3ra-89/23 — anularea actului adminstrativ individual nefavorabil

3ra-89/23 — anularea actului adminstrativ individual nefavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-89/23

2-20111428-01-3ra-25012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

D E C I Z I E

05 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Dicusar Vera împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis, din alte motive, apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate, casată

integral hotărârea din 01 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și

emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 08 septembrie 2020, Dicusar Vera s-a adresat cu acțiune în contencios

administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț Direcția Educație

Tineret și Sport a Consiliului municipal Chișinău, solicitând anularea actului de

constatare nr. 80/15, emis de Autoritatea Națională de Integritate la 26 mai 2020.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin actul de constatare nr. 80/15 din

26 mai 2020 inspectorul de integritate al Inspectoratului de integritate al Autorității

Naționale de Integritate a constatat că Dicusar Vera, director al IP Grădinița de copii

nr. 67 din sectorul Ciocana mun. Chișinău a încălcat regimul juridic al conflictelor de

interese, manifestat prin nedeclararea în termen a conflictelor de interese,

nesoluționarea prin abținere a conflictelor de interese reale, prin emiterea, semnarea,

încheierea, actelor administrative juridice.

A relatat că, la originea cauzei se află examinarea sesizării nr. R-307/19, care la

18 septembrie 2019 a fost înregistrată în cadrul Autorității Naționale de Integritate,

potrivit căreia autorul invocă pretenții față de conflicte de interese admise de către

directorul IP Grădinița de copii nr. 67 din sectorul Ciocana mun. Chișinău în activitatea

sa, prezentând probe din care ar rezulta că în perioada deținerii funcției respective,

persoana supusă controlului ar fi semnat în perioada anilor 2014-2018 acte în privința

persoanelor apropiate (fiica și nepoata sa) care activează în cadrul aceleiași instituții.

1

În viziunea reclamantei actul de constatare nominalizat este eronat, nefondat,

lipsit de suport normativ și faptic, rezultat din aprecierea subiectivă și incompletă a

probelor și legislației în vigoare, pasibil anulării din următoarele motive.

Inspectorul de integritate la întocmirea actului de constatare nu a demonstrat

existența interesului personal care ar fi putut influența exercitarea imparțială a

obligațiilor de către reclamantă, cât și de către Ceapă/Dicusar Patricia și Mariana

Creciun. Aflarea în relații de rudenie fără a fi stabilită interdependența dintre atribuțiile

de serviciu a persoanei chemate să rezolve conflictul real de interese și persoana

apropiată acesteia, nu putea constitui încălcarea prevederilor legale. Inspectorul de

integritate urma să stabilească exact care sunt acele modalități prin care s-a influențat

exercitarea imparțială și obiectivă a atribuțiilor de serviciu.

A susținut reclamanta că concluziile inserate în actul administrativ contestat

constituie o interpretare subiectivă, iar inspectorul de integritate a procedat în

corespundere cu propriile percepții și interese, acțiunile acestuia purtând un caracter

discreționar, fără a face trimitere la careva situații de serviciu constatate sau elucidate

în cadrul controlului, care s-ar încadra în limitele legale stabilite de art.12 din Legea

nr. 133 cu privire la declararea averii și intereselor personale.

Reclamanta a explicat că, într-adevăr Ceapă Patricia este fiica ei, a fost angajată

în funcție de educator în anul 2003 pe 1,0 salariu de educator fapt coordonat de către

DGETS mun. Chișinău, care a dat indicația de a perfecta ordinul de angajare, iar în

anul 2018 s-au întocmit contractele cu angajații care nu le aveau. În anul 2014 s-a

solicitat de către angajata Ceapa Patricia să i se permită activitatea prin cumul 0,5

salarii de metodist, acțiune care de asemenea a fost coordonată cu DGETS mun.

Chișinău. Instituția preșcolară nu are unitate de jurist, iar reclamanta are studii în

educație și nu juridice, care poate duce la unele omisiuni prin prisma respectării tuturor

prevederilor legislației în vigoare.

A remarcat reclamanta că a fost prevenită că trebuie să o elibereze din funcție pe

Ceapă Patricia, să plece în altă instituție, însă considerând că a pregătit un cadru cu

perspectivă care să-i urmeze calea, în timp când putini doresc să îmbrățișeze acest

domeniu de activitate, or remunerarea este foarte mică, iar instituția nu poate activa

fără asemenea cadre, în iulie 2019 reclamanta s-a adresat către DGETS mun. Chișinău

anunțând despre situația creată. Ca urmare a examinării declarației reclamantei cu

referire la conflictul de interese cu fiica Ceapa Patricia, care activează în calitate de

metodist în instituția preșcolară nr.67, DGETS mun. Chișinău a invocat că în

conformitate cu prevederile art. 12 din Legea nr.133 din 17.06.2017 privind declararea

averii și intereselor personale, conflictul de interese potențial reprezintă situația în care

interesele personale ale subiectului declarării ar putea conduce la apariția unui conflict

de interese real și care se declară în condițiile legii.

