3ra-1104/22 — anularea actului adminstrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului adminstrativ individual defavorabil
- Temei legal
- Examinarea superficiala a cauzei, aplicarea eronata a normelor de drept material de catre instanta de apel
3ra-1104/22 — anularea actului adminstrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Autoritatea Națională de
Integritate,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Mocanu Aurelia împotriva Autorității Naționale de
Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,
împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-1104/22
NR. PIGD 2-21004599-01-3ra-21022022)
Examinarea superficială a cauzei. Instanța de apel a aplicat eronat normele de
drept material. Aplicarea art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie
2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția în vigoare
după emiterea actului contestat
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – M. Gandrabur
Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc
30 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Autoritatea
Națională de Integritate,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 12 ianuarie 2021, Mocanu Aurelia a depus cerere de chemare în
judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Autorității
Naționale de Integritate privind anularea actului de constatare nr. 307/21 din
18 decembrie 2020.
În motivarea acțiunii depuse, reclamanta a indicat, că prin actul de
constatare nr. 307/21 din 18 decembrie 2020, întocmit de către inspectorul
de integritate al Inspectoratului de integritate, Ivanov Natalia în urma
controlului respectării regimului juridic al conflictelor de interese de către
Mocanu Aurelia, director al IP Gimnaziul „Viorel Cantemir” din sat. Sofia,
raionul Drochia, s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de
interese, manifestat prin nedeclararea în termenul legal a conflictelor de
interese, nesoluționarea conflictelor de interese reale și încheierea/semnarea
actelor juridice. Totodată, s-a decis decăderea Aureliei Mocanu din dreptul
de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția
funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani și înscrierea în Registrul de stat
al persoanelor care au interdicție de a ocupa funcție publică sau de demnitate
publică. Prin același act, inspectorul de integritate a decis sesizarea Direcției
Educație a Consiliului Raional Drochia în vederea inițierii procedurii de
încetare a raporturilor de muncă ori de serviciu cu Mocanu Aurelia, din
funcția de director al Instituției Publice Gimnaziul „Viorel Cantemir”, satul
Sofia, raionul Drochia.
A relatat reclamanta că cu concluziile și deciziile conținute în actul de
constatare nr. 307/21 din 18 decembrie 2020, recepționat la 23 decembrie
2020, nu este de acord, a apreciat respectivul act administrativ drept unul
neîntemeiat și ilegal. Controlul și actul de constatare contestat al
inspectorului de integritate se circumscriu faptului încheierii la 20 iulie 2020,
a contractului nr. 32 pentru achiziționarea mărfurilor în sumă de 1 357,71 de
lei, precum și a contractului nr. 23 din 10 august 2020, pentru achiziționarea
mărfurilor în sumă de 9 517,70 de lei, încheiate între IP Gimnaziul „Viorel
1
Cantemir” și SRL „Diripio-Farm”. Din partea Instituției Publice, contractele
au fost semnate de Mocanu Aurelia, iar din partea SRL „Diripio-Farm”, de
către Buzila Ovidiu, între persoanele menționate existând cu adevărat o
relație apropiată mamă-fiu.
A invocat reclamanta, că contractul nr. 32 din 20 iulie 2020, a avut
drept obiect procurarea de către IP Gimnaziul „Viorel Cantemir” a unei
unități de termometru digital infraroșu și 21 bucăți de măști medicinale, iar
contractul nr. 23 din 10 august 2020, a substanțelor dezinfectante, mănuși,
halate de unică folosință și bonete. Respective produsele au fost procurate în
contextul stării de urgență în sănătate determinate de pandemia COVID-19
și executării prescripțiilor sanitare privind pregătirea instituției publice
nominalizate în vederea redeschiderii anului de învățământ.
A susținut că, IP Gimnaziul „Viorel Cantemir” din sat. Sofia, raionul
Drochia, este o instituție de învățământ, aflată la autogestiune financiară, iar
potrivit pct. 53 al Regulamentului intern de organizare și funcționare al
instituției organ de control, cu rol de decizie în domeniul administrativ,
căruia i se supune directorul instituției, este Consiliul de administrație.
Decizia de a încheia contractele nominalizate cu SRL „Diripio-Farm” a fost
luată în acest caz de către Consiliul de administrație, iar Mocanu Aurelia a
semnat contractele menționate în vederea executării deciziei adoptate.
