin exercitarea simultană a funcției publice cu statut special în cadrul MAI și a funcției de administrator al Societății cu Răspundere Limitată „Avicola Cobusca”; s-a dispus sesizarea Inspectoratului General al Poliției, în termen de 15 zile din momentul în care actul de constatare va deveni definitiv, în vederea încetării raporturilor de serviciu ale lui Aureliu Meleca; s-a decăzut Aureliu Meleca din dreptul de a exercita funcții publice și funcții de demnitate publică pe o perioadă de trei ani, din data încetării raporturilor de serviciu sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența stării de incompatibilitate; s-a dispus înscrierea lui Aureliu Meleca în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din data încetării raporturilor de serviciu sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența stării de incompatibilitate.

Notează că, inspectorul de integritate a constatat că, în baza ordinului nr. 241 ef cu privire la transfer, Aureliu Meleca, deținând funcția de ofițer de investigații infracțiuni al serviciului investigare infracțiuni economice al Secției investigații infracțiuni a Inspectoratului de politie Dubăsari al Inspectoratului General al Poliției, în data de 29 ianuarie 2019, în temeiul cererii de înregistrare a societății cu răspundere limitată „Avicola Cobusca”, precum și a deciziei nr.1 a fondatorului unic al persoanei juridice Societății cu Răspundere Limitată „Avicola Cobusca”, Departamentul înregistrare și 1 licențiere a unităților de drept al Agenției Servicii Publice a emis decizia de înregistrare a persoanei juridice Societatea cu Răspundere Limitată „Avicola Cobusca” atribuindu-i numărul de identificare de stat: 1019600003424, administrator fondator unic precum și beneficiar efectiv - fiind numit Aureliu Meleca.

La 26 august 2020 în temeiul cererii din 21 august 2020, de înregistrare a modificării datelor privind administratorul persoanei juridice Societatea cu Răspundere Limitată „Avicola Cobusca”, precum și a deciziei asociatului unic din 24 august 2020, prin care s-a hotărât eliberarea lui Aureliu Meleca din funcția de administrator al societății și numirea în această funcție Elenei Meleca, Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept a emis decizia privind înregistrarea modificărilor datelor din Registrul de stat ai persoanelor juridice prin care a decis: înregistrarea și consemnarea în Registrul de stat al persoanelor juridice datele referitor în organul executiv al persoanei juridice Societatea cu Răspundere Limitată „Avicola Cobusca”, după cum urmează: administrator Elena Meleca.

Astfel, inspectorul de integritate a stabilit că în perioada 29 ianuarie 2019 - 24 august 2020, Aureliu Meleca a exercitat simultan funcția publică cu statut special în cadrul MAI și funcția de administrator al Societății cu Răspundere Limitată „Avicola Cobusca”.

Reclamantul a menționat că nu este de acord cu dispoziția și decizia din actul de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021, emis de Autoritatea Națională de Integritate, or, aceste constatări sunt bazate pe examinarea circumstanțelor faptice în mod unilateral și neobiectiv, pe care le consideră neîntemeiate și ilegale, pasibile de contestare în instanța de contencios administrativ cu anularea lui.

Subliniază reclamantul că, activează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. La 1 septembrie 2016, Inspectoratul General al Poliției a emis ordinul nr. 492 ef. cu privire la confirmarea sa în funcția de specialist principal procedură contravențională al Serviciului statistic al Secției management operațional a Inspectoratului de Poliție Dubăsari. La finele anului 2018, mai precis la sfârșitul lunii decembrie 2018, de către secția serviciu personal i s-a comunicat că funcția sa este planificată pentru a fi redusă, respectiv, avea două luni pentru a se determina cu privire la transferul la о altă funcție disponibilă, or, în caz contrar urma să fie eliberat din funcția deținută în conformitate cu legislația în vigoare.

În perioada lunii următoare - ianuarie 2019, sfătuindu-se cu familia a decis să se concedieze din organele MAI. Astfel, în data de 29 ianuarie 2019, a înregistrat la Agenția Servicii Publice pe numele lui Societatea cu Răspundere Limitată „Avicola Cobusca”, fiind înregistrat în calitate de unic 2 fondator și concomitent administrator al acesteia. Or, înregistrarea persoanei juridice s-a realizat la finele lunii ianuarie 2019, dat fiind că serviciul personal i-a comunicat verbal că imediat se va demara procedura de reducere a funcțiilor și statelor de personal. Cu toate acestea, la numai câteva zile de la aceasta, la începutul lunii februarie 2019, de la serviciul personal i s-a comunicat că deja politica statului și a MAI în acest sens se modifică, respectiv reducerea de personal se amână pentru un termen nedeterminat, de aceea el urmează să nu-și facă griji despre trecerea sa în rezervă, dar să-și continue serviciul în regim normal.