Reclamanta a opinat că conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul

declarării este chemat să rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să

încheie direct sau prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau

să participe la luarea unei decizii în care are interese personale sau care vizează

persoane ce îi sunt apropiate, persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter

patrimonial și care influențează sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a

mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică. Astfel, reieșind din situația

descrisă, în scopul evitării unui conflict de interese real și ținând cont de declarația

reclamantei privind abținerea de la luarea oricărei decizii și semnarea a careva acte pe

numele dnei Ceapă Patricia, Direcția generală educație, tineret și sport a delegat

2

atribuții suplimentare ce țin de semnarea/aprobarea tabelei de pontaj, a cererilor,

solicitărilor și ordinelor cu referire la dna Ceapa Patricia, dlui Rotaru Valeriu, șef

Direcție educație, tineret și sport sectorul Ciocana.

Din lipsă de cadre didactice, în septembrie 2018, reclamanta a angajat în funcție

de educator pe Creciun Mariana, care este fiica surorii mai mari a reclamantei. În luna

septembrie 2019, reclamanta s-a adresat către DGETS anunțând despre situația

respectivă. Persoanele de gradul IV din câte știa reclamanta nu cad sub regimului

juridic al conflictelor de interese. În perioada de activitate reclamanta și-a exercitat

imparțial și obiectiv obligațiile și responsabilitățile ce îi revin potrivit legii, motiv din

care nu are nici un interes material cu excepția educării copiilor și asigurării întregului

proces de educare cu cadre educaționale.

Reclamanta a explicat că, cu referire la Ordinul nr. 287 P din 28.12.2018 privind

atribuirea treptei, clasei și coeficientului de salarizare dnei Ceapă/Dicusar Patricia și

Ordinul nr. 264 P din 28.12.2018 privind atribuirea treptei, clasei și coeficientului de

salarizare dnei Mariana Creciun, a executat prevederile Legii nr.270 din 23.11.2018

privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar în vigoare din 30.11.2018, or

potrivit art. l alin. 2, 3 - scopul prezentei legi constă în asigurarea unui sistem de

salarizare a personalului din sectorul bugetar transparent, echitabil, atractiv, simplu de

gestionat, capabil să reflecte și să remunereze performanta, în cadrul căruia salariu bază

să reprezinte principalul element al remunerației personalului. Modul și condițiile de

salarizare a personalului din sectorul bugetar țin în exclusivitate de prezenta lege și nu

pot fi obiectul de reglementare a altor acte normative, cu excepția celor ce rezultă din

legea respectivă.

Cu referire la Procesul-verbal al ședinței din 09.06.2018 a Comisiei pentru

stabilirea vechimii în muncă a angajatului IP Grădinița de copii nr. 67 din sectorul

Ciocana mun. Chișinău, prin care s-a hotărât stabilirea vechimii în muncă a persoanei

apropiate Ceapă/Dicusar Patricia și Procesul-verbal al ședinței Comisiei pentru

stabilirea vechimii în muncă a angajatului IP Grădinița de copii nr. 67 din sectorul

Ciocana mun. Chișinău din 21.09.2018, prin care s-a hotărât stabilirea vechimii în

muncă a persoanei apropiate Mariana Creciun, comisia a întocmit actele în strictă

conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 801 din 20.07.2007 privind

aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a perioadei de muncă în

vederea acordării sporului pentru vechime în muncă personalului din unitățile bugetare

potrivit căruia la p.2 se menționează că, sporul pentru vechime în muncă se include în

calculul salariului pentru luna calendaristică și se achită din contul fondului de

remunerare a muncii prevăzut pentru perioada respectivă, astfel reclamanta a executat

actul normativ care este obligatoriu pentru ea ca și conducător al instituției, or din

procesele-verbale se constată stabilirea sporului lunar în dependență de vechimea în

muncă.

A menționat reclamanta că inspectorul de integritate din cadrul Autorității

Naționale de Integritate urma să examineze situația dată nu prin prisma formalității,

dar dând apreciere faptelor în coroborare cu situația din domeniul educațional care la

moment duce lipsă permanentă de cadre educaționale și urmează a le păstra măcar pe

cele existente.

A solicitat reclamanta anularea actul de constatare nr.80/15 din 26 mai 2020 emis

de Autoritatea Națională de Integritate.

Prin hotărârea din 01 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost admisă acțiunea înaintată de către Dicusar Vera.

3

A fost anulat ca ilegal actul de constatare nr. 80/15 din 26 mai 2020 emis de

Autoritatea Națională de Integritate.

Pentru a admite acțiunea prima instanță a reținut în hotărârea sa că, Legea

nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate indică expres că

Activitatea Autorității se bazează pe următoarele principii: a) legalitate; b)

independență; c) imparțialitate; d) transparență; e) confidențialitate; f) celeritate; g)

integritate; h) egalitate; i) dreptul la apărare; j) bună administrare. Iar potrivit art 30 din

această lege sesizările depuse de persoanele fizice sau persoanele juridice, precum și

cele din oficiu se înregistrează în termen de cel mult o zi lucrătoare și se repartizează

aleatoriu, în ziua înregistrării, prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor.