A opinat că SRL „Diripio-Farm” este societatea comercială care
gestionează farmacia locală din sat, lipsind alte oferte de furnizare a unor
produse similare, la preț și cantitățile necesare. Despre faptul că
administratorul SRL „Diripio-Farm” este fiul Aureliei Mocanu, atât membrii
Consiliului de administrație a IP Gimnaziul „Viorel Cantemir”, cât și
conducerea Direcției de Educație Drochia au cunoscut. Circumstanțele
menționate sunt probate prin înscrisurile prezentate inspectorului de
integritate și anexate la dosarul de control, dar și de către martorii Filip Lilia,
președinta Consiliului de administrație, precum și de către Recean Ion, șeful
Direcției de Educație Drochia, a căror audiere a fost solicitată în fața instanței
de contencios administrativ.
De asemenea, a mai indicat că tranzacțiile supuse controlului
reprezintă, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 131/2015, contracte de
achiziții publice de valoare mică, pe când, scopul mecanismului de declarare
și control a intereselor personale este, în sensul art. 1 alin. (2) a Legii nr.
133/2016, prevenirea și combaterea îmbogățirii nejustificate. Astfel, nici
reclamanta și nici membrii familiei sale, cît și alte persoane terțe, careva
beneficii materiale nu au avut, iar în raport cu valoarea produselor procurate,
profit esențial nu a obținut nici SRL „Diripio-Farm”.
2
A solicitat, Mocanu Aurelia, anularea actului de constatare nr. 307/21
din 18 decembrie 2020.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 19 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Mocanu Aurelia
împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului
de constatare nr. 307/21 din 18 decembrie 2020.
În susținerea poziției sale instanța de fond a reținut că Mocanu Aurelia
a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, fapt prin care a admis
consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12 alin. (10) din
Legea privind declararea averii și intereselor personale. Declarațiile privind
conflictele de interese reale nu au fost efectuate. Conform extrasului din
Registrul de Stat al Populației, rezidă cu certitudine relația mama-fiu dintre
Mocanu Aurelia și Buzila Ovidiu, acest fapt fiind recunoscut de însăși
reclamantă.
A mai indicat că, interdicția de exercitare a funcției publice sau a
funcției de demnitate publică pe o perioadă de 3 ani a fost aplicată în
condițiile prevăzute de art. 23 alin. (6)-(8) din Legea nr. 133 din 17 iunie
2016 privind declararea averii și a intereselor personale.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 02 noiembrie 2021,
Mocanu Aurelia a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani din 19 octombrie 2021, solicitând casarea hotărârii instanței
de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii depuse
de Mocanu Aurelia
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
apelul declarat de către Mocanu Aurelia. S-a casat hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani din 19 octombrie 2021, și s-a emis o nouă hotărâre
prin care, s-a admis acțiunea depusă de Mocanu Aurelia și s-a anulat actul
de constatare nr. 307/21 din 18 decembrie 2020, întocmit de către Autoritatea
Națională de Integritate în privința Aureliei Mocanu.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că actul de
constatare este neîntemeiat din motiv că, inspectorul de integritate a omis să-
și motiveze decizia de a o decădea pe Aurelia Mocanu din dreptul de a
exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția
funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii
din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de constatare. La caz,
3
inspectorul de integritate a omis să verifice, dacă prin încheierea
contractelor, Mocanu Aurelia și-a exercitat în mod parțial atribuțiile de
serviciu și dacă, aceasta ar fi avut vreun interes personal în emiterea actelor
respective.
A mai susținut instanța de apel că din analiza actului de constatare
întocmit în privința Aureliei Mocanu, nu rezultă că inspectorul de integritate
ar fi examinat situația prin prisma principiului proporționalității, atunci când
a dispus aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea regimului juridic al
conflictului de interese. Din mai multe acte de constatare emise de
Inspectoratul Național de Integritate, rezultă că, inspectorii de integritate nu
au aplicat sancțiuni precum decăderea persoanei din exercitarea unei funcții
și înscrierea acesteia în Registrul de stat al persoanelor, care au interdicție de
a ocupa o funcție publică de demnitate publică.
