3ra-409/24 — anularea actulului administrativ

3ra-409/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Alexandru

Stavinschi,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Alexandru Stavinschi împotriva Autorității Naționale de

Integritate privind anularea Ordinului de sancționare disciplinară cu nr.295s

din 18.11.2022

împotriva deciziei din 12 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-409/24

NR. PIGD 2- 2-22180916-01-3ra-15052024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentului cu hotărârea instanței de apel nu constituie un

temei de casare a deciziei contestate.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani: V. Ciumac,

Instanța de apel: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan

11 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Alexandru Stavinschi,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate

solicitând anularea ordinului nr. 295s din 18 noiembrie 2022 cu privire la

sancționarea disciplinară mustrare a angajatului în funcția de inspector

principal de integritate, Alexandru Stavinschi, precum și anularea deciziei

Colegiului disciplinar al Autorității Naționale de Integritate din 04 noiembrie

2022.

Autorității Naționale de Integritate nr. 295s. din 18 noiembrie 22, a fost

sancționat disciplinar cu mustrare.

Naționale de Integritate ocupând funcția inițială de inspector de integritate,

fiind promovat ulterior în funcția de inspector superior de integritate și

inspector principal de integritate pe criterii de profesionalism, corectitudine

și tenacitate.

guvernarea Legii privind Autoritatea Națională de Integritate, a Legii privind

funcția publică și statutul funcționarului public, precum și al Legii privind

declararea averii și a intereselor personale în cadrul activității a exercitat

atribuțiile de serviciu și obligațiunile funcționale ardent, fără calomnie,

conștiincios, bazându-se pe principiul profesionalismului, respectând

întocmai normele de muncă prestabilite inclusiv prin Regulamentul intern al

entității.

Autorității Naționale de Integritate din 18 noiembrie 22 nr. 295s, a fost

sancționat disciplinar cu mustrare pentru fapta de neinformare a

petiționarilor prin scrisori oficiale despre finalizarea dosarelor de control.

1

prevederilor: art. 20 alin. (2) lit. a) și a1) din Legea nr. 132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate; pct. 90 din Metodologia de efectuare a

verificării și a controlului averii și al intereselor personale și privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

petiționarilor prin scrisori oficiale, fiind invocat că inspectorul de integritate

și-a îndeplinit necorespunzător atribuțiile de serviciu, prin ce a comis

abaterea disciplinară prevăzută la art. 23 alin. (1) lit. a) îndeplinirea

necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, din Legea nr. 132/2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate.

fiind afectat de erori discreționare și vicii fundamentale, care nu pot fi

corectate decât prin anularea acestuia.

administrativă tendențioasă, arbitrară și ilegală.

privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil criticat se

confirmă prin faptul, că partea descriptivă motivată a ordinului nr.295s din

18 noiembrie 2022 este absolut obnubilată, întrucât sunt absent enumerate

acțiunile imputate reclamantului, fiind transpuse doar prevederile din Legea

132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și din

Metodologia de efectuare a verificării și a controlului averii și al intereselor

personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

administrative individuale si operațiunile administrative scrise trebuie să fie

motivate.

119 alin. (1) Cod administrativ. Astfel, susține că contrar prevederilor legale

indicate supra, motivarea actului administrativ individual este expus doar

printr-o afirmare arbitrară și incertă cu referire la îndeplinirea

necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu care de fapt contravin

prevederilor Legii nr. 132/2016, nicidecum printr-o argumentare de drept și

de fapt constructiv justificată și determinată suficient de certă, din care să

poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a

reieșit la exercitarea dreptului discreționar.

2

actului administrativ individual emis, astfel, încât dispozitivul să fie

rezultatul unui raționament juridic constant, egal pentru toți funcționarii

publici cu statut special din cadrul Inspectoratului de Integritate din cadrul

Autorității Naționale de Integritate, proporțional și previzibil.

instanța de judecată este termenul de desfășurare a anchetei de serviciu care

a depășit 14 zile lucrătoare așa cum este prevăzut în pct. 37 din Anexa nr. 7

din Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11.03.2009 privind punerea în aplicare

a prevederilor Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, or ancheta de serviciu a fost inițiată la 23 august 2022,

însă s-a finalizat la data de 08 noiembrie 2022, cu mult peste termenul

prescris de HG menționată.