În acest sens, instanța a constatat că la materialele dosarului administrativ (dosar

de control) lipsește dovada distribuirii aleatorii a sesizării. Mai mult ca atât, materialele

dosarului confirmă că, inițial sesizarea a fost transmisă pentru examinare inspectorului

Timoftică Ala, care a inițiat procedura de control, ulterior procedura de verificare a

continuat-o inspectorul Vizitiu Olga, care a întocmit actul de constatare.

Principiul repartizării sesizărilor în mod aleatoriu, fiind reglementat prin norme,

de ordine publică, de organizare a activității Autorității, neregularitățile procedurale

constând în încălcarea acestui principiu, constituie un viciu deosebit de grav, iar ca

urmare confirmă ilegalitatea actului administrativ.

Distinct de cele constatate, prima instanță a mai observat că, autoritatea publică

pârâtă a încălcat termenul de derulare a procedurii administrative, care a fost prevăzut

de Codul administrativ, termen inclus și de Autoritatea Națională de Integritate în

propria metodologie, iar încălcările de procedură nu pot fi reținute în sarcina

reclamantei. Imposibilitatea unei autorități de a-și desfășura activitatea conform

rigorilor Legii nu este motiv pentru a admite încălcarea Legii de către această autoritate

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 13 octombrie 2021, Autoritatea

Națională de Integritate a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 01 octombrie 2021, solicitând casarea hotărârii, cu pronunțarea unei noi

decizii, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis, din

alte motive, apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate, casată integral

hotărârea din 01 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o

nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă.

A fost anulat actul de constatare nr.80/15 din 26 mai 2020 emis de Autoritatea

Națională de Integritate.

În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că, sesizarea în privința

reclamantei a fost repartizată, la 24 septembrie 2019, inspectorului de integritate

Timoftică Ala, fapt ce se confirmă prin nota de serviciu din 10 februarie 2022, extrasul

SIA ”e-Integritate”, cât și de declarația de imparțialitate a inspectorului de integritate.

Ulterior, la 09 decembrie 2019, cauza a fost repartizată aleatoriu repetat inspectorului

de integritate Vizitiu Olga, din motiv că, inspectorul de integritate Timoftică Ala în

perioada 18 noiembrie 2019-20 martie 2020 se afla în concediu de maternitate. În acest

context, instanța de apel a constatat că principiul repartizării aleatorii a fost respectat

de către autoritatea publică, iar concluziile primei instanțe sunt eronate.

Cu privire la termenul procedurii administrative, instanța de apel a conchis că, art.

60 din Codul administrativ prevede termenul general de 30 de zile în care o procedură

administrativă trebuie finalizată, dacă legea nu prevede altfel. Respectiv, prevederea

legală este o normă generală, care admite excepțiile prevăzute de lege. La caz,

4

procedura administrativă în cadrul controlului averii și a intereselor personale, este

reglementată de legea specială, Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate,

care și urmează a fi aplicată la caz. Deși, legea nominalizată nu prevede în mod expres

un termen de finalizare a procedurii administrative, aceasta stabilește mai multe

termene în cadrul cărora inspectorul de integritate urmează să efectueze anumite

acțiuni, care cumulativ depășesc termenul general al procedurii administrative de 30

de zile, prevăzut la art. 60 din Codul administrativ.

Cu privire la fondul cauzei, instanța de apel a specificat că, în acțiunile

Directorului al IP Grădinița de copii nr. 67 din sectorul Ciocana mun. Chișinău, Dicusar

Vera nu se atestă existența a vreunui interes a acesteia personal - nici material și nici

nematerial la semnarea în privința fiicei sale și a nepoatei a ordinelor enunțate în act.

Or, la materialele cauzei nu se atestă nici o probă din care ar reieși că Dicusar Vera a

semnat careva acte care au favorizat-o pe aceasta în raport cu alte persoane, au facilitat-

o sau avantajat-o pe fiica sa or pe nepoata sa anume în comparație cu alți angajați sau

din care ar rezulta un careva interes material sau nematerial personal al reclamantei

Dicusar Vera ce rezultă din actele semnate în privința fiicei sale sau a nepoatei în

calitate de Director al IP Grădinița de copii nr. 67 din sectorul Ciocana mun. Chișinău.

Mai mult, Dicusar Vera a relatat despre faptele sale și actele emise în privința

fiicei și nepoatei Direcției Educație Tineret și Sport a Consiliului municipal Chișinău

încă în anul 2018, iar ultima a întreprins măsurile de rigoare pentru a se curma pe viitor

încălcările admise.

Instanța de apel a constatat că Autoritatea Națională de Integritate nu a probat

existența conflictului de interese real imputat reclamantei, motiv pentru care actul

contestat este pasibil de a fi anulat, inclusiv pe motiv că lipsa delictului respectiv

exclude posibilitatea survenirii răspunderii reclamantei, prevăzute de art. 23 al Legii

privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17.06.2016 și, astfel, de

aplicare a sancțiunilor prevăzute de această normă în raport cu reclamanta.