A mai indicat Curtea de Apel Chișinău că, controlul privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese inițiat de inspectorul
de integritate, urmează să se realizeze cu respectarea strictă a dispozițiilor
Codului administrativ, în special, cu respectarea termenului de efectuare a
controlului și respectarea drepturilor persoanei supuse controlului. Prin
urmare a constatat că inspectorul de integritate a încălcat termenul de
efectuare a controlului inițiat în privința Aureliei Mocanu.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN RECURS
La 13 octombrie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus de
recurs împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu
pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului, a invocat că argumentele instanței de apel ce
țin de depășirea termenului finalizării procedurii administrative, sunt
neîntemeiate și irelevante.
A invocat recurenta că, Inspectorul de integritate a exercitat atribuțiile
funcționale în conformitate cu legislația în vigoare (în redacția aplicabilă la
data desfășurării controlului), respectând art. 19, art. 35 - art.39 din Legea
nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, art. 23 alin.
(4), (6) și (8) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor
personale prin care, în limita cadrului normativ existent a inițiat controlul
respectării regimului juridic al conflictelor de interese, control care s-a
finalizat cu emiterea actului de constatare nr. 307/21 din 18.12.2020.
4
A mai susținut recurenta că nu pot fi reținute interpretările cu privire
la depășirea termenului finalizării procedurii administrative, interpretare, pe
care o consideră drept una greșită și irelevantă, neaplicabilă speței judecate,
deoarece potrivit prevederilor art. 27 din Codul administrativ al RM în cazul
în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun un anumit termen,
autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze
într-un termen rezonabil. Autoritatea la emiterea actelor de constatare se
ghidează de prevederile normelor speciale, care la momentul emiterii actului
administrativ contestat nu prevedea expres un termen de efectuare a
controlului și anume reiterează asupra Legii nr. 132/2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate, Legea nr. 133/2016 privind declararea
averii și a intereselor personale și Legea nr. 82/2017 integrității.
Recurenta a remarcat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată,
deoarece nu a stabilit pe deplin circumstanțele de fapt și de drept ce țin de
apariția încălcării regimului juridic al conflictului de interese. Astfel,
consideră că, instanța de apel nu a apreciat corect împrejurările cauzei,
probele dosarului și concluziile expuse sunt în contradicție cu materialele
dosarului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Potrivit art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare
din 01 septembrie 2023),
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 195 din Codul administrativ relevă că:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art. 169-171.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ reglementează că:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare
la data declarării recursului) prevede că:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea
5
deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.”
În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ,
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători.
În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide,
prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5
judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Conform art. 247 din Codul administrativ,
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Conform art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia; admite recursul,
casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.”
În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ,
„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se
examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material.”
Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu
art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că
„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a
treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel
se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile
prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) din Codul administrativ,
stipulează că,
„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor
probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de
solicitare a probelor înaintate de participanți.
(2) instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,
explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor
incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării
de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care
nu au fost discutate de participanții la proces.
6
(3) Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,
însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”
Potrivit art. 36 din Codul administrativ,
(1) Instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios
administrativ este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate
cu care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și
sunt garantate de stat.
(2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea
în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.
Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 133/2016 și art. 28 alin. (1) din
Legea nr. 132/2016,
„Autoritatea Națională de Integritate are atribuția de a controla averile și interesele
personale ale subiecților declarației, atât din proprie inițiativă, cât și la sesizarea unor
persoane fizice sau juridice. ANI are rolul de a verifica respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”
Articolul 37 din Legea nr. 132/2016 prevede că
„Inspectorul de integritate poate emite un act de constatare dacă se constată
nedeclararea și nesoluționarea unui conflict de interese sau implicarea într-o decizie cu
încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese, conform art. 38 alin. (1) lit.
a) din aceeași lege.”
Conform art. 23 alin. (4), (7) și (8) din Legea privind declararea averii
și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la
data emiterii actului contestat,
„Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o
cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin
intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea
unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie
temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau,
după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în
cauză.
În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de demnitate publică la
data constatării averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de
interese, interdicția de 3 ani se aplică potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv
actul de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă și irevocabilă hotărârea
judecătorească prin care se confirmă existența averii nejustificate, a stării de
incompatibilitate ori a conflictului de interese.