Imediat după această știre, în data de 6 februarie 2019, în scopul lichidării stării create de incompatibilitate a încheiat cu Vadim Novicov, contract de administrare fiduciară a societății comerciale și patrimoniului ei prin care el în calitate de Fondator al administrării fiduciare din aceiași zi a transmis administrarea societății comerciale date în administrare fiduciară administratorului fiduciar (manager fiduciar). Totodată, i-a eliberat și procura respectivă cu toate împuternicirile.

Astfel, în termenul stabilit de legislația în vigoare, de 30 zile, el a lichidat starea juridică creată de incompatibilitate față de administrarea Societății cu Răspundere Limitată ,,Avicola Cobusca”, recent fondată.

Relatează că, după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, de către serviciul personal al Inspectoratului de Politie Dubăsari a fost informat verbal că în cadrul MAI deja nu se mai planifică reduceri de personal și lichidări de unități, de aceea urma să activeze în regim normal. La începutul lunii mai 2019, i s-a propus prin transfer funcția de ofițer de investigații infracțiuni al serviciului investigare infracțiuni economice al Secției investigații infracțiuni a Inspectoratului de Poliție Dubăsari, pe care a acceptat-o, faptul fiind legitimat prin ordinul nr. 241ef. din 21 mai 2019.

În toată această perioadă, inclusiv până la 24 august 2020, când a fost contactat telefonic de către inspectorul superior de integritate, care l-a anunțat că în privința sa a fost întocmit un dosar de control și el trebuie să lichideze starea de incompatibilitate, el a fost mereu în convingerea că, în data de 6 februarie 2019, a acționat legal și a lichidat această stare juridică. Or anterior Vadim Novicov i-a declarat că el, în baza contractului de administrare fiduciară a societății comerciale și patrimoniului ei se ocupă de administrarea firmei.

După notificarea inspectorului de integritate, a depistat că în Registrul de stat al persoanelor juridice nu s-au operat modificările negociate, contractul cu privire la administrarea firmei, motiv pentru care, în aceeași zi în baza deciziei sale - asocial unic din 24 august 2020, a operat modificările de rigoare privind administratorul persoanei juridice Societatea cu 3 Răspundere Limitată „Avicola Cobusca”, prin care s-a hotărât eliberarea sa din funcția de administrator al societății și numirea în această funcție a Elenei Meleca, iar ca urmare la 26 august 2020, Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept a emis decizia privind înregistrarea modificărilor datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice prin care a decis: înregistrarea și consemnarea în Registrul de stat al persoanelor juridice datele referitor la organul executiv al persoanei juridice Societatea cu Răspundere Limitată „Avicola Cobusca”.

Afirmat că, în data de 24 august 2020, repetat a acționat în vederea înlăturării stării de incompatibilitate cu referire la administrarea societății comerciale date. Mai mult, în data de 16 septembrie 2020, fiind invitat la sediul Autorității Naționale de Integritate pentru audieri pe marginea acestui caz, a expus obiectiv toate circumstanțele cazului dat, inclusiv și faptul că el din momentul înregistrării societății nu a fost în nici un fel remunerat și aceasta deoarece în toată această perioadă întreprinderea dată nu a activat, pe care inspectorul le-a fixat la Notebook-ul său și i le-a dat să le semneze, după care l-a asigurat că la moment totul este normal și, în circumstanțele date nu vede careva încălcări ale legii, însă trebuie să se mai consulte cu șefii și ulterior îl va informa.

Comunică că, peste 2 zile a fost invitat iarăși unde i s-a solicitat să semneze și о notificare la care a solicitat să-i remită timp de о lună о explicație-punct de vedere succint asupra faptelor date, după care cazul va fi clasat, însă, în data de 22 februarie 2021, a primit de la cancelaria Inspectoratului de Poliție Dubăsari scrisoarea nr. 04-11/717 din 17 februarie 2021, la care ca anexă a fost atașat actul de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021.