A menționat Curtea de Apel Chișinău că, actul de constatare urmează a fi anulat

și din motiv că, inspectorul de integritate a omis să-și motiveze decizia de a obliga

organul ierarhic superior de a înceta raporturile de muncă cu reclamanta Dicusar Vera

din data rămânerii definitive a actului de constatare. Or, în cazuri similare, inspectorii

de integritate au încetat procedurile de control inițiate în privința unor subiecți ai

declarării, statuând că, incriminarea conflictului de interese urmărește sancționarea

situațiilor în care exercitarea imparțială a atribuțiilor de serviciu ale subiectului

declarării ar putea fi efectuată. La caz, inspectorul de integritate a omis să verifice, dacă

prin semnarea/încheierea actelor menționate, reclamanta și-a exercitat în mod părtinitor

atribuțiile de serviciu și dacă, aceasta ar fi avut vreun interes personal în emiterea

actelor respective.

La 12 decembrie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la

25 ianuarie 2023, a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei decizii noi de respingere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept invocate în

cererea de apel. Suplimentar a invocat că instanța de apel la emiterea deciziei a însușit

toate argumentele reclamantei și a ignorat totalmente poziția Autorității Naționale de

Integritate.

5

A indicat recurentul că respectarea regimului juridic al conflictelor de interese se

aplică categoriilor de subiecți ai declarării, specificați la art. 3 al Legii privind

declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17.06.2016. În această ordine de

idei, conturându-se o bănuială rezonabilă privind încălcarea regimul juridic al

conflictelor de interese manifestată prin aceea că, în perioada anilor 2014-2018,

reclamanta a participat la luarea deciziilor, a emis și a semnat acte în privința

persoanelor apropiate (fiica sa și nepoata), în corespundere cu prevederile art. 31 din

Legea nr. 132/2016.

Astfel, la data de 03.10.2019 de către inspectorul de integritate a fost emis

procesul-verbal nr. 306/13 de inițiere a controlului privind respectarea regimului juridic

al conflictelor de interese în privința persoanei supuse controlului.

A relatat recurentul că intimata deținând funcția de director al IP Grădinița de

copii nr. 67 din sectorul Ciocana mun. Chișinău în perioada anului 2018, a admis

conflicte de interese reale, situații pe care nu le-a informat și declarat în mod

corespunzător, precum și nu le-a soluționat în termenii impuși de legislația incidență

fiecărui conflict în parte.

Recurenta a menționat că actele administrative și juridice semnate/încheiate în

privința fiicei și nepoatei, în cadrul controlului s-a stabilit, că dna Ceapă Patricia și

Creciun Mariana, sânt persoane apropiate atât în sensul Legii cu privire la conflictul de

interese nr. 16 din 15.02.2008, cât și în sensul Legii nr. 133 din 17.06.2016 privind

declararea averii și a intereselor personale. Iar potrivit alin. (1), art. 45 din Codul

Familiei al Republicii Moldova, rudenia este legătura bazată pe descendența unei

persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent

comun, iar interesul personal se manifestă prin faptul că acțiunile persoanei supuse

controlului vizează direct persoanele apropiate, care, în consecință au beneficiat de

foloase atât materiale (salarii, alte plăți), precum și foloase nemateriale (loc de muncă,

avansare, mărirea stagiului de muncă și cotizare, etc.).

De asemenea, Autoritatea a menționat că legislatorul a definit clar tipurile de

conflicte de interese și limita întinderii acestora, fiind previzibile consecințele lor în

funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului. Consecințele încălcării prevederilor

conținute în Legea privind declararea averii și a intereselor personale sunt previzibile

pentru destinatarii normelor. Astfel, subiectul declarării este obligat să declare și să

soluționeze un conflict de interese real pentru a evita survenirea conflictului de interese

consumat, iar în situația în care subiectul totuși prin acțiune admite conflictul de

interese consumat, inspectorul de integritate aplică prin actul de constatare interdicția

stabilită de articolul 23 alin. (6) din Legea privind declararea averii și intereselor

personale

A remarcat recurentul că este corectă concluzia inspectorului de integritate

reținută în actul de constare nr. 80/15 din 26 mai 2020 privind încălcarea de către dna

Vera Dicusar în calitate de director al IP Grădinița de copiii nr. 67 din sectorul Ciocana,

mun. Chișinău, a regimului juridic al conflictului de interese, manifestat prin

nedeclararea și nesoluționarea în termenul prevăzut de legislație a conflictelor de

interese reale, emiterea actelor administrative și semnarea actelor juridice în privința

persoanelor apropiate (fiica și nepoata sa) care activează în cadrul aceleiași instituții,

fapt prin care s-a admis consumarea conflictelor de interese, motiv pentru care

inspectorul de integritate corect i-a aplicat prin actul de constatare interdicția stabilită

de articolul 23 alin. (6) din Legea privind declararea averii și intereselor personale.

6

Totodată, Autoritatea a constatat că, actul de constatare nr. 80/15 din 26 mai 2020,

emis de către Inspectoratul de Integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate,

este motivat în conformitate cu normele legale unde sunt indicate argumentele care

sunt bazate pe o cercetare amplă a materialelor cauzei în raport cu poziția părților în

procedura administrativă.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Autoritatea

Națională de Integritate a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei

instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 23

noiembrie 2022, care a fost notificată recurentului la data de 24 noiembrie 2022 (f.d.