Autoritatea Națională de Integritate ține Registrul de stat al persoanelor care au
interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, care este publicat pe
pagina web oficială a Autorității.”
7
Conform art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu
privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția în vigoare la data
emiterii actului contestat,
În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese,
inspectorul de integritate încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și îl trimite
instanței judecătorești spre examinare conform procedurii stabilite de Codul
contravențional al Republicii Moldova.
Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al conflictului
de interese rămâne definitiv, Autoritatea sesizează în termen de cel mult 5 zile,
conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a
subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în
vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care a
emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul juridic,
sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind
conflictul de interese.
Sancțiunea disciplinară poate fi aplicată după rămânerea definitivă a actului de
constatare, în condițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară.”
Art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate, în redacția în vigoare după emiterii
actului contestat (aplicat greșit de către instanța de apel), prevede că
„În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese
ori încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,
inspectorul de integritate: încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și aplică
sancțiunea contravențională. Termenul de prescripție a răspunderii contravenționale nu
se aplică; b) după caz, emite un act de constatare în care solicită încetarea mandatului, a
raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării și aplică pentru acesta
interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.
Inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile menționate la alin. (1) lit. b) în
funcție de gradul de vinovăție al subiectului declarării, de natura abaterii, de numărul și
durata abaterilor, de comiterea unor abateri similare anterior, de prejudiciul adus
interesului public și de funcția publică deținută. Dacă actul de constatare rămâne definitiv,
Autoritatea sesizează, în termen de cel mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a
autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării în vederea încetării
mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că la caz, copia deciziei a fost notificată
recurentei la 15 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.
113).
8
La 13 octombrie 2022, Autoritatea Națională de Integritate, a depus
recurs împotriva deciziei instanței de apel.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
că la depunerea recursului, recurenta a respectat termenele prevăzute la
art. 245 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării
recursului).
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că, prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023),
a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție,
inclusiv Cartea a III-a „Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul
V „Procedura de recurs” din Codul administrativ, în special ce vizează
prevederile cu privire la depunerea cererii de recurs, termenul depunerii,
temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.
Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare
din 01 septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă
de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în
baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, examinând
admisibilitatea recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate, prin
încheierea din 25 ianuarie 2023, recursul depus, l-a numit pentru examinare
în fond.
În conformitate cu prevederile art. 193 alin. (3), (31 ) din Codul
administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios
administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul
uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide,
prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un
complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin
vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet
din 9 judecători.
De asemenea, prin Legea pentru modificarea unor acte normative
(aspecte de procedură privind activitatea instanțelor judecătorești) nr.
224 din 31.07.2024 (în vigoare 16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire
la Curtea Supremă de Justiție nr. 64 din 30.03.2023 (în vigoare
06.04.2023), s-a completat cu alineatul (51) cu următorul cuprins: Până la
începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,
președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de
Justiție va examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de
recurs în anulare și cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre
examinare completelor din 5 judecători. Acestea vor fi examinate de
completul de judecători din care face parte judecătorul raportor.
9
Verificând decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în
limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe
baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile,
Completul de judecată consideră că acesta este admisibil și urmează a fi
admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea în vigoare a hotărârii
instanței de fond, din următoarele considerente.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat
inoportună citarea participanților la proces pentru a se pronunța cu privire la
problemele invocate în recurs, întrucât argumentele expuse au fost formulate
cu suficientă claritate. La cazul din speță, toate punctele de drept care puteau
exista, pot fi cercetate și soluționate în mod obiectiv pe baza înscrisurilor și
documentelor prezente la dosar. Recurenții au avut posibilitatea să prezinte
poziția în scris și să răspundă la argumentele părților adverse.
Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului
instanța de judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la
aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze
efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani
c. Spaniei, nr.18064/91 din 09 decembrie 1994 §27).
Instanța de recurs reține că, Mocanu Aurelia apreciind nelegală soluția
Autorității Națională de Integritate, contestă actul de constatare invocând că,
inspectorul de integritate nu a aplicat legislația care reglementează această
situație juridică în vigoare la momentul investigației.
Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor
invocate în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată că soluția instanței de apel este greșită, și emisă cu aplicarea eronată
a normelor de drept material.