circumscrie testului îndeplinirii cumulative a condițiilor generale referitoare

la faptă, vinovăție și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și rezultatul

produs, aspecte care urmează a fi analizate inclusiv și prin prisma gradului

prejudiciabil al abaterii comise, iar în ceea ce privește vinovăția, aceasta

trebuie constatată în mod cert, pe baza probatoriului administrat în cauză.

disciplinare au stabilit unanim că abaterea disciplinară reprezintă acea

încălcare, cu vinovăție, a obligațiilor de serviciu sau a normelor de

comportament de serviciu, constatând într-o acțiune sau omisiune, săvârșită

de către o persoană subiect al raporturilor de muncă.

faptă incorectă sau pretinsă abatere disciplinară ce se prezumă, că fost

admisă de către reclamant, or procedura de sancționare disciplinară mustrare

a unui angajat trebuie să fie una argumentată și legală.

a sancțiunii disciplinare, contravin și prevederilor Constituției Republicii

Moldova precum și actelor internaționale la care Republica Moldova este

parte, și anume: art. 21, 43, 47 din Constituția Republicii Moldova, art. 6 pct.

1) din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și

culturale, art. 23 pct. 1) din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.

15 alin. (1) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

reclamantului, nu întrunesc testul de proporționalitate, conform căruia orice

măsură luată trebuie să fie adecvată - capabilă în mod obiectiv să conducă la

3

îndeplinirea scopului, necesară - indispensabilă pentru îndeplinirea scopului

și proporțională - asigurând justul echilibru între interesele concrete, pentru

a fi corespunzătoare scopului urmărit.

mustrare de către angajator au fost interpretate eronat normele aplicabile. Or,

aplicarea unei sancționări trebuie să fie în concordanță cu încălcarea admisă

de angajat, și nu doar un pretext pentru înlăturarea nejustificată a unor

persoane indezirabile.

art. 2, art. 5. lit. 1), n), k), art. 206 alin. (5) Codul Muncii

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru

Stavinschi împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea

Ordinului de sancționare disciplinară cu nr. 295s din 18 noiembrie 2022, ca

fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii din 27 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și emiterea unei

decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.

care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii și emiterea unei decizii

prin care acțiunea să fie admisă integral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Alexandru Stavinschi, s-a respins. S-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 27 martie 2023.

desfășurării anchetei de serviciu, Colegiul disciplinar a constatat că

Alexandru Stavinschi a comis 5 (cinci) abateri disciplinare, ce constau în

îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, iar în conformitate

cu prevederile pct. 40 și pct. 55 din Regulamentul de organizare și

funcționare a colegiului disciplinar al Autorității Naționale de Integritate,

aprobat prin Hotărârea Consiliului de Integritate nr. 7 din 15.04.2019,

4

membrii Colegiului disciplinar au propus înaintarea unui demers către

conducerea ANI privind aplicarea în privința inspectorului de integritate

principal, Alexandru Stavinschi.

(31), art. 23 alin. (1), lit. a), alin.(6) și (7) lit. b) din Legea nr. 132/2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate, pct. 6 alin. (2) și alin.(7), pct.

7 alin. (2), pct.pct. 63, 64 și 65 din Regulamentul de organizare și funcționare

a Colegiului disciplinar al Autorității Naționale de Integritate, art.16 alin.(4)

din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul

bugetar, la data de 18 noiembrie 2022 Vicepreședintele ANI a emis ordinul

nr. 295s, prin care a dispus aplicarea dlui Alexandru Stavinschi, inspector de

integritate principal, sancțiunea disciplinară mustrare, pentru îndeplinirea

necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu.

reclamantului/apelant în ce privește faptul că, dl Lilian Chișca având statut

de participant la procedura administrativă inițiată la sesizarea sa, neîntemeiat

a emis actul administrativ contestat. Menționând că, în conformitate cu

prevederile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate, vicepreședintele Autorității monitorizează

inspectorii de integritate privind exercitarea conformă a atribuțiilor de

serviciu, de asemenea supraveghează modul în care inspectorii de integritate

respectă metodologia de efectuare a verificării și a controlului averii și al

intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor

de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, aprobată de

președintele Autorității. Respectiv vicepreședintele Autorității este în drept

să sesizeze Colegiul disciplinar al ANI în vederea inițierii anchetei de

serviciu în privința inspectorilor de integritate. Totodată, desfășurarea

anchetei de serviciu și stabilirea faptului existenței abaterii disciplinare îi

revine Colegiului disciplinar al ANI. Prin urmare, prevederile art. 49 alin.

(1) lit. a) din Codul administrativ, invocate de apelant, nu sunt aplicabile

cazului dat, or, dreptul vicepreședintelui ANI de a sesiza Colegiul disciplinar

al ANI este definit prin lege, iar procedura administrtivă în cauză nu îl

vizează direct pe acesta, respectiv nu poate fi privit în calitate de participant

care are un statut în cadrul procedurii administrative cu interes persoanl ori

cu dreptul de a influența desfășurarea anchetei de serviciu.

disciplinare Completul judiciar a conchis că și acest argument al apelantului

urmează a fi apreciat ca fiind neîntemeiat. S-a reținut că ancheta de serviciu

a fost desfășurată în perioada 24 august 2022 – 04 octombrie 2022 sau în 28

5

de zile lucrătoare, iar sancțiunea disciplinară a fost aplicată cu respectarea

prevederilor pct. 62 din Regulamentul de organizare și funcționare a

Colegiului disciplinar al Autorității Naționale de Integritate aprobat prin

Hotărârea Consiliului de integritate nr. 7 din 15 aprilie 2019, cât și a

prevederilor art. 23 alin. (6) al Legii cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, nr. 132 din 17.06.2016.

pretinsului caracter incert al actului administrativ individual defavorabil,

Completul judiciar a notat că, din analiza ordinului de sancționare se atestă

că în conținutul acestuia au fost indicate motivele de fapt și de drept care au

determinat emiterea acestuia.

de sancționare este reglementat de pct. 65 al Regulamentului de organizare

și funcționare a Colegiului disciplinar al Autorității Naționale de Integritate,

aprobat prin Hotărârea Consiliului de Integritate nr. 7 din 15 aprilie 2019,

unde se menționează că, în ordinul de sancționare se indică în mod

obligatoriu: lit. a) temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii; lit. b)

termenul în care sancțiunea poate fi contestată; lit. c) organul în care

sancțiunea poate fi contestată.

și conținutul actului administrativ contestat, considerent din care nu a putut

fi reținute ca întemeiate argumentele apelantului expuse în acest sens.

la emiterea actului administrativ contestat, a fost respectat principiul

proporționalității stabilind întemeiat intimatului sancțiunea disciplinară

„mustrare” în coraport cu încălcările admise de Alexandru Stavinschi. Or, la

etapa de individualizare și aplicare a sancțiunii deplanare s-a reținut că,

inspectorul de integritate principal, Alexandru Stavinschi, a comis 5 (cinci)

abateri disciplinare. În modul acesta, s-a statuat că, inspectorul vizat,

conștient și repetat, a încălcat procedurile de lucru stabilite.

legalității Ordinului de sancționare disciplinară cu nr. 295s din 18 noiembrie

2022.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs împotriva deciziei din 12 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admitere recursului, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei

6

Chișinău, sediul Râșcani din 27 martie 2023 și a deciziei Curții de Apel

Chișinău din 12 martie 2024, adoptarea unei noi decizii privind admiterea

integrală a cererii de chemare în judecată depuse.

ARGUMENTELE RECURSULUI

și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2024,

ca fiind una arbitrară, care se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor și pasibilă casării.

eronat normele de drept material în condițiile în care, au motivat că Anexa

nr. 7 la Hotărârea de Guvern nr. 201/2009 privind punerea în aplicare a

prevederilor Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, nu sunt aplicabile spetei. Or. ancheta de serviciu a fost

desfășurată în perioada 24 august 2022 - 04 noiembrie 2022 (dar nu 04

octombrie după cum este indicat în hotărârea și decizia motivată).

de propunere a sancționării apelantului este datat cu 04 noiembrie 2022, însă

ședința colegiului disciplinar a fost întreruptă în legătură cu depunerea cererii

de suspendare a mandatului membrului Colegiului Disciplinar. Astfel,

ședința Colegiului disciplinar a continuat și sa finisat la data de 08 noiembrie

2023

24 august 2022 - 08 noiembrie 2022.

Guvernului nr. 201 din 11.03.2009 privind punerea în aplicare a prevederilor

Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public, ancheta de serviciu se desfășoară într-un termen de cel mult 14 zile

lucrătoare, în cazurile mai complexe, cu acordul președintelui, desfășurarea

anchetei de serviciu poate fi prelungită cu încă cel mult 7 zile lucrătoarelor.