39, vol.2)

La data de 12 decembrie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus cerere

de recurs nemotivată.

La 11 ianuarie 2022, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului

prin intermediul poștei electronice decizia motivată din 23 noiembrie 2022 (f.d. 43,

vol.2).

Astfel, recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate la data de 25

ianuarie 2023 este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ

(în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31

iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023).

La 28 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

În conformitate cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ,

Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii

judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din

7

5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie

examinat de un complet din 9 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, recursul considerat admisibil se

examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția

recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit.b) și d). Completul poate

decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu

privire la recursul considerat admisibil.

În jurisprudența sa, CtEDO a statuat că participanții la proces trebuie să aibă o

oportunitate rezonabilă de a se expune asupra tuturor argumentelor juridice relevante,

inclusive și a celor ridicate din oficiu (ex officio) de către judecătorul național. Ce

înseamnă „oportunitate rezonabilă” se apreciază in concreto pornind de la

circumstanțele cauzei |(vezi, printre altele, cauza Ruiz-Mateos vs. Spania, cererea no.

12952/87, hotărârea din 23 iunie 1993; cauza Vermeulen vs. Belgia, cererea nr.

19075/91, hotărârea din 20 februarie 1996; cauza Kakabadze și alții v. Georgia, cererea

nr. 1484/07, hotărârea din 2 octombrie 2012, nr. 76).

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat

oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recurs, deoarece criticele recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate

și bazate pe circumstanțele care au fost puse în discuție în fața instanțelor ierarhic

inferioare.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul admisibil, care urmează a fi admis, cu casarea deciziei

instanței de apel și emiterea unei noi decizii în această parte, prin care se respinge

pretenția Verei Dicusar împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

anularea actului de constatare nr. 80/15, emis de Autoritatea Națională de Integritate

la 26 mai 2020, din considerentele ce urmează.

Conform art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, în urma examinării

recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: admite

recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.

În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231

alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs

se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin.

(1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Prin prisma alin. (2) și (3) al aceluiași articol, (2) instanța de judecată depune

eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea

corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor

declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică

8

asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de

participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele

pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de

participanții la proces.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că unul dintre

principiile procedurii de contencios administrativ potrivit art. 36 din Codul

administrativ, constituie principiul supremației dreptului, care prevede că instanța de

judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată

să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea

omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate

de stat. Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu

luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de

judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului

determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele

esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91

din 09 decembrie 1994 §27).

Recapitulând esența litigiului, instanța de recurs reține următoarea stare de fapt:

În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor

de interese, reclamantei i-au fost asigurate drepturile garantate de art. 33 al Legii nr.

132/2016, iar în acest sens, la 08 octombrie 2019 dna Dicusar Vera a recepționat

scrisoarea nr. 04-13/2416 din 04.10.2019, conform avizului nr. DS2035720002AS, prin

care a fost informată despre inițierea în privința sa a controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese și despre drepturile sale.

Urmare a monitorizării perioadei cronologice a funcției deținute și a actelor

semnate de către reclamantă în raport cu persoanele apropiate în perioada anilor 2014-

2018, precum și a reglementărilor legale aplicabile acestei perioade, s-a reținut, ca efect

al angajării în funcția respectivă, persoana supusă controlului mai întâi de toate a

devenit subiect al declarării averii și intereselor personale în sensul art. 3 alin. (2) lit.

d) din Legea cu privire la conflictul de interese nr. 16 din 15.02.2008 (Lege abrogată)

apoi, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 133/2016, persoana supusă controlului,

continuă să dețină calitatea de subiect al declarării.

De către inspectorul de integritate au fost supuse analizei probele anexate la

sesizare și a constatat că în perioada anilor 2014-2018, în calitate de director al IP

Grădinița de copii nr.67 din sectorul Ciocana mun. Chișinău, intimata a emis/semnat

acte în privința persoanelor apropiate (fiica sa și nepoata). Prin urmare a admis

conflicte de interese reale, situații pe care nu le-a informat și declarat în mod

corespunzător, precum și nu le-a soluționat în termenii impuși de legislația incidentă

fiecărui conflict în parte.

Drept urmare, de către inspectorul de integritate s-a ținut cont de faptul că, actele

enunțate au fost emise/semnate în situație de conflict de interese, pe care intimata

Dicusar Vera, nu le-a declarat, nu le-a tratat și nu le-a soluționat corespunzător, prin ce

a admis în acea perioadă încălcarea prevederilor art. 9 alin. (2) și art. 11 din Lege cu

privire la conflictul de interese nr. 16 din 15.02.2008.

Ca urmare, unica conduită legală a persoanei supuse controlului era să informeze

imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, în scris, organul ierarhic

superior, precum că este afectată de conflict de interese reale, generat din relația cu

persoanele apropiate. Or, dna Dicusar Vera a ignorat obligația legală de a declara

9

conflictul de interese real și de a soluționa corespunzător și la timp conflictul de

interese, precum și nu s-a abținut de la consemnarea actelor vizate supra, contrar

obligației impuse de art. 12 alin. (4) lit. a) și h) din Legea nr. 132/2016.