La caz, se constată că, Mocanu Aurelia, exercitând funția de director
al IP Gimnaziul ”Viorel Cantemir”, având interes personal rezultat din relația
cu persoana apropiată (fiul Buzila Ovidiu), a încălcat regimul juridic al
conflictelor de interese, manifestat prin nedeclararea în termenul legal a
conflictelor de interese în conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. a) și lit. b) și
art. 12 alin. (5) și (7) din Legea privind declararea averii și intereselor
personale; nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art.
14 alin. (2)-(4) din Legea privind declararea averii și intereselor personale;
încheierea/semnarea actelor juridice - contractele nr. 32 din 20 iulie 2020 și
10
nr. 23 din 10 august 2020 pentru achiziționarea mărfurilor medicale, fapt prin
care a admis consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12
alin. (10) din Legea privind declararea averii și intereselor personale.
Astfel, prin Actul de constatare nr. 307/21 din 18 decembrie 2020,
Autoritatea Națională de Integritate, a decis:
Se sesizează Direcția Educație a Consiliului Raional Drochia, în
termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne
definitiv, în vederea inițierii procedurii de încetare a raporturilor de
muncă ori de serviciu cu dna Mocanu Aurelia, din funcția de director al
IP Gimnaziul ”Viorel Cantemir”, sat. Sofia, r-nul. Drochia.
Se decade Mocanu Aurelia din dreptul de a exercita o funcție publică
sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe
o perioadă de 3 ani din data eliberării sau destituirii din funcție sau din
data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii
definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă
existența conflictului de interese.
Se înscrie Mocanu Aurelia în Registrul de stat al persoanelor care au
interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din data
destituirii din funcția publică sau din data rămânerii definitive a actului
de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii
judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.
Se aduce la cunoștință dnei Mocanu Aurelia actul de constatare și se
informează despre dreptul de a-l contesta, în termen de 15 zile de la
primirea acestuia, în instanța de contencios administrativ (mun.
Chișinău, str. Kiev 3, Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani)).
Deci, Mocanu Aurelia, fiind subiect al declarării, a încălcat regimul
juridic al conflictelor de interese manifestat prin nedeclararea în
conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. a) și lit. b) și art. 12 alin. (5), (7) din Legea
privind declararea averii și intereselor personale, imediat, dar nu mai târziu
de 3 zile de la data constatării șefului ierarhic superior sau organului ierarhic
superior (la caz Direcția Educație a CR Drochia), despre conflictele de
interese în care se afla; nesoluționarea conflictelor de interese reale în
conformitate cu art. 14 alin. (2)-(4) din Legea privind declararea averii și
intereselor personale; încheierea/semnarea contractelor de achiziționare a
mărfurilor (serviciilor) nr. 32 din 20 iulie 2020 și nr. 23 din 10 august 2020,
care vizează o persoană apropiată: fiul Buzila Ovidiu, fapt prin care a admis
consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12 alin. (10) din
11
Legea privind declararea averii și intereselor personale. Declarațiile privind
conflictele de interese reale nu au fost efectuate. Conform extrasului din
Registrul de Stat al Populației, rezidă cu certitudine relația mama-fiu dintre
Mocanu Aurelia și Buzila Ovidiu, aceste fapt fiind recunoscut de însăși
reclamantă.
Conform art. 23 alin. (7) și (8) din Legea privind declararea averii și a
intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la data
emiterii actului contestat, fapta subiectului declarării în privința căruia s-a
constatat că acesta a soluționat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un
act administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei persoane terțe,
un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu
încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie temei
pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea,
destituirea sau, după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori
de serviciu ale subiectului în cauză.
În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de
demnitate publică la data constatării averii nejustificate, a stării de
incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani se aplică
potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv actul de constatare sau,
respectiv, a rămas definitivă și irevocabilă hotărârea judecătorească prin care
se confirmă existența averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a
conflictului de interese.
În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra,
instanța de recurs notează că instanța ierarhic inferioară constatând
încălcarea regimului conflictelor de interese, prin nedeclararea și
nesoluționarea conflictelor de interese de către Mocanu Aurelia, neîntemeiat
a anulat actul de constatare menționat.