Mai indică că, după înregistrarea societății comerciale pe numele său, prin contractul de administrare fiduciară a societății comerciale și patrimoniului ei din 6 februarie 2019, a înlăturat efectiv starea juridică de incompatibilitate, respectiv, careva intenție îndreptată spre menținerea acestei stări de incompatibilitate nu a urmărit. Dimpotrivă, după stabilirea faptului că administratorului fiduciar nu și-a onorat obligațiile contractuale de perfectare a înregistrărilor de modificare la Agenția Servicii Publice, repetat, îndată după aflarea despre acest fapt, în data de 24 august 2020 a înregistrat și consemnat în Registrul de stat al persoanelor juridice datele referitor la organul executiv al persoanei juridice, cu schimbarea administratorului Aurel Meleca în administrator Elena Meleca, fapt ce repetat a încetat activitatea incompatibilă cu funcția deținută în cadrul MAI.

Prin hotărârea din 19 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea lui Aureliu Meleca împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021, s-a admis. S-a anulat Actul de constatare a inspectorului de integritate al Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021.

În motivarea soluției, instanța de apel a conchis că, prima instanță a interpretat eronat normele de drept material.

Instanța de apel a notat că, prima instanță în mod eronat a apreciat că la repartizarea notei de autosesizare ar fi fost încălcat principiul repartizării aleatorii, așa cum, prin înscrisurile administrate la dosarul cauzei se confirmă cert, că după înregistrarea sesizării în sistemul electronic „e-Integritate”, aceasta a fost supusă repartizării aleatorii.

Astfel, Completul judiciar a evidențiat că Autoritatea Națională de Integritate este în imposibilitate de a prezenta o fișă de repartizare aleatorie a sesizărilor, în condițiile în care, sistemul electronic „e-Integritate” nu are dezvoltată o opțiune de descărcare și/sau generare automatizată a unei fișe de repartizare aleatorie a sesizărilor. În acest context, Completul judiciar 5 atestă că, instanța de fond neîntemeiat a conchis anularea actului contestat din motivul încălcării procedurii.

Cu referire la încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, Completul judiciar a reținut prevederile art. 16 din Legea privind declararea averii și intereselor personale nr.133 din 17.06.2016, art. 53 din Legea nr. 288/2016 (în redacția legii la momentul admiterii încălcării), art. 69 din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr.135 din 14.06.2007 (în redacția legii la momentul admiterii încălcării), art. 70, art. 71, art. 72 din Legea nr. 135/2007, notând că funcționarul public cu statut special din cadrul MAI nu poate să dețină alte funcții inclusiv în cadrul societăților comerciale.

Instanța de apel a constat că prin decizia Departamentului înregistrare și lichidare a unităților de drept din 29 ianuarie 2019, s-a dispus înregistrarea persoanei juridice și consemnarea în Registrul de stat al persoanelor juridice următoarele date: forma juridică de organizare – societate cu răspundere limitată, denumirea – societatea cu răspundere limitată „Avicola Cobusca”, administrator - Aureliu Meleca, iar prin decizia Departamentului înregistrare și licențiere a unităților de drept din 26 august 2020, s-a înregistrat și s-a consemnat în Registrul de stat al persoanelor juridice datele referitor la organul executiv al persoanei juridice societatea cu răspundere limitată „Avicola Cobusca”, după cum urmează – administrator Elena Meleca.

Astfel a conchis că, inspectorul de integritate întemeiat a constatat că Aureliu Meleca a încălcat regimul juridic al incompatibilităților. Or, s-a constatat că în perioada 29 ianuarie 2019 – 26 august 2020, Aureliu Meleca a deținut atât o funcție publică cu statut special în cadrul MAI, cât și funcția de conducător al SRL „Avicola Cobusca”.

Completul judiciar a respinge ca neîntemeiat argumentul intimatului/reclamant precum că, în baza unui contract de administrare fiduciară a transmis gestiunea și administrarea întreprinderii către o persoană terță, așa cum, acest contract nu a fost înregistrat în Registrul de stat al persoanelor juridice.

A conchis că, prima instanță eronat a apreciat că Aureliu Meleca nu a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, concluziile fondului expuse în hotărâre fiind în contradicție cu normele legale citate mai sus. Or, pentru a exista incompatibilitatea, este suficient ca persoana să fie implicată concomitent în cel puțin două activități diferite pasibile de a fi remunerate și care nu sunt permise de lege.

Curtea de Apel Chișinău a subliniat că, inspectorul de integritate just a apreciat că Aureliu Meleca s-a aflat în stare de incompatibilitate nesoluționată, generată de exercitarea/desfășurarea concomitentă a funcției publice în cadrul MAI și a funcției de administrator în cadrul SRL „Avicola 6 Cobusca”, și nu a soluționat această stare de incompatibilitate în termenii prevăzuți de legislație, drept urmare a inacțiunilor sale, Aureliu Meleca a încălcat regimul juridic al incompatibilităților.

Cu referire la pct. 2-4 din actul de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021, completul a reținut că, inspectorul de integritate a omis să-și motiveze aceste sancțiuni aplicate intimatului, sub aspectul proporționalității.

A subliniat că, la aplicarea sancțiunii sub formă de privare a persoanei de dreptul de a exercita funcții publice sau funcții de demnitate publică, inspectorul de integritate urmează să motiveze, prin prisma principiului proporționalității, aplicarea unei astfel de sancțiuni, această concluzie derivând din prevederile art. 29 din Codul administrativ.

De asemenea a notat că, proporționalitatea, constituie un element obligatoriu care reflectă în aplicare principiul legalității activității administrative. Controlul judiciar efectiv obligă instanța de contencios administrativ să verifice respectarea acestei axiome legale de către autoritățile publice.

A evidențiat instanța de apel că, atunci când emite un act de constatare, inspectorul de integritate urmează să țină cont și de scopul Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, așa cum acesta a fost reglementat de legiuitor în art. 1 alin. (2) și anume, instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate, precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor.

Astfel, a concluzionat că la caz, sancțiunile aplicate de inspectorul de integritate, în mod evident aduc atingere drepturilor subiectului declarării, în special dreptului de a deține funcții publice și funcții de demnitate publică.

Totodată, la aplicarea acestor sancțiuni, inspectorul de integritate era obligat să țină cont de necesitatea aplicării și respectării principiului proporționalității, inclusiv, era obligat să-și motiveze soluția de aplicare a sancțiunilor, prin prisma scopului Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

Instanța de apel a reiterat că, prevederile art. 23 alin. (3), (4) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, deși nu admite excepții, totuși, s-a reținut că, în practica sa, Autoritatea Națională de Integritate, conducându-se de principiul proporționalității, a emis acte de constatare a încălcării regimului juridic al conflictelor de interese de către subiecți ai declarării, însă, nu a aplicat și sancțiunea de decăderea din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică cât și înscrierea în Registrul de stat al persoanelor care au 7 interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, motivând că aceasta fiind disproporțională cu abaterea admisă.

La caz, din actului de constatare întocmit în privința lui Aureliu Meleca, nu rezultă că inspectorul de integritate ar fi examinat cel puțin situația prin prisma analizei principiului proporționalității, atunci când a dispus aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea regimului juridic al incompatibilităților.

Aceste circumstanțe denotă, că pct. 2-4 din actul de constatare emis în privința lui Aureliu Meleca sunt contrare dispozițiilor art. 29 din Codul administrativ, așa cum, inspectorul de integritate nu a motivat în nici un mod proporționalitatea sancțiunilor aplicate în raport cu pretinsele încălcări admise de intimatului.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a supus unei analize minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care, însă, necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor aspectelor importante pentru soluționarea cazului dat. Iar astfel, constată că concluziile instanței de fond sunt greșite, iar soluția adoptată- neîntemeiată, reieșind din interpretarea eronată a situației de fapt cât și a prevederilor legii.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău a ajuns la concluzia de a admite apelul depus de către Autoritatea Națională de Integritate, a casa integral hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 19 octombrie 2022, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă parțial acțiunea înaintată de către Aureliu Meleca împotriva Autorității Naționale de Integritate, privind anularea actului administrativ individual defavorabil, anulând pct. 2, pct. pct. 3-4 a actului de constatare a inspectorului de integritate al Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate nr.05/11 din 11 ianuarie 2021, cu respingerea în rest a acțiunii.

În acest sens Autoritatea menționează că, prin prisma cadrului normativ în vigoare la momentul emiterii actului de constatare, din moment ce inspectorul de integritate în rezultatul desfășurării procedurii administrative de control constată încălcarea regimului juridic al incompatibilităților (sau încălcarea oricărui alt regim juridic), emite un act de constatare iar sancțiunile și anume: încetarea înainte de termen a mandatului, cu privarea de dreptul de a deține o funcție publică sau de demnitate public (eventual o funcție eligibilă) precum și, înscrierea în Registrul de stat al interdicțiilor survin ca efect al legii, fără ca inspectorul de integritate să dispună de o marjă de apreciere în acest sens.

Astfel, în condițiile în care legea prevede în mod expres tipul de încălcării și sancțiunile pentru această încălcării, inspectorul de integritate aplică norma specială or, dacă autoritatea poate decide discreționar și doar una din mai multe consecințe juridice este legală, atunci dreptul discreționar al autorității publice se reduce la alegerea consecinței juridice/soluției legale.

Prin urmare, din moment ce inspectorul de integritate a constatat încălcarea de către Aureliu Meleca, a regimului juridic al incompatibilităților, a aplicat în privința acestuia sancțiunea de încetare a raporturilor de muncă sau de serviciu cu decădere din dreptul de a deține o funcție publică sau de demnitate publică, cu operare înscrierii corespunzătoare în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, care este publicat pe pagina web oficială a Autorității.

În fundamentarea poziției indică opinia Curții Constituționale a RM sub acest aspect, care prin Decizia de inadmisibilitate nr. 127 din 29 octombrie 2020 a sesizărilor nr. 101 g/2020 și nr. 116g/2020, la pct. 43 al deciziei Curtea a statuat că, nu poate reține critica cu privire la încălcarea accesului la justiție prin faptul că aplicarea prevederilor contestate face imposibilă individualizarea răspunderii. În acest context, Curtea notează că, având în vedere specificul funcției, răspunderea subiectului survine în funcție de acțiunea/inacțiunea sa, conform legii. Astfel, Curtea reține că legislatorul a definit clar tipurile de conflicte de interese și întinderea acestora, respectiv, consecințele lor în funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului și circumstanțele cazului. Astfel, prevederile legale criticate reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea 9 funcțiilor publice și, mai mult, au ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.

Notează că, odată operate modificări la Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, în data de 29 octombrie 2021, legiuitorul a prevăzut că, sancțiunea aplicată de către inspectorul de integritate în cazul în care constată încălcarea regimurilor juridice al conflictelor de interese ori încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor poate fi individualizată și anume: inspectorul de integritate va aplica o sancțiune contravențională și după caz, poate fi aplicată și sancțiunea de eliberare din funcție cu aplicarea interdicției de a deține o funcție publică sau de demnitate publică pentru o perioadă de 3 ani.

În acest sens indică că, după introducerea modificărilor, legiuitorul oferă posibilitatea pentru inspectorul de integritate ca, în momentul individualizării pedepsei în conformitate cu art. 39 alin. (1) , alin. (2) și alin. (5) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, să decidă tipul de sancțiune ce urmează a fi aplicată în raport cu subiectul declarării care a încălcat Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, din ce considerent Autoritatea apreciază critic poziția instanței de apel menționată în decizia Curții de Apel Chișinău, unde instanța a invocat că, Autoritatea conducându-se de principiul proporționalității, urma să-și motiveze aplicarea sancțiunilor aplicate subiectului declarării - Topciu Fiodor în partea ce ține de pct.2, pct.3 și pct.4 din actul de constatare nr. 90/23 din 0 aprilie 2021.

În consecință din motiv că, dl Aureliu Meleca a încălcat regimul juridic al incompatibilități lor, inspectorul de integritate având la bază cadrul normativ în vigoare la momentul emiterii actului de constatare, a dispus încetarea a raporturilor de muncă sau de serviciu. Prin urmare, acțiunile inspectorului de integritate sunt în strictă conformitate cu cadrul normativ, iar argumentul instanței de apel precum că, inspectorul de integritate nu a motivat temeinicia aplicării sancțiunii de încetarea a raporturilor de muncă sau de serviciu al dlui Aureliu Meleca este nefondată or, legea prevedea în mod expres sancțiunea ce urmează a se aplica subiectului declarării pentru încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese.

Astfel, Autoritatea consideră că, Completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a aplicat o lege care nu urma a fi aplicată și anume Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale în vigoare începând cu 29 10 octombrie 2021 și respectiv, nu au aplicat legea care urma a fi aplicată și anume Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale în vigoare la momentul desfășurării procedurii administrative de control și emiterii actului de constatare motiv pentru care, hotărârea judecătorească este pasibilă anulării în parte în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) și lit. b) Cod de Procedură Civilă.

Art. 245 din Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.".

Art. 2451 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.”

Art. 193 alin. (3) și (31) din Codul administrativ stabilește: ”(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. (31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Art. 194 alin.(2) din Codul administrativ prevede: ”În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material”.

Art. 247 din Codul administrativ prevede: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin. (1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.” 11

Art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ reglementează că: ”În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie”.

Art. 225 alin. (1-2) din Codul administrativ: „Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ. Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat în considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”

Art. 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate: „Prezenta lege reglementează procedura de control al averilor și al intereselor personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

Art. 5 din Legea nr. 132/2016: „Autoritatea asigură integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de demnitate publică și prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

Art. 6 lit. b) din Legea nr. 132/2016: „În vederea realizării misiunii sale, Autoritatea are următoarele funcții: b) exercitarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;”

Art. 37 alin. (1-2) din Legea nr. 132/2016 (în redacția legii în vigoare în perioadă sesizării și efectuării controlului): „După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului. Prevederile art.31, art.32 alin.(3)–(5), art.33, art.34 alin.(2), art.35 și 36 se aplică în mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

Art. 38 alin. (1) din Legea nr. 132/2016 (în redacția legii în vigoare în perioadă sesizării și efectuării controlului): 12 „În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite un act de constatare în cazul în care stabilește că: a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese; b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate; c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de lege.

Art. 39 alin. (1)-(2) din Legea nr. 132/2016 (în redacția legii în vigoare în perioadă sesizării și efectuării controlului): „În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese, inspectorul de integritate încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și îl trimite instanței judecătorești spre examinare conform procedurii stabilite de Codul contravențional al Republicii Moldova. Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al conflictului de interese rămîne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen de cel mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care a emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul juridic, sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese.”

Art. 23 alin. (4) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, (în redacția legii în vigoare în perioadă sesizării și efectuării controlului): „Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau, după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză.”

Art. 25 alin (6) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04 iulie 2008: „Situația de incompatibilitate prevăzută la alin.(2), (21), (23) și (4) urmează să înceteze pe parcursul unei luni din momentul apariției acesteia. Dacă nu a eliminat situația de incompatibilitate în termenul prevăzut, funcționarul public este destituit din funcție.”

Referitor la termenul de declarare a recursului, prevăzut de art. 245 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 28 februarie 2024.

Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa de e-mail a participanților la proces copia decizia motivate la 20 iunie 2024, fapte confirmate prin extrasul din poșta electronică, anexate la dosar.

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Autoritatea Națională de Integritate sa conformat dispozițiilor art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat inoportună citarea participanților la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, întrucât argumentele expuse au fost formulate cu suficientă claritate. La cazul din speță, toate punctele de drept care puteau exista, pot fi cercetate și soluționate în mod obiectiv pe baza înscrisurilor și documentelor prezente la dosar. Participanții la proces au avut posibilitatea să prezinte poziția în scris și să răspundă la argumentele părților adverse.

În cauza CtEDO Covalenco v. Moldova nr. 72164/14, hotărârea definitivă din 16 septembrie 2020, Curtea a statuat că este necesar organizarea unei audieri: a) în cazul în care există necesitatea de a evalua dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către autorități (a se vedea Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001); b) atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se vedea Goș, pre-citată, § 51; Miller, recitată, § 34 in fine; și Andersson v. Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța are nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie 1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12 noiembrie 2002).

Examinând recursurile declarate împotriva deciziei din 28 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în limitele controlului de legalitate, în lipsa părților, în raport cu criticile invocate, pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea în care s-a admis acțiunea înaintată de către Aureliu Meleca și anulate pct. 2, 3, 4 din actul de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021. 14

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 09 decembrie 1994 §27).

În esență, circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special, următoarele:

La 22 iulie 2020, la Autoritatea Națională de Integritate a fost înregistrată nota de autosesizare din oficiu, prin care s-a propus inițierea controlului respectării regimului juridic al incompatibilităților de către Aureliu Meleca, ofițer de investigații al Serviciului investigare fraude economice al Secției investigații infracțiuni al Inspectoratului de Poliție Dubăsari al Inspectoratului General al Poliției.

Prin procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 350/11 din 29 iulie 2020, inspectorul de integritate Alexandru Stavinschi a dispus inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților în privința lui Aureliu Meleca, ofițer de investigații al Serviciului investigare fraude economice al Secției investigații infracțiuni al Inspectoratului de Poliție Dubăsari al Inspectoratului General al Poliției și informarea lui Aureliu Meleca despre inițierea controlului, fiindu-i explicate drepturile și obligațiile prevăzute la art. 33 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Prin actul de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021, întocmit de inspectorul de integritate Alexandru Stavinschi s-a constatat că Aureliu Meleca a încălcat regimul juridic al incompatibilităților prin nesoluționarea în termenul legal a stării de incompatibilitate manifestată prin exercitarea simultană a funcției publice cu statut special în cadrul MAI și a funcției de administrator al Societății cu Răspundere Limitată „Avicola Cobusca”; s-a dispus sesizarea Inspectoratului General al Poliției, în termen de 15 zile din momentul în care actul de constatare va deveni definitiv, în vederea încetării raporturilor de serviciu ale lui Aureliu Meleca; s-a decăzut Aureliu Meleca din dreptul de a exercita funcții publice și funcții de demnitate publică pe o perioadă de trei ani, din data încetării raporturilor de serviciu sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența stării de incompatibilitate; s-a dispus înscrierea lui Aureliu Meleca în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din data încetării raporturilor de serviciu sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive 15 și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența stării de incompatibilitate.

Manifestând dezacordul cu actul de constatare menționat, Aureliu Meleca a depus prezenta acțiune în instanța de judecată solicitând anularea acestuia.

Prima instanță prin hotărârea din 19 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a admis acțiunea înaintată de Aureliu Meleca și a anulat Actul de constatare a inspectorului de integritate al Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021.

Instanța de apel prin decizia din 28 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 19 octombrie 2022, emise în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Aureliu Meleca împotriva Autorității Naționale de Integritate, privind anularea actului administrativ individual defavorabil. A emis o nouă decizie prin care se admite parțial acțiunea înaintată de către Aureliu Meleca împotriva Autorității Naționale de Integritate, privind anularea actului administrativ individual defavorabil. A anulat pct. 2, pct. pct. 3-4 a actului de constatare a inspectorului de integritate al Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021. În rest acțiunea înaintată de către Aureliu Meleca, s-a respins ca neîntemeiată.

Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor invocate în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că soluția instanței de apel cu privire la anularea punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021 este greșită, emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, în rest decizia fiind legală și întemeiată.

În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra, instanța de recurs notează că, instanța de apel constatând încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, și respectiv legalitatea pct. 1 din actul de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021 al Autorității Naționale de Integritate, neîntemeiat a anulat punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare menționat.

Totodată, Completul de judecată reține că Aureliu Meleca n-a contestat decizia instanței de apel în partea în care ultima a constatat că Aureliu Meleca a încălcat regimul juridic al incompatibilităților.

Respectiv, reieșind din prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 219 alin. (3) din Codul administrativ, în continuare, instanța de recurs se 16 va expune numai asupra aspectelor ce vizează partea contestată a deciziei instanței de apel, și anume, punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021.

Rezultând din cele expuse supra Completul de judecată menționează că inspectorul de integritate a exercitat atribuțiile funcționale în conformitate cu legislația în vigoare (în redacția aplicabilă la data sesizării și efectuării controlului), respectând art. 7, art. 19, lit. g), art. 35, art. 36, art.37 alin.2, art. 38 din Legea 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și art. 23 din Legea 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale prin care, în limita cadrului normativ existent a inițiat controlul respectării regimului juridic al incompatibilităților, control care s-a finalizat cu emiterea actului de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021.

Completul constată că, prin actul de constatare s-a constat faptul că Aureliu Meleca în perioada 29 ianuarie 2019-26 august 2020 a deținut atât funcția publică cu statut special în cadrul MAI cât și funcția de administrator al Societății cu Răspundere Limitată „Avicola Cobusca”, astfel a încălcat regimul juridic al incompatibilităților prin nesoluționarea în termen legal a stării de incompatibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, în temeiul prevederilor art. 23 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, persoanele care admit încălcarea regimului juridic al incompatibilităților poartă răspundere juridică. Astfel, conform art. 23 alin. (3) din legea prenotată, fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat starea de incompatibilitate nesoluționată constituie temei pentru încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale acestuia.

Iar, potrivit art. 23 alin. (6) din Legea nr. 133/2016, subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin. (3)—(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său.

Totodată, Completul de judecată reține și constatările Curții Constituționale, în decizia nr. 16 din 10.02.2020 prin care s-a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a art. 23 alin. (4) și alin. (6) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale. Aprecierea Curții, pct. 20 unde Curtea a stabilit: prin pct. 23 și 24 Curtea menționează că potrivit prevederilor articolului 23 alin. (6) din Lege: „Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin. (3) - alin. (5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică 17 sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

Prin urmare, legea a stabilit cu suficientă claritate momentul în care începe efectul sancțiunii de decădere din dreptul de a exercita o funcție, nefiind lăsată la discreția inspectorului de integritate.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel neîntemeiat a concluzionat că măsurile aplicate de inspectorul de integritate și indicate la punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021, urmau a fi motivate prin prisma principiului proporționalității.

Or, actul de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021 a fost emis în temeiul cadrului normativ în vigoare la acel moment, respectiv al dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 133/2016 și ale art. 39 din Legea nr. 132/2016. Aceste dispoziții stabileau un regim de sancționator imperativ, care nu oferea inspectorului de integritate o marjă de apreciere în aplicarea măsurilor prevăzute de lege.

Distinct, instanța de apel motivează soluția adoptată în prezenta cauză doar pornind de la principiile de bază ale activității Autorității Naționale de Integritate. Or, principiul proporționalității, care este unicul temei prin care se motivează soluția instanței de apel, ar fi aplicabil univoc, daca nu ar fi norma legală care nu dă opțiunea de a alege care sancțiune urmează a fi aplicată, ca consecință a încălcării admise de către subiectul declarării.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel greșit a concluzionat că măsurile aplicate de inspectorul de integritate și indicate la punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021 urmau a fi verificate prin prisma principiului proporționalității, or aceasta, în mod greșit, a aplicat prevederile art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția în vigoare după emiterii actului contestat.

În interpretarea corectă a normelor citate, instanța de recurs consideră necesar să evidențieze că prin modificările operate prin Legea nr. 130 din 7 octombrie 2021 inspectorul de integritate a fost investit de legiuitor cu dreptul discreționar care i-ar permite aplicarea anumitor măsuri în cazul în care se constată respectarea regimului juridic al incompatibilităților. Însă, la caz sunt aplicabile prevederile până la modificări, or, actul de constatare a fost adoptat la 11 ianuarie 2021. 18

Astfel, prevederile legale criticate reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și, mai mult, au ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.

La caz, este cert că la aplicarea măsurilor restrictive față de Aureliu Meleca, în funcția publică cu statut special în cadrul MAI, la punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a respectat procedura de emitere a actului administrativ, actul este emis de către un organ competent și în corespundere cu normele legii materiale aplicabile speței, instanța de recurs nu a constatat admiterea a careva abateri la emiterea actului administrativ individual defavorabil emis în privința reclamantului de către Autoritatea Națională de Integritate, legalitatea pct. 2, 3 și 4 din actul de constatare nefiind pusă la îndoială, iar contrariul nu a fost demonstrat în cadrul examinării cauzei.

Sintetizând cele reliefate supra instanța de recurs constată netemeinicia pretențiilor lui Aureliu Meleca cu privire la anularea punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021, prin urmare netemeinicia deciziei instanței de apel în partea admiterii acestor pretenții.

Pentru motivele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa parțial decizia din 28 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în partea admiterii acțiunii lui Aureliu Meleca și anulării punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021, cu emiterea în această parte a unei noi decizii de respingere a pretențiilor lui Aureliu Meleca împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea pct. 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021.

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul depus de către Autoritatea Națională de Integritate. Casează parțial decizia din 28 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Aureliu Meleca împotriva Autorității Naționale de Integritate, privind anularea actului administrativ individual defavorabil, și anume în partea ce vizează anularea punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate, și în această parte emite o decizie nouă prin care: Respinge ca neîntemeiate pretențiile înaintate de Aureliu Meleca împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea punctelor 19 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 05/11 din 11 ianuarie 2021 al Autorității Naționale de Integritate. În rest, menține decizia din 28 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 20