În consecință, prin actul de constatare nr. 80/15 din 26.05.2020 inspectorul de

integritate a decis:

sectorul Ciocana mun. Chișinău a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese,

manifestat prin:

a) nedeclararea în termen a conflictelor de interese;

b) nesoluționarea prin abținere a conflictelor de interese reale, prin

emiterea/semnarea/încheierea actelor administrative/juridice, care vizează persoanele

apropiate, după cum urmează:

- Ordinul nr. 183 P din 21.09.2018 cu privire la angajarea dnei Ceapă/Dicusar

Patricia în calitate de educator;

- Ordinul nr. 287 P din 28.12.2018 cu privire la atribuirea treptei, clasei și

coeficientului de salarizare în privința dnei Ceapă/Dicusar Patricia;

- Procesul-verbal al ședinței Comisiei pentru stabilirea vechimii în muncă a

angajatului IP Grădinița de copii nr. 61 din sectorul Ciocana mun. Chișinău, prin care

s-a hotărât stabilirea vechimii în muncă a persoanei apropiate Ceapă/Dicusar Patricia;

- Contractul individual de muncă nr. 20/18 din 28.12.2018 prin care persoana

supusă controlului a angajat fiica sa (Ceapă/Dicusar Patricia) în calitate de educator în

cadrul IP Grădinița de copii nr. 67, sect. Ciocana, mun. Chișinău;

- Contractul individual de muncă nr. 16/18 din 21.09.2018 prin care persoana

supusă controlului a angajat nepoata sa (fiica surorii - Mariana Creciun) în calitate de

educator în cadrul IP Grădinița de copii nr. 67, sect. Ciocana, mun. Chișinău;

- Ordinul nr. 264 P din 28.12.2018 cu privire la atribuirea treptei, clasei și

coeficientului de salarizare în privința dnei Mariana Creciun;

- Procesul-verbal al ședinței Comisiei pentru stabilirea vechimii în muncă a

angajatului IP Grădinița de copii nr. 67 din sectorul Ciocana mun. Chișinău din

21.09.2018, prin care s-a hotărât stabilirea vechimii în muncă a persoanei apropiate

Mariana Creciun;

- Acord suplimentar la Contractul individual de muncă nr. 16/18 din 28.12.2018,

fapt prin care a admis consumarea conflictelor de interese.

2) Se sesizează organul ierarhic superior, în termen de 5 zile din momentul în care

actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea încetării raporturilor de muncă cu

dna Dicusar Vera.

Nefiind de acord cu actul de constatare, Vera Dicusar a depus prezenta acțiune

în instanța de contencios administrativ, pledând în fața instanței asupra ilegalității

actului, invocând lipsa existenței conflictului de interese prin aprecierea faptelor în

coroborare cu situația din domeniul educațional care la moment ducea lipsă

permanentă de cadre educaționale.

Prima instanță, judecând cauza în fond a ajuns la concluzia de admitere a acțiunii

și a anulat ca ilegal actul de constatare nr. 80/15 din 26 mai 2020 emis de Autoritatea

Națională de Integritate. Motivându-și soluția prin faptul că la materialele dosarului

administrativ lipsește dovada distribuirii aleatorii a sesizării și că autoritatea publică

pârâtă a încălcat termenul de derulare a procedurii administrative.

Curtea de Apel Chișinău fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, a

ajuns la concluzia de a admite, din alte motive, apelul depus de Autoritatea Națională

10

de Integritate, de a casată integral hotărârea din 01 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani și a pronunța o nouă hotărâre de admitere a acțiunii prin care,

a fost anulat actul de constatare nr. 80/15 din 26 mai 2020 emis de Autoritatea Națională

de Integritate.

În susținerea poziției sale instanța de apel a menționat că procedura administrativă

în cadrul controlului averii și a intereselor personale, este reglementată de legea

specială, Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, care și urmează a fi

aplicată la caz. Deși, legea nominalizată nu prevede în mod expres un termen de

finalizare a procedurii administrative, aceasta stabilește mai multe termene în cadrul

cărora inspectorul de integritate urmează să efectueze anumite acțiuni, care cumulativ

depășesc termenul general al procedurii administrative de 30 de zile, prevăzut la art.

60 din Codul administrativ.

A mai specificat instanța de apel că, în acțiunile Directorului al IP Grădinița de

copii nr. 67 din sectorul Ciocana mun. Chișinău, Dicusar Vera nu se atestă existența a

vreunui interes a acesteia personal - nici material și nici nematerial la semnarea în

privința fiicei sale și a nepoatei a ordinelor enunțate în act. Or, la materialele cauzei nu

se atestă nici o probă din care ar reieși că Dicusar Vera a semnat careva acte care au

favorizat-o pe aceasta în raport cu alte persoane, au facilitat-o sau avantajat-o pe fiica

sa or pe nepoata sa anume în comparație cu alți angajați. Mai mult, Dicusar Vera a

relatat despre faptele sale și actele emise în privința fiicei și nepoatei Direcției Educație

Tineret și Sport a Consiliului municipal Chișinău încă în anul 2018, iar ultima a

întreprins măsurile de rigoare pentru a se curma pe viitor încălcările admise.