Drept urmare, potrivit pct. 93 al Regulamentului - tip de organizare și
funcționare a instituțiilor de învățământ primar și secundar, ciclul I și II,
aprobat prin ordinul Ministerului Educației nr. 235 din 25 martie 2016,
directorul exercită conducerea executivă a instituției, în conformitate cu
atribuțiile conferite de lege, cu hotărârile Consiliului de administrație al
instituției, precum și alte reglementări legale. În conformitate cu prevederile
art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea 133/2016 privind declararea averii și
intereselor personale, Mocanu Aurelia, exercitând funcția de director al
12
instituției de învățământ secundar, ciclul I — gimnaziu, deține calitatea de
subiect al declarării averii și al intereselor personale.
Astfel, prin Ordinul nr. 30-P din 27.07.2017 a Direcției Învățământ a
Consiliului Raional Drochia „Cu privire la numirea în funcție”, Mocanu
Aurelia a fost numită în funcția de director al I.P. Gimnaziul „Viorel
Cantemir” din sat. Sofia, r-nul Drochia pe o perioadă de 5 ani, în acest sens
fiind încheiat Contractul individual de muncă, nr. 11 din 27.07.2017. La data
de 02.12.2019, prin Ordinul nr. 195-P din 02.12.2019 a Direcției Educație a
Consiliului Raional Drochia „Cu privire la modificarea CIM”, a fost
modificat contractul individual de muncă al intimatei, Mocanu Aurelia prin
completarea acestuia cu aspectele ce țin de asigurarea consecvenței și
transparenței în tratarea și soluționarea conflictelor de interese.
Prin urmare, la data de 02.12.2019 între Direcția Educație Drochia și
Mocanu Aurelia a fost încheiat Acordul adițional privind modificarea
contractului individual de muncă, nr. 193 din 02.12.2019. În aceiași zi, șeful
Direcției Educație a Consiliului Raional Drochia a aprobat Fișa postului dnei
Mocanu Aurelia, unde, la rubrica „Responsabilități”, dumneaei a devenit
responsabilă și de respectarea regimului juridic al conflictelor de interese
prin raportarea imediată a apariției acestora.
Urmare a examinării proceselor-verbale ale Consiliului de
Administrație al I.P. Gimnaziul „Viorel Cantemir”, nr. 10 din 10.07.2020 și
nr. 11 din 24.08.2020, inspectorul de integritate a reținut că, conform pct. 50
din Regulamentul intern de organizare și funcționare al I.P. Gimnaziul
„Viorel Cantemir”, anul de studii 2019-2020, Consiliul de Administrație este
unul din organele de conducere ale instituției de învățământ, cu rol de decizie
în domeniul administrativ al instituției, căruia i se supune directorul
instituției.
Or, în cazul din speță Mocanu Aurelia deținând funcția de director al
I.P. Gimnaziul „Viorel Cantemir” din sat. Sofia, r-nul. Drochia, la data de
20.07.2020, a încheiat contractul nr. 32, pentru achiziționarea mărfurilor în
sumă de - 1357,71 de lei, iar la data de 10.08.2020 a încheiat contractul nr.
23 pentru achiziționarea mărfurilor în sumă de - 9517,70 de lei, ambele fiind
încheiate cu SRL „Diripio-Farm”, a cărui director este dl. Buzila Ovidiu -
fiul acesteia, în sensul dat fiind anexate copiile contractelor prenotate.
13
Instanța de recurs reține că, din momentul emiterii deciziei de către
Consiliul de administrație al I.P. Gimnaziul „Viorel Cantemir” și până la
semnarea/încheierea contractului de achiziționare a mărfurilor nr. 32 din
20.07.2020, reclamanta a avut suficient timp de a se conforma prevederilor
art. 12 alin. (3)-(5) ale Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și
intereselor personale, măsură care, din varii motive, nu a fost întreprinsă de
către aceasta.
Drept urmare, inspectorul de integritate nu a contestat faptul, că
Mocanu Aurelia a executat deciziile Consiliului de administrație al instituției
de învățământ pe care o conduce și care la data de 10.07.2020, a decis asupra
procurării în regim de urgenta a măștilor de protecție și a unui termometru
de la farmacia din localitate, ci faptul că dumneaei, în mod arbitrar, a decis
să sfideze obligația legală în materie de respectare a regimului juridic al
conflictelor de interese.
Instanța de recurs evidențiază că, prin acțiunile sale reclamanta a
încălcat și prevederile art. 14 din Legea integrității nr. 82 din 25.05.2017.
Potrivit art. 3 din Legea prenotată, Mocanu Aurelia, prin funcția ocupată,
deține și calitatea de agent public care, în conformitate cu art. 14 alin. (2),
lit. a)-b) din aceiași lege, avea obligația să declare în scris, în termen de 3
zile, organului ierarhic superior despre conflictele de interese reale apărute
în cadrul activității sale profesionale, explicând natura conflictelor de
interese și cum acestea influențează sau pot influenta exercitarea imparțială
și obiectivă a atribuțiilor sale precum și să evite consumarea conflictelor de
interese prin abținere de la exercitarea atribuțiilor sale în măsura în care
acestea sunt amenințate de conflicte de interese, până la soluționarea
acestora.
Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic
al conflictului de interese rămâne definitiv, Autoritatea sesizează în termen
de cel mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității
responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării în vederea
declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în vederea încetării
mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care a
emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe,
actul juridic, sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea
dispozițiilor legale privind conflictul de interese. Sancțiunea disciplinară
14
poate fi aplicată după rămânerea definitivă a actului de constatare, în
condițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară.
Cu referire la concluzia trasă de instanța de apel precum că inspectorul
de integritate a omis să motiveze conflictul de interese, prin prisma principiul
proporționalității, Completul de judecată reiterează că, prin modificările
operate la Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din
17 iunie 2016, prin Legea nr. 130 din 7 octombrie 2021, inspectorul de
integritate a fost învestit de legiuitor cu dreptul discreționar care i-ar permite
aplicarea anumitor măsuri, în cazul în care se constată nedeclararea sau
nesoluționarea unui conflict de interese.
Însă, la caz, sunt aplicabile prevederile până la modificări (art. 39 alin.
(1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016), având în vedere că Actul de
constatare a fost adoptat la 18 decembrie 2020.
În consecință, este cert că, la aplicarea măsurilor restrictive față de
reclamantă-intimată, la punctele 2 și 3 din Actul de constatare nr. 307/21 din
18 decembrie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a respectat
procedura de emitere a actului administrativ, actul este emis de către un
organ competent și în corespundere cu normele legii materiale aplicabile
speței, nefiind constatată admiterea unor abateri la emiterea acestuia,
legalitatea actului de constatare nefiind pusă la îndoială, iar contrariul nu a
fost demonstrat în cadrul examinării cauzei.
Prin urmare, având în vedere natura abaterii, prejudiciul adus
interesului public și funcției publice deținute, inspectorul de integritate
întemeiat a ajuns la concluzia de a solicita încetarea exercitării funcției
publice și de a o decădea din dreptul de a exercita o funcție publică sau o
funcție de demnitate publică, pe o perioadă de 3 ani, din data eliberării din
funcție, cu înscrierea acestuia în Registrul de stat al persoanelor care au
interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, din data
eliberării sau destituirii din funcție.
Cu referire la concluziile instanței de apel precum că, inspectorul de
integritate a încălcat termenul de efectuare a controlului inițiat în privința
Aureliei Mocanu, instanța de recurs menționează că acesta nu poate fi
reținut, deoarece nu este aplicabil speței. Iar conform prevederilor art. 27 din
Codul administrativ al RM nr. 116/2018 în cazul în care prezentul cod sau
15
alte legi speciale nu impun un anumit termen, autoritățile publice și instanțele
de judecată competente trebuie să acționeze într-un termen rezonabil.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că,
Autoritatea Națională de Integritate la emiterea actului de constatare s-a
ghidat de prevederile normelor speciale, care la momentul emiterii actului
administrativ contestat nu prevedea expres un termen de efectuare a
controlului: Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate, Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor
personale și Legea nr. 82/2017 integrității.
Drept urmare, Completul de judecată, consideră neîntemeiată
concluzia instanței de apel precum că, inspectorul de integritate a încălcat
termenii de efectuare a controlului în privința reclamantei/intimată, stabiliți
de Codul administrativ, precum că, procedura de control urma a fi închisă în
termen de 30 zile, dar totodată nu putea depăși 90 zile.
Instanța de apel nu a indicat care ar fi norma legală ce ar stabili că
nerespectarea termenului desfășurării unei proceduri administrative ar duce
în consecință la nulitatea actului administrativ final. Din sistemul
reglementărilor instituite prin Codul administrativ nu se conturează o astfel
de concluzie. Doar în situația unui viciu fundamental de procedură poate fi
pusă problema valabilității unui act administrativ. Instanța de apel nu a
motivat în ce măsură eventuala depășire a termenului unei proceduri
administrative prevăzut de Codul administrativ ar fi afectat în esență
drepturile reclamantei Mocanu Aurelia și implicit a viciat soluția finală
adoptată. Or, Mocanu Aurelia a avut posibilitatea să participe activ la
procedura de verificare, să-și prezinte poziția, să administreze probe, nu a
fost limitat în careva drepturi pe perioada derulării controlului etc.
Totodată instanța de recurs a stabilit că, pentru actele de constatare ale
inspectorilor de integritate, legea specială - Legea nr. 132/2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate prevede un șir de termeni de procedură
realizați în interiorul procedurii administrative.
Respectiv, termenul de efectuare a controlului privind respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și
limitărilor a fost introdus prin Legea nr. 130 din 07.10.2021 pentru
modificarea unor acte normative, în vigoare din data de 29.10.2021, prin care
s-au operat modificări și completări la Legea nr. 132/2016 cu privire la
16
Autoritatea Națională de Integritate, art. 37 alin. (6) al Legii nr. 132/2016 –
și a fost inclus termenul de 3 luni și 9 luni.
Prin urmare, având în vedere natura abaterilor, prejudiciul adus
interesului public și funcției publice deținute, instanța de recurs constată că
inspectorul de integritate întemeiat a ajuns la concluzia reținută prin Actul
de constatare nr. 307/21 din 18 decembrie 2020 al Autorității Naționale de
Integritate, prin care se confirmă existența conflictului de interese, precum
și înscrierea Aureliei Mocanu în Registrul de stat al persoanelor care au
interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, din data
rămânerii definitivă a actului de constatare ori din data rămânerii definitivă
și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența
conflictului de interese.
Or, conform materialelor cauzei s-a stabilit că la data de 07.10.2021 -
a parvenit sesizarea din partea Direcției Generale Teritoriale Nord a CNA, la
data de 17.10.2020 - a fost întocmit procesul-verbal de inițiere a controlului,
la data de 23 noiembrie 2020 - a parvenit răspunsul din partea Președintelui
Raionului Drochia, la data de 30.11.2020 - Mocanu Aurelia a fost invitată de
către inspectorul de integritate pentru ași expune poziția, la data de
11.12.2020 - reclamanta, Mocanu Aurelia și-a prezentat opinia cu privire la
acest fapt, și la data de 18.12.2020 a fost emis Actul de constatare nr. 307/21.
Drept urmare, prevederile legale nominalizate supra, stabilesc mai
multe termene în cadrul cărora inspectorul de integritate urmează să
efectueze anumite acțiuni, ceea ce a fost demonstrat prin argumentele
invocate mai sus și materialul probatoriu anexat în prezenta cauză.
La caz, este cert că, actul de constatare nr. 307/21 din 18.12.2020 care
reprezintă obiectul litigiului dat contestat de către intimata/reclamanta
Mocanu Aurelia și anulat prin decizia Curții de Apel Chișinău a fost emis în
conformitate cu legislația națională în vigoare cu respectarea cadrului legal
existent.
Sintetizând cele reliefate supra instanța de recurs constată
netemeinicia acțiunii reclamantei Mocanu Aurelia cu privire la anularea
actului de constatare nr. 307/21 din 18 decembrie 2020, prin urmare
netemeinicia deciziei instanței de apel.
17
Față de cele anterior expuse, constatând că actul administrativ
contestat este întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, existenta stării de
incompatibilitate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 29 iunie 2022 a Curții
de Apel Chișinău și de a emite o decizie nouă prin care se menține hotărârea
din 19 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, adoptată în
cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Mocanu Aurelia împotriva Autorității Naționale de Integritate cu
privire la anularea actului administrativ.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 248 alin. (3) din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.
Casează decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, și emite o
decizie nouă, prin care se menține hotărârea din 19 octombrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, adoptată în cauza de contencios
administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu
Aurelia împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea
actului administrativ.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
18