Colegiului disciplinar al Autorității Naționale de Integritate aprobat prin

Hotărârea Consiliului de Integritate nr. 7 din 15 aprilie 2019, care prevede

că ancheta de serviciu se desfășoară în cel mult 30 zile lucrătoare, este

contrar legii. Cu toate acestea și termenul de 30 de zile lucrătoare a fost

depășit, ancheta de servici fiind desfășurată în perioada 24 august 2022 - 08

noiembrie 2022, adică 53 de zile lucrătoare, dar nu 28 după cum este indicat

în hotărârea și decizia motivată.

7

administrativ, termenul general în care o procedură administrativă trebuie

finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Din motive

justificate legate de complexitatea obiectului procedurii administrative,

termenul general poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. Această prelungire

are efect doar dacă este comunicată în scris participanților la procedura

administrativă în termen de 30 de zile, împreună cu motivele prelungirii. În

mod excepțional, când în procedura administrativă se înregistrează cazuri de

complexitate deosebită care necesită timp pentru prelucrarea documentelor,

autoritatea publică poate stabili un termen mai mare pentru finalizarea

procedurii administrative car nu va depăși 90 zile.

drept material ce țin de anularea actului administrativ și anume art. 17 alin.

(2) din Legea nr. 132 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, pct.

37 din Anexa nr. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11.03.2009 privind

punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public și art. 60 din Codul administrativ,

care stabilesc termenele de efectuare a anchetei de serviciu și a procedurii

administrative și care au fost depășite.

finalizat la 04 octombrie 2022, adică în ziua emiterii raportului privind

rezultatele anchetei de serviciu - nu corespund realității, or, ancheta de

serviciu nu se finalizează în ziua emiterii raportului, dar în ziua semnării

ultimului proces verbal. În acest sens, menționează că a participat la ședința

Colegiului disciplinar din 04 noiembrie 2022, fapt confirmat prin procesul

verbal al ședinței Colegiului disciplinar. Astfel, nu putea finisa procedura

administrativă la 04 octombrie 2022, atât timp câte Decizia Colegiului

disciplinar a fost luată la 04 noiembrie 2022, ședință la care a participat.

una arbitrară, instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțe importante pentru soluționarea cazului, invocate în cererea de

apel.

invocate în cererea de apel și cererea de chemare în judecată în condițiile în

care nu s-au expus asupra depășirii termenului de înaintare către președintele

ANI a demersului cu propunerea Colegiului disciplinar.

disciplinar al ANI cu propunerea sancționării recurentului, este datat cu 04

noiembrie 2022, întrerupt și prelungit până la data de 08 noiembrie 2023.

8

Conform Ordinului nr. 195s din 18 noiembrie 2022 cu privire la aplicarea

sancțiunii disciplinare lui Alexandru Stavinschi, propunerea Colegiului

disciplinar a fost înaintată prin demersul nr. 2003 din 15 noiembrie 2022.

Astfel, constată că din momentul semnării ultimului proces verbal a

colegiului disciplinar (08 noiembrie 2022) și demersul nr. 2003 cu

propunerea Colegiului disciplinar din 15 noiembrie 2022, au trecut 5 zile

lucrătoare, dar nu 2 zile după cum este prevăzut la pct. 62 din Regulament,

constatându-se că propunerea Colegiului disciplinar a fost depusă peste

termen și nu poate sta la baza emiterii ordinului de sancționare.

apreciere probelor invocate în cererea de apel și cererea de chemare în

judecata în condițiile în care, nu au constatat timpul exact al săvârșirii

abaterii disciplinare. Latura obiectivă a eventualei abateri disciplinare de

îndeplinire necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, săvârșite prin

nerespectarea prevederilor pct. 90 din Metodologia de efectuare a

controlului, reprezintă inacțiunea inspectorului de integritate de a informa

petiționarul și toate părțile vizate despre prelungirea, suspendarea, reluarea

și finisarea procedurii de control.

urmează de stabilit în mod cert care este termenul limită care a fost depășit,

în interiorul căruia inspectorul de integritate urma să acționeze într-un

anumit mod.

termenul în care petiționarii urmează a fi informați despre finalizarea

procedurii de control. În cadrul desfășurării anchetei de serviciu precum și

potrivit ordinului de sancționare, nu este stabilit timpul săvârșirii abaterii

disciplinare, care este obligatoriu de indicat în contextul în care sancțiunile

disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii

abaterilor disciplinare.

invocate în cererea de apel și cererea de chemare în judecata în condițiile în

care în cadrul ședinței de judecată, reclamantul a comunicat și a prezentat

instanței de apel și instanței de fond, probe despre faptul că a informat

telefonic petiționarii despre finisarea procedurii de control.

telefonice eliberate de către SA „Moldcell”, potrivit cărora, de pe nr. de

telefon XXXX, au fost efectuate apeluri telefonice către nr. XXXX ce

aparține dnei XXXX cu durata de discuție de 147 secunde și la nr. XXXX ce

aparține dlui XXXX cu durata de 132 secunde. Astfel, instanța de fond nu a

9

elucidat pe deplin circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei și nu

a dat apreciere probelor prezentate de reclamant, care dovedesc nevinovăția

acestuia.

motivării refuzului membrilor Colegiului disciplinar de a suspenda mandatul

membrului Colegiului disciplinar, dl Ion Nicolaev de la examinarea cererii

în privința apelantului.

Alexandru Stavinschi a depus cerere de suspendare a mandatului membrului

Colegiului disciplinar Ion Nicolaev de la examinarea anchetei se serviciu

inițiate în privința sa invocând potrivit pct. 14 alin. (5) și (7) din

Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului disciplinar al ANI.

către vicepreședintele ANI, în baza materialelor prezentate de către membrul

Colegiului disciplinar, Ion Nicolaev, care a acumulat toată informația și era

responsabil de stabilirea respectării principiului legalității în cadrul activității

de control. Anume membrul Colegiului disciplinar Ion Nicolaev la 12 august

2022, a întocmit nota de serviciu avizată de către vicepreședintele ANI, prin

care a solicitat informații doar de la doi inspectori de integritate, Alexandru

Stavinschi și Andrian Fetescu, indiferent de faptul că majoritatea

inspectorilor de integritate au admis aceleași eventuale încălcări.

avea intenția de a sancționa disciplinar apelantul, încercând să identifice

orice motive și temeiuri pentru a-și atinge scopul.

si nepărtinirea membrului Colegiului disciplinar, Ion Nicolaev, prin faptul

că anume Ion Nicolaev a fost responsabil de acumularea materialelor și

faptul că sesizările au fost depuse selectiv doar în privința unor inspectori de

integritate.

continuat la 08 noiembrie 2022, cererea menționată a fost respinsă fiind

invocat faptul că nu a fost găsit nici un argument serios ce ar pune la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea lui Ion Nicolaev la examinarea cauzei în

privința lui Alexandru Stavinschi.

cererii de suspendare a mandatului membrului Colegiului disciplinar Ion

Nicolaev, membri Colegiului disciplinar au omis să raporteze refuzul la

criteriile stabilite în pct. 14 din Regulament. Mai mult ca atât, în circumstanțe

10

similare, în cazul depunerii altor 3 sesizări la Colegiul disciplinar Ion

Nicolev, personal sa abținut de la examinarea acestora, pentru a asigura

corectitudinea procesului de verificare a sesizărilor.

recunoscut la data de 12 aprilie 2023, constată existența împrejurărilor care

pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea membrului Colegiului

disciplinar, Ion Nicolaev, prin faptul că anume Ion Nicolaev a fost

responsabil de acumularea materialelor și faptul că sesizările au fost depuse

selectiv doar în privința unor inspectori de integritate.

Colegiului disciplinar al ANI, conform căruia au fost desemnați 6 membri ai

Colegiului disciplinar. Astfel, sancțiunea disciplinară urma a fi luată minim

de 4 membri a Colegiului disciplinar. Potrivit procesului verbal al ședinței

Colegiului disciplinar al ANI din data de 04 noiembrie 2022 continuat la 08

noiembrie 2022, pentru decizia de sancționare au votat 4 membri a colegiului

disciplinar.

nu participa la examinarea anchetei de serviciu, Colegiul disciplinar nu

dispunea de voturi suficiente pentru adoptarea deciziei de sancționare.

Refuzul suspendării mandatului de membru a Colegiului disciplinar al ANI,

a fost în special pentru asigurarea majorității voturilor pentru adoptarea

deciziei de sancționare. Astfel, instanța de fond nu a elucidat pe deplin

circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei și nu a dat apreciere

probelor prezentate de reclamant.

invocate în cererea de apel și cererea de chemare în judecată care se referă la

faptul că autoritatea intimată a desfășurat o procedură administrativă

tendențioasă, arbitrară si ilegală. Or, sesizarea vicepreședintelui ANI, dl

Lilian Chisea a fost întocmită bazându-se pe răspunsul inspectorului de

integritate Stavinschi Alexandru din 15 octombrie 2022, despre informarea

petiționarilor. Acest răspuns apelantul l-a întocmit la indicația din 12

octombrie 2022.

doar în privința a doi inspectori de integritate. Alexandru Stavinschi și

Andrian Fetescu, indiferent de faptul că majoritatea inspectorilor de

integritate au admis aceleași eventuale încălcări. Astfel, constată că

vicepreședintele ANI, încă de la început avea intenția de a sancționa

disciplinar apelantul, încercând să identifice orice motive și temeiuri pentru

a-și atinge scopul. Mai mult ca atât, la 04 iulie 2023, a depus cerere către

11

ANI prin care am solicitat expedierea informațiilor, inclusiv numărul

inspectorilor de integritate, care la indicația vicepreședintelui ANI, prin

intermediul solicitării SSACI din 26 iulie 2022, au comunicat că nu au

informat petiționarii prin scrisori oficiale despre finalizarea procedurii de

control (din orice motive) și/sau nu au informat petiționarii despre finalizarea

procedurii de control în termenul stabilit de legislație.

răspunsul, însă acesta sub nici o formă nu se referă la informația solicitată.

Astfel, suplimentar constată că procedura disciplinară a fost una

tendențioasă, scopul căreia din start era sancționarea anumitor inspectori de

integritate, inclusiv a recurentului Alexandru Stavinschi.

probelor invocate în cererea de apel și cererea de chemare în judecată în care

se referă la faptul că recurentul totuși a informat petiționarii despre

finalizarea procedurii de control. Astfel în cadrul anchetei de serviciu a

informat membrii Colegiului disciplinar că am informat telefonic petiționarii

după cum urmează: XXXX la nr. de telefon XXXX, XXXX XXXX, CNA

DG Sud la nr. XXXX, Procuratura Anticorupție și Țurcan Denis nu-și

amintește nr. de telefon.

acordând prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficientă. Potrivit

raportului privind rezultatele anchetei de serviciu desfășurate în privința

inspectorului de integritate Alexandru Stavisnchi, în procesul desfășurării

anchetei de serviciu, petiționarii XXXX și XXXX au comunicat că nu au fost

informați despre finalizarea examinării petițiilor adresate ANI nici prin

scrisori oficiale și nici telefonic.

fost informați, acestea urmau a fi audiați în cadrul desfășurării anchetei de

serviciu, dar nu telefonați pentru obținerea informației.

telefonice eliberate de către SA „Moldcell”, potrivit cărora, de pe nr. de

telefon XXXX ce aparține apelantului, au fost efectuate apeluri telefonice

către nr. XXXX ce aparține dnei XXXX cu duratei de discuție de 147

secunde si la nr. XXXX ce aparține dlui XXXX cu durata de 132 secunde.

XXXX au fost informați despre finalizarea procedurii de control. Mai mult

ca atât, potrivit procesului verbal al ședinței Colegiului disciplinar al ANI

din data de 04 noiembrie 2022 continuat la 08 noiembrie 2022, petiționarul

12

Catană a comunicat că personal sa prezentat la Autoritate și o angajată,

numele căreia nu-l cunoaște, i-a transmis o copie a actului de constatare cu

date hașurate. Astfel, dna XXX personal a recunoscut că a fost informată

despre finalizarea procedurii de control.

a fost sancționat pentru neinformarea despre finalizarea procedurii de control

a 5 petiționari, însă membrii Colegiului disciplinar au încercat să

demonstreze doar neinformarea a 2 petiționari, XXXX și XXXX, în privința

celorlalți petiționari CNA DG Sud, Procuratura Anticorupție și XXXX nu au

întreprins nici o acțiune în vederea constatării neinformării acestora și nu

există nici o probă sau temei care ar demonstra vinovăția apelantului pentru

comiterea faptelor invocate.

disciplinar din 04 noiembrie 2022 prelungită la 08 noiembrie 2022, nu este

semnat olograf de către participanți, fapt care conduce la nulitatea acestuia.

Astfel, instanța de apel și instanța de fond nu s-au referit și nu au dat

apreciere acestor circumstanțe constatate, care conduc în mod evident la

anularea Ordinului nr. 295 s din 18 noiembrie 2022.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

”(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

13

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată recurentului la 08 mai 2024, prin intermediul poștei

electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

dosar (f.d.110).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că

recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de

recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat

din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

14

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Alexandru Stavisnchi, conține obiecții de fapt și de drept

similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate

de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

15

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Alexandru Stavisnchi,

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

16