A mai relatat instanța de apel că Autoritatea Națională de Integritate nu a probat

existența conflictului de interese real imputat reclamantei, motiv pentru care actul

contestat este pasibil de a fi anulat, inclusiv pe motiv că lipsa delictului respectiv

exclude posibilitatea survenirii răspunderii reclamantei, prevăzute de art. 23 al Legii

privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17.06.2016 și, astfel, de

aplicare a sancțiunilor prevăzute de această normă în raport cu reclamanta.

Totodată, a mai remarcat că actul de constatare urmează a fi anulat și din motiv

că, inspectorul de integritate a omis să-și motiveze decizia de a obliga organul ierarhic

superior de a înceta raporturile de muncă cu reclamanta Dicusar Vera din data rămânerii

definitive a actului de constatare.

Instanța de recurs constată că intimata Dicusar Vera nu a contestat cu recurs

decizia Curții de Apel Chișinău în partea în care a ajuns la concluzia că nu au fost

încălcate prevederile legale referitoare la distribuirea aleatorie a sesizării și termenul

de derulare a procedurii administrative. Drept urmare, Completul de judecată al Curții

supreme de Justiție se va expune doar asupra aspectelor invocate în cererea de recurs

depuse de Autoritatea Națională de Integritate.

Potrivit art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ

și art. 219 alin. (3) din Codul administrativ, instanța de judecată nu are dreptul să

depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul

cererilor formulate de participanții la proces.

Ținând cont de conjunctura circumstanțelor de fapt și a normelor precitate, întru

respectarea limitelor judecării recursului, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție decelează că obiect al prezentei proceduri de recurs inițiate la cererea de recurs

depusă de Autoritatea Națională de Integritate, constituie actul de constatare nr. 80/15

din 26 mai 2020, întocmit în privința Verei Dicusar de către Autoritatea Națională de

Integritate.

11

Verificând legalitatea și temeinicia deciziei instanțe de apel, în raport cu

prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recurs, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție constată că instanța de apel a interpretat eronat normele de drept

material și a dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus

la adoptarea soluției neîntemeiate de admitere a pretențiilor Verei Dicusar împotriva

Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr. 80/15

din 26 mai 2020.

Conform art. 3 alin. (1) din Legea privind declararea averii și a intereselor

personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la data emiterii actului

contestat, subiecți ai declarării averii și a intereselor personale sânt, conducătorii

organizațiilor publice și adjuncții acestora.

Instanța de recurs a stabilit că, în urma verificării prealabile efectuată de către

inspectorul de integritate în temeiul art. 31 și art. 37 din Legea nr. 132/2016, s-a

verificat respectarea condițiilor de formă și conținut ale sesizării și existența bănuielii

rezonabile privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese. Verificarea

prealabilă include validarea datelor din declarațiile de avere și interese personale prin

intermediul sistemului informațional e-integritate a subiectului controlului.

Prin urmare, s-a confirmat faptul că Dicusar Vera deține funcția de director în

cadrul Direcției Generale Educație, Tineret și Sport sect. Ciocana în baza ordinului nr.

527-p din 12.05.2016, motiv pentru care a depus declarațiile de avere și interese

personale. Urmare a monitorizării perioadei cronologice a funcției deținute și a actelor

semnate de către reclamantă în raport cu persoanele apropiate în perioada anilor 2014-

2018, s-a reținut, că ca efect al angajării în funcția respectivă, persoana supusă

controlului mai întâi de toate a devenit subiect al declarării averii și intereselor

personale în sensul art. 3 alin. (2) lit. d) din Legea cu privire la conflictul de interese

nr. 16 din 15.02.2008 (Lege abrogată) apoi, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.

133/2016, persoana supusă controlului, continuă să dețină calitatea de subiect al

declarării. Această circumstanță denotă faptul că la caz, față de actele

administrative/juridice emise și încheiate urmează a fi aplicate în consecutivitate

prevederile ambelor legi enunțate, ținând cont de principiul aplicabilității legii în timp.

Conform prevederilor art. 22 din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc

felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor. Faptele deja cunoscute autorităților publice sau

instanțelor de judecată competente, faptele general notorii și faptele prezumate în

virtutea prevederilor legale nu necesită a fi probate, pînă la proba contrarie.

Astfel, inspectorul de integritate consultând registrul de stat al populației, la

compartimentul ce vizează descendenți și membri de familie ai persoanei supuse

controlului s-a constatat că, dna Ceapă/Dicusar Patricia este fiica reclamantei. La fel,

din punctul de vedere depus de către dna Dicusar Vera s-a confirmat faptul că, aceasta

este în relație de rudenie pe linie colaterală cu dna Creciun Mariana, care este fiica

surorii persoanei supuse controlului (nepoată din soră).

La acest capitol completul de judecată a constatat că potrivit răspunsului Direcției

Generală Educație, Tineret și Sport (DGETS), înregistrat în cadrul Autorității Naționale

de Integritate la 25.09.2019 cu nr. 4425 (f.d.15 dosar administrativ), s-a stabilit că, doar

la data de 22 iulie 2019 de către Direcția respectivă a fost înregistrată cererea persoanei

supuse controlului cu privire la declararea conflictului de interese rezultat din relația

cu persoana apropiată (fiica - Patricia Ceapă), care activează în calitate de educator -

12

metodist în aceeași instituție. Ca rezultat, la 31.07.2019 prin Ordinul nr. 2117-P

respectiva Direcție a redistribuit sarcina de a semna acte în privința fiicei sale (Patricia

Ceapă) unei alte persoane.

Totodată, completul de judecată a stabilit că conform răspunsului Preturii

sectorului Ciocana, înregistrat în cadrul Autorității Naționale de Integritate, au fost

prezentate suplimentar următoarele documente: contractul individual de muncă nr.

12/14 din 02.10.2014 prin care persoana supusă controlului a angajat fiica sa (Dicusar

Patricia) în calitate de metodist în cadrul IP Grădinița de copii nr. 67, sect. Ciocana,

mun. Chișinău (f.d. 71, dosar administrativ); contractul individual de muncă nr. 20/18

din 28.12.2018 prin care persoana supusă controlului a angajat fiica sa (Dicusar/Ceapă

Patricia) în calitate de educator în cadrul IP Grădinița de copii nr. 67, sect. Ciocana,

mun. Chișinău (f.d. 68, dosar administrativ); contractul individual de muncă nr. 16/18

din 21.09.2018, prin care persoana supusă controlului a angajat nepoata sa (Mariana

Creciun) în calitate de educator în cadrul IP Grădinița de copii nr. 67, sect. Ciocana,

mun. Chișinău (f.d. 105, dosar administrativ).

În conexiunea circumstanțelor expuse Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție conchide că instanța de apel greșit a concluzionat că în acțiunile

Directorului al IP Grădinița de copii nr. 67 din sectorul Ciocana mun. Chișinău, Dicusar

Vera nu se atestă existența vreunui interes a acesteia personal - nici material și nici

nematerial la semnarea în privința fiicei sale și a nepoatei a ordinelor enunțate în act,

deoarece, la materialele cauzei nu se atestă nici o probă din care ar reieși că Dicusar

Vera a semnat careva acte în privința acestora.

Mai mult, constatările instanței de apel precum că Dicusar Vera a relatat despre

faptele sale și actele emise în privința fiicei și nepoatei Direcției Educație Tineret și

Sport a Consiliului municipal Chișinău încă în anul 2018, nu corespund realității,

deoarece, cererea persoanei supuse controlului cu privire la declararea conflictului de

interese rezultat din relația cu persoana apropiată (fiica - Patricia Ceapă), care activează

în calitate de educator - metodist în aceeași instituție, a fost înregistrată la data de 22

iulie 2019 (f.d. 15 dosar administrativ).

Potrivit legii cu privire la conflictul de interese nr. 16 din 15.02.2008, art. 9 alin.

(1), lit. a), care a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a legii nr. 133/2016 privind

declararea averii și a intereselor personale, persoana prevăzută la art. 3 va informa

imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, în scris, șeful ierarhic sau

organul ierarhic superior despre interesul, al său ori al persoanelor apropiate, legat de

decizia pe care trebuie să o ia personal sau la luarea căreia trebuie să participe, ori de

acțiunea pe care trebuie să o întreprindă în îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu.

Drept urmare a celor relatate este important de a menționa că, ordinul nr. 185 P

cu privire la munca prin cumul în privința dnei Ceapă Patricia (Dicusar) si contractul

individual de muncă nr. 12/14 din 02.10.2014 cu privire la angajarea fiicei sale

(Dicusar Patricia) în calitate de metodist în cadrul IP Grădinița de copii nr. 67, sect.

Ciocana. mun. Chișinău, sunt raportate la acțiuni care cad sub incidența Legii nr.

16/2008 cu privire la conflictul de interese, care a fost abrogată odată cu intrarea în

vigoare a legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

Prin urmare, intimata deținând funcția de director al IP Grădinița de copii nr. 67

din sectorul Ciocana mun. Chișinău în perioada anului 2018, a admis conflicte de

interese reale, situații pe care nu le-a informat și declarat în mod corespunzător, precum

și nu le-a soluționat în termenii impuși de legislația incidență fiecărui conflict în parte.

13

În continuare, instanța de recurs evidențiază că, conform prevederilor art. 23 alin.

(4) și (6) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17

iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese de către dna Vera Dicusar, potrivit căruia fapta

subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o cerere/un

demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul

unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii

cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie temei pentru

tragere la răspundere contravențională, penală și/sau, după caz, pentru revocarea,

destituirea sau încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale

subiectului în cauză. Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit

prevederilor alin. (3)-(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică

sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor eligibile, pe o perioadă de 3

ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică

respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o

funcție eligibilă, ea nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la

încetarea mandatului.

Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al

conflictului de interese rămîne definitiv, Autoritatea sesizează în termen de cel mult

5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în

funcție a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după

caz, în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale

persoanei care a emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin

persoane terțe, actul juridic, sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu

încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese.

De asemenea, instanța de recurs reține că, în conformitate cu articolul 12 alin. (4)

din Legea privind declararea averii și intereselor personale, în cazul apariției unui

conflict de interese real, subiectul declarării este obligