3ra-409/24 — anularea actulului administrativ

La 09 decembrie 2022 Alexandru Stavinschi a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate solicitând anularea ordinului nr. 295s din 18 noiembrie 2022 cu privire la sancționarea disciplinară mustrare a angajatului în funcția de inspector principal de integritate, Alexandru Stavinschi, precum și anularea deciziei Colegiului disciplinar al Autorității Naționale de Integritate din 04 noiembrie 2022.

În motivarea acțiunii a invocat că, prin ordinul vicepreședintelui Autorității Naționale de Integritate nr. 295s. din 18 noiembrie 22, a fost sancționat disciplinar cu mustrare.

Susține reclamantul că, de 4 de ani activează în cadrul Autorității Naționale de Integritate ocupând funcția inițială de inspector de integritate, fiind promovat ulterior în funcția de inspector superior de integritate și inspector principal de integritate pe criterii de profesionalism, corectitudine și tenacitate.

Sub incidența contractului individual de muncă, cât și în general sub guvernarea Legii privind Autoritatea Națională de Integritate, a Legii privind funcția publică și statutul funcționarului public, precum și al Legii privind declararea averii și a intereselor personale în cadrul activității a exercitat atribuțiile de serviciu și obligațiunile funcționale ardent, fără calomnie, conștiincios, bazându-se pe principiul profesionalismului, respectând întocmai normele de muncă prestabilite inclusiv prin Regulamentul intern al entității.

Cu toate astea, la 18 noiembrie 2022, prin Ordinul vicepreședintelui Autorității Naționale de Integritate din 18 noiembrie 22 nr. 295s, a fost sancționat disciplinar cu mustrare pentru fapta de neinformare a petiționarilor prin scrisori oficiale despre finalizarea dosarelor de control. 1

Potrivit ordinului, a fost sancționat disciplinar pentru încălcarea prevederilor: art. 20 alin. (2) lit. a) și a1) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate; pct. 90 din Metodologia de efectuare a verificării și a controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Respectiv, a fost sancționat disciplinar pentru neinformarea petiționarilor prin scrisori oficiale, fiind invocat că inspectorul de integritate și-a îndeplinit necorespunzător atribuțiile de serviciu, prin ce a comis abaterea disciplinară prevăzută la art. 23 alin. (1) lit. a) îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Consideră că actul administrativ contestat este unul ilegal și abuziv, fiind afectat de erori discreționare și vicii fundamentale, care nu pot fi corectate decât prin anularea acestuia.

Menționează că, autoritatea pârâtă a desfășurat o procedură administrativă tendențioasă, arbitrară și ilegală.

Mai mult decât atât, existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil criticat se confirmă prin faptul, că partea descriptivă motivată a ordinului nr.295s din 18 noiembrie 2022 este absolut obnubilată, întrucât sunt absent enumerate acțiunile imputate reclamantului, fiind transpuse doar prevederile din Legea 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și din Metodologia de efectuare a verificării și a controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Indică reclamantul că, conform art. 31 Cod administrativ, actele administrative individuale si operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate.

În continuare reclamantul a făcut referire la prevederile art. 118 și art. 119 alin. (1) Cod administrativ. Astfel, susține că contrar prevederilor legale indicate supra, motivarea actului administrativ individual este expus doar printr-o afirmare arbitrară și incertă cu referire la îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu care de fapt contravin prevederilor Legii nr. 132/2016, nicidecum printr-o argumentare de drept și de fapt constructiv justificată și determinată suficient de certă, din care să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. 2

Or, caracterul cert, trebuie să denote complet și obiectiv raționamentul actului administrativ individual emis, astfel, încât dispozitivul să fie rezultatul unui raționament juridic constant, egal pentru toți funcționarii publici cu statut special din cadrul Inspectoratului de Integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate, proporțional și previzibil.

Notează că, un viciu de procedură, care urmează a fi analizat de către instanța de judecată este termenul de desfășurare a anchetei de serviciu care a depășit 14 zile lucrătoare așa cum este prevăzut în pct. 37 din Anexa nr. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11.03.2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, or ancheta de serviciu a fost inițiată la 23 august 2022, însă s-a finalizat la data de 08 noiembrie 2022, cu mult peste termenul prescris de HG menționată.

De asemenea, menționează că angajarea răspunderii disciplinare se circumscrie testului îndeplinirii cumulative a condițiilor generale referitoare la faptă, vinovăție și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și rezultatul produs, aspecte care urmează a fi analizate inclusiv și prin prisma gradului prejudiciabil al abaterii comise, iar în ceea ce privește vinovăția, aceasta trebuie constatată în mod cert, pe baza probatoriului administrat în cauză.

Legislația muncii, practica și doctrina în materia răspunderii disciplinare au stabilit unanim că abaterea disciplinară reprezintă acea încălcare, cu vinovăție, a obligațiilor de serviciu sau a normelor de comportament de serviciu, constatând într-o acțiune sau omisiune, săvârșită de către o persoană subiect al raporturilor de muncă.

Remarcă faptul că, din ordinul contestat, nu poate fi încadrată o anume faptă incorectă sau pretinsă abatere disciplinară ce se prezumă, că fost admisă de către reclamant, or procedura de sancționare disciplinară mustrare a unui angajat trebuie să fie una argumentată și legală.

Presupusele motive care au stat la baza emiterii ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, contravin și prevederilor Constituției Republicii Moldova precum și actelor internaționale la care Republica Moldova este parte, și anume: art. 21, 43, 47 din Constituția Republicii Moldova, art. 6 pct. 1) din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, art. 23 pct. 1) din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 15 alin. (1) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Astfel, acțiunile autorității publice prin sancționarea disciplinară a reclamantului, nu întrunesc testul de proporționalitate, conform căruia orice măsură luată trebuie să fie adecvată - capabilă în mod obiectiv să conducă la 3 îndeplinirea scopului, necesară - indispensabilă pentru îndeplinirea scopului și proporțională - asigurând justul echilibru între interesele concrete, pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit.

În acest context, constată, că la aplicarea sancțiunii disciplinare mustrare de către angajator au fost interpretate eronat normele aplicabile. Or, aplicarea unei sancționări trebuie să fie în concordanță cu încălcarea admisă de angajat, și nu doar un pretext pentru înlăturarea nejustificată a unor persoane indezirabile.

În motivarea acțiunii reclamantul a mai făcut trimitere la prevederile art. 2, art. 5. lit. 1), n), k), art. 206 alin. (5) Codul Muncii

La 22 august 2023 Alexandru Stavinschi a depus apel motivat prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii și emiterea unei decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, în rezultatul desfășurării anchetei de serviciu, Colegiul disciplinar a constatat că Alexandru Stavinschi a comis 5 (cinci) abateri disciplinare, ce constau în îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, iar în conformitate cu prevederile pct. 40 și pct. 55 din Regulamentul de organizare și funcționare a colegiului disciplinar al Autorității Naționale de Integritate, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Integritate nr. 7 din 15.04.2019, 4 membrii Colegiului disciplinar au propus înaintarea unui demers către conducerea ANI privind aplicarea în privința inspectorului de integritate principal, Alexandru Stavinschi.

Astfel, în temeiul prevederilor art. 14 alin.(1) lit. k), alin.(2) și alin. (31), art. 23 alin. (1), lit. a), alin.(6) și (7) lit. b) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, pct. 6 alin. (2) și alin.(7), pct. 7 alin. (2), pct.pct. 63, 64 și 65 din Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului disciplinar al Autorității Naționale de Integritate, art.16 alin.(4) din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, la data de 18 noiembrie 2022 Vicepreședintele ANI a emis ordinul nr. 295s, prin care a dispus aplicarea dlui Alexandru Stavinschi, inspector de integritate principal, sancțiunea disciplinară mustrare, pentru îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu.

Totodată instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul reclamantului/apelant în ce privește faptul că, dl Lilian Chișca având statut de participant la procedura administrativă inițiată la sesizarea sa, neîntemeiat a emis actul administrativ contestat. Menționând că, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, vicepreședintele Autorității monitorizează inspectorii de integritate privind exercitarea conformă a atribuțiilor de serviciu, de asemenea supraveghează modul în care inspectorii de integritate respectă metodologia de efectuare a verificării și a controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, aprobată de președintele Autorității. Respectiv vicepreședintele Autorității este în drept să sesizeze Colegiul disciplinar al ANI în vederea inițierii anchetei de serviciu în privința inspectorilor de integritate. Totodată, desfășurarea anchetei de serviciu și stabilirea faptului existenței abaterii disciplinare îi revine Colegiului disciplinar al ANI. Prin urmare, prevederile art. 49 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, invocate de apelant, nu sunt aplicabile cazului dat, or, dreptul vicepreședintelui ANI de a sesiza Colegiul disciplinar al ANI este definit prin lege, iar procedura administrtivă în cauză nu îl vizează direct pe acesta, respectiv nu poate fi privit în calitate de participant care are un statut în cadrul procedurii administrative cu interes persoanl ori cu dreptul de a influența desfășurarea anchetei de serviciu.

Cu privire la pretinsa depășire a termenului de desfășurare a procedurii disciplinare Completul judiciar a conchis că și acest argument al apelantului urmează a fi apreciat ca fiind neîntemeiat. S-a reținut că ancheta de serviciu a fost desfășurată în perioada 24 august 2022 – 04 octombrie 2022 sau în 28 5 de zile lucrătoare, iar sancțiunea disciplinară a fost aplicată cu respectarea prevederilor pct. 62 din Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului disciplinar al Autorității Naționale de Integritate aprobat prin Hotărârea Consiliului de integritate nr. 7 din 15 aprilie 2019, cât și a prevederilor art. 23 alin. (6) al Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, nr. 132 din 17.06.2016.

În partea ce ține de pretinsa nemotivare a ordinului de sancționare și a pretinsului caracter incert al actului administrativ individual defavorabil, Completul judiciar a notat că, din analiza ordinului de sancționare se atestă că în conținutul acestuia au fost indicate motivele de fapt și de drept care au determinat emiterea acestuia.

La caz, instanța de apel a reiterat că, structura și conținutul ordinului de sancționare este reglementat de pct. 65 al Regulamentului de organizare și funcționare a Colegiului disciplinar al Autorității Naționale de Integritate, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Integritate nr. 7 din 15 aprilie 2019, unde se menționează că, în ordinul de sancționare se indică în mod obligatoriu: lit. a) temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii; lit. b) termenul în care sancțiunea poate fi contestată; lit. c) organul în care sancțiunea poate fi contestată.

A subliniat că, ANI a respectat normele legale cu privire la structura și conținutul actului administrativ contestat, considerent din care nu a putut fi reținute ca întemeiate argumentele apelantului expuse în acest sens.

La caz, instanța de apel a reținut că de către autoritatea publică pârâtă, la emiterea actului administrativ contestat, a fost respectat principiul proporționalității stabilind întemeiat intimatului sancțiunea disciplinară „mustrare” în coraport cu încălcările admise de Alexandru Stavinschi. Or, la etapa de individualizare și aplicare a sancțiunii deplanare s-a reținut că, inspectorul de integritate principal, Alexandru Stavinschi, a comis 5 (cinci) abateri disciplinare. În modul acesta, s-a statuat că, inspectorul vizat, conștient și repetat, a încălcat procedurile de lucru stabilite.

Astfel, completul judiciar a Curții de Apel Chișinău a conchis asupra legalității Ordinului de sancționare disciplinară cu nr. 295s din 18 noiembrie 2022.

Menționează că instanța de apel cât și instanța de fond au aplicat eronat normele de drept material în condițiile în care, au motivat că Anexa nr. 7 la Hotărârea de Guvern nr. 201/2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, nu sunt aplicabile spetei. Or. ancheta de serviciu a fost desfășurată în perioada 24 august 2022 - 04 noiembrie 2022 (dar nu 04 octombrie după cum este indicat în hotărârea și decizia motivată).

Comunică că, procesul verbal al ședinței Colegiului disciplinar al ANI de propunere a sancționării apelantului este datat cu 04 noiembrie 2022, însă ședința colegiului disciplinar a fost întreruptă în legătură cu depunerea cererii de suspendare a mandatului membrului Colegiului Disciplinar. Astfel, ședința Colegiului disciplinar a continuat și sa finisat la data de 08 noiembrie 2023

Astfel constată că de fapt ancheta de serviciu sa desfășurat în perioada 24 august 2022 - 08 noiembrie 2022.

Menționează că, potrivit pct. 37 din Anexa nr. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11.03.2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, ancheta de serviciu se desfășoară într-un termen de cel mult 14 zile lucrătoare, în cazurile mai complexe, cu acordul președintelui, desfășurarea anchetei de serviciu poate fi prelungită cu încă cel mult 7 zile lucrătoarelor.

Prin urmare reține că, Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului disciplinar al Autorității Naționale de Integritate aprobat prin Hotărârea Consiliului de Integritate nr. 7 din 15 aprilie 2019, care prevede că ancheta de serviciu se desfășoară în cel mult 30 zile lucrătoare, este contrar legii. Cu toate acestea și termenul de 30 de zile lucrătoare a fost depășit, ancheta de servici fiind desfășurată în perioada 24 august 2022 - 08 noiembrie 2022, adică 53 de zile lucrătoare, dar nu 28 după cum este indicat în hotărârea și decizia motivată. 7

Mai mult ca atât, potrivit art. 60 alin. (1), alin. (4)- (5) din Codul administrativ, termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Din motive justificate legate de complexitatea obiectului procedurii administrative, termenul general poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. Această prelungire are efect doar dacă este comunicată în scris participanților la procedura administrativă în termen de 30 de zile, împreună cu motivele prelungirii. În mod excepțional, când în procedura administrativă se înregistrează cazuri de complexitate deosebită care necesită timp pentru prelucrarea documentelor, autoritatea publică poate stabili un termen mai mare pentru finalizarea procedurii administrative car nu va depăși 90 zile.

Astfel, instanța de apel și instanța de fond a aplicat eronat normele de drept material ce țin de anularea actului administrativ și anume art. 17 alin. (2) din Legea nr. 132 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, pct. 37 din Anexa nr. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11.03.2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și art. 60 din Codul administrativ, care stabilesc termenele de efectuare a anchetei de serviciu și a procedurii administrative și care au fost depășite.

Reține că, motivarea instanței de apel că procedura administrativă sa finalizat la 04 octombrie 2022, adică în ziua emiterii raportului privind rezultatele anchetei de serviciu - nu corespund realității, or, ancheta de serviciu nu se finalizează în ziua emiterii raportului, dar în ziua semnării ultimului proces verbal. În acest sens, menționează că a participat la ședința Colegiului disciplinar din 04 noiembrie 2022, fapt confirmat prin procesul verbal al ședinței Colegiului disciplinar. Astfel, nu putea finisa procedura administrativă la 04 octombrie 2022, atât timp câte Decizia Colegiului disciplinar a fost luată la 04 noiembrie 2022, ședință la care a participat.

Mai indică că, decizia Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2024, este una arbitrară, instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțe importante pentru soluționarea cazului, invocate în cererea de apel.

Instanța de apel și instanța de fond nu au dat apreciere probelor invocate în cererea de apel și cererea de chemare în judecată în condițiile în care nu s-au expus asupra depășirii termenului de înaintare către președintele ANI a demersului cu propunerea Colegiului disciplinar.

Notează că, în speță, procesul - verbal al ședinței Colegiului disciplinar al ANI cu propunerea sancționării recurentului, este datat cu 04 noiembrie 2022, întrerupt și prelungit până la data de 08 noiembrie 2023. 8 Conform Ordinului nr. 195s din 18 noiembrie 2022 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare lui Alexandru Stavinschi, propunerea Colegiului disciplinar a fost înaintată prin demersul nr. 2003 din 15 noiembrie 2022. Astfel, constată că din momentul semnării ultimului proces verbal a colegiului disciplinar (08 noiembrie 2022) și demersul nr. 2003 cu propunerea Colegiului disciplinar din 15 noiembrie 2022, au trecut 5 zile lucrătoare, dar nu 2 zile după cum este prevăzut la pct. 62 din Regulament, constatându-se că propunerea Colegiului disciplinar a fost depusă peste termen și nu poate sta la baza emiterii ordinului de sancționare.

Subliniază recurentul că, instanța de apel și instanța de fond nu au dat apreciere probelor invocate în cererea de apel și cererea de chemare în judecata în condițiile în care, nu au constatat timpul exact al săvârșirii abaterii disciplinare. Latura obiectivă a eventualei abateri disciplinare de îndeplinire necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, săvârșite prin nerespectarea prevederilor pct. 90 din Metodologia de efectuare a controlului, reprezintă inacțiunea inspectorului de integritate de a informa petiționarul și toate părțile vizate despre prelungirea, suspendarea, reluarea și finisarea procedurii de control.

Astfel, în cazul săvârșirii unei abateri disciplinare prin inacțiune, urmează de stabilit în mod cert care este termenul limită care a fost depășit, în interiorul căruia inspectorul de integritate urma să acționeze într-un anumit mod.

Comunică că, Metodologia de efectuare a controalelor nu prevede termenul în care petiționarii urmează a fi informați despre finalizarea procedurii de control. În cadrul desfășurării anchetei de serviciu precum și potrivit ordinului de sancționare, nu este stabilit timpul săvârșirii abaterii disciplinare, care este obligatoriu de indicat în contextul în care sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii abaterilor disciplinare.

Mai indică că, instanțele de judecată nu au dat apreciere probelor invocate în cererea de apel și cererea de chemare în judecata în condițiile în care în cadrul ședinței de judecată, reclamantul a comunicat și a prezentat instanței de apel și instanței de fond, probe despre faptul că a informat telefonic petiționarii despre finisarea procedurii de control.

Astfel, la materialele cauzei sunt anexate descifrările convorbirilor telefonice eliberate de către SA „Moldcell”, potrivit cărora, de pe nr. de telefon XXXX, au fost efectuate apeluri telefonice către nr. XXXX ce aparține dnei XXXX cu durata de discuție de 147 secunde și la nr. XXXX ce aparține dlui XXXX cu durata de 132 secunde. Astfel, instanța de fond nu a 9 elucidat pe deplin circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei și nu a dat apreciere probelor prezentate de reclamant, care dovedesc nevinovăția acestuia.

Relevă că instanța de apel și instanța de fond nu sau expus asupra motivării refuzului membrilor Colegiului disciplinar de a suspenda mandatul membrului Colegiului disciplinar, dl Ion Nicolaev de la examinarea cererii în privința apelantului.

Or, la 04 noiembrie 2022, în cadrul ședinței Colegiului disciplinar, Alexandru Stavinschi a depus cerere de suspendare a mandatului membrului Colegiului disciplinar Ion Nicolaev de la examinarea anchetei se serviciu inițiate în privința sa invocând potrivit pct. 14 alin. (5) și (7) din Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului disciplinar al ANI.

Menționează că sesizarea la Colegiul disciplinar a fost întocmită de către vicepreședintele ANI, în baza materialelor prezentate de către membrul Colegiului disciplinar, Ion Nicolaev, care a acumulat toată informația și era responsabil de stabilirea respectării principiului legalității în cadrul activității de control. Anume membrul Colegiului disciplinar Ion Nicolaev la 12 august 2022, a întocmit nota de serviciu avizată de către vicepreședintele ANI, prin care a solicitat informații doar de la doi inspectori de integritate, Alexandru Stavinschi și Andrian Fetescu, indiferent de faptul că majoritatea inspectorilor de integritate au admis aceleași eventuale încălcări.

Astfel, constată că membrul Colegiului disciplinar, încă de la început avea intenția de a sancționa disciplinar apelantul, încercând să identifice orice motive și temeiuri pentru a-și atinge scopul.

Atestă faptul că, există împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea si nepărtinirea membrului Colegiului disciplinar, Ion Nicolaev, prin faptul că anume Ion Nicolaev a fost responsabil de acumularea materialelor și faptul că sesizările au fost depuse selectiv doar în privința unor inspectori de integritate.

În cadrul ședinței Colegiului disciplinar din 04 noiembrie 2022 care a continuat la 08 noiembrie 2022, cererea menționată a fost respinsă fiind invocat faptul că nu a fost găsit nici un argument serios ce ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui Ion Nicolaev la examinarea cauzei în privința lui Alexandru Stavinschi.

Notează că această argumentare nu este suficientă pentru respingerea cererii de suspendare a mandatului membrului Colegiului disciplinar Ion Nicolaev, membri Colegiului disciplinar au omis să raporteze refuzul la criteriile stabilite în pct. 14 din Regulament. Mai mult ca atât, în circumstanțe 10 similare, în cazul depunerii altor 3 sesizări la Colegiul disciplinar Ion Nicolev, personal sa abținut de la examinarea acestora, pentru a asigura corectitudinea procesului de verificare a sesizărilor.

Luând în considerație cele expuse, după cum Ion Nicolaev personal a recunoscut la data de 12 aprilie 2023, constată existența împrejurărilor care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea membrului Colegiului disciplinar, Ion Nicolaev, prin faptul că anume Ion Nicolaev a fost responsabil de acumularea materialelor și faptul că sesizările au fost depuse selectiv doar în privința unor inspectori de integritate.

La 22 august 2023, a fost emis Ordinul nr. 37 cu privire a componenta Colegiului disciplinar al ANI, conform căruia au fost desemnați 6 membri ai Colegiului disciplinar. Astfel, sancțiunea disciplinară urma a fi luată minim de 4 membri a Colegiului disciplinar. Potrivit procesului verbal al ședinței Colegiului disciplinar al ANI din data de 04 noiembrie 2022 continuat la 08 noiembrie 2022, pentru decizia de sancționare au votat 4 membri a colegiului disciplinar.

Astfel, în situația în care membrul colegiului disciplinar Ion Nicolaev, nu participa la examinarea anchetei de serviciu, Colegiul disciplinar nu dispunea de voturi suficiente pentru adoptarea deciziei de sancționare. Refuzul suspendării mandatului de membru a Colegiului disciplinar al ANI, a fost în special pentru asigurarea majorității voturilor pentru adoptarea deciziei de sancționare. Astfel, instanța de fond nu a elucidat pe deplin circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei și nu a dat apreciere probelor prezentate de reclamant.

Instanța de apel și instanța de fond nu au dat apreciere probelor invocate în cererea de apel și cererea de chemare în judecată care se referă la faptul că autoritatea intimată a desfășurat o procedură administrativă tendențioasă, arbitrară si ilegală. Or, sesizarea vicepreședintelui ANI, dl Lilian Chisea a fost întocmită bazându-se pe răspunsul inspectorului de integritate Stavinschi Alexandru din 15 octombrie 2022, despre informarea petiționarilor. Acest răspuns apelantul l-a întocmit la indicația din 12 octombrie 2022.

Menționează că indicația de prezentare a informațiilor a fost întocmită doar în privința a doi inspectori de integritate. Alexandru Stavinschi și Andrian Fetescu, indiferent de faptul că majoritatea inspectorilor de integritate au admis aceleași eventuale încălcări. Astfel, constată că vicepreședintele ANI, încă de la început avea intenția de a sancționa disciplinar apelantul, încercând să identifice orice motive și temeiuri pentru a-și atinge scopul. Mai mult ca atât, la 04 iulie 2023, a depus cerere către 11 ANI prin care am solicitat expedierea informațiilor, inclusiv numărul inspectorilor de integritate, care la indicația vicepreședintelui ANI, prin intermediul solicitării SSACI din 26 iulie 2022, au comunicat că nu au informat petiționarii prin scrisori oficiale despre finalizarea procedurii de control (din orice motive) și/sau nu au informat petiționarii despre finalizarea procedurii de control în termenul stabilit de legislație.

La 17 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice a primit răspunsul, însă acesta sub nici o formă nu se referă la informația solicitată. Astfel, suplimentar constată că procedura disciplinară a fost una tendențioasă, scopul căreia din start era sancționarea anumitor inspectori de integritate, inclusiv a recurentului Alexandru Stavinschi.

Relevă că, instanța de apel și instanța de fond nu au dat apreciere probelor invocate în cererea de apel și cererea de chemare în judecată în care se referă la faptul că recurentul totuși a informat petiționarii despre finalizarea procedurii de control. Astfel în cadrul anchetei de serviciu a informat membrii Colegiului disciplinar că am informat telefonic petiționarii după cum urmează: XXXX la nr. de telefon XXXX, XXXX XXXX, CNA DG Sud la nr. XXXX, Procuratura Anticorupție și Țurcan Denis nu-și amintește nr. de telefon.

Astfel, reține că este prioritar ca comunicarea în sine să aibă loc, acordând prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficientă. Potrivit raportului privind rezultatele anchetei de serviciu desfășurate în privința inspectorului de integritate Alexandru Stavisnchi, în procesul desfășurării anchetei de serviciu, petiționarii XXXX și XXXX au comunicat că nu au fost informați despre finalizarea examinării petițiilor adresate ANI nici prin scrisori oficiale și nici telefonic.

Astfel, pentru constatarea și administrarea probei că petiționarii nu au fost informați, acestea urmau a fi audiați în cadrul desfășurării anchetei de serviciu, dar nu telefonați pentru obținerea informației.

Totodată la materialele cauzei a anexate descifrările convorbirilor telefonice eliberate de către SA „Moldcell”, potrivit cărora, de pe nr. de telefon XXXX ce aparține apelantului, au fost efectuate apeluri telefonice către nr. XXXX ce aparține dnei XXXX cu duratei de discuție de 147 secunde si la nr. XXXX ce aparține dlui XXXX cu durata de 132 secunde.

Acest fapt cu certitudine demonstrează că petiționarii XXXX și XXXX au fost informați despre finalizarea procedurii de control. Mai mult ca atât, potrivit procesului verbal al ședinței Colegiului disciplinar al ANI din data de 04 noiembrie 2022 continuat la 08 noiembrie 2022, petiționarul 12 Catană a comunicat că personal sa prezentat la Autoritate și o angajată, numele căreia nu-l cunoaște, i-a transmis o copie a actului de constatare cu date hașurate. Astfel, dna XXX personal a recunoscut că a fost informată despre finalizarea procedurii de control.

Suplimentar, potrivit deciziei Colegiului disciplinar al ANI, apelantul a fost sancționat pentru neinformarea despre finalizarea procedurii de control a 5 petiționari, însă membrii Colegiului disciplinar au încercat să demonstreze doar neinformarea a 2 petiționari, XXXX și XXXX, în privința celorlalți petiționari CNA DG Sud, Procuratura Anticorupție și XXXX nu au întreprins nici o acțiune în vederea constatării neinformării acestora și nu există nici o probă sau temei care ar demonstra vinovăția apelantului pentru comiterea faptelor invocate.

De asemenea menționează că procesul verbal al ședinței Colegiului disciplinar din 04 noiembrie 2022 prelungită la 08 noiembrie 2022, nu este semnat olograf de către participanți, fapt care conduce la nulitatea acestuia. Astfel, instanța de apel și instanța de fond nu s-au referit și nu au dat apreciere acestor circumstanțe constatate, care conduc în mod evident la anularea Ordinului nr. 295 s din 18 noiembrie 2022.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: ”(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. 13 (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: ”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Cererea de recurs a fost depusă la 22 aprilie 2024 și 20 iunie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, 14 hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Alexandru Stavisnchi, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. 15

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Alexandru Stavisnchi, Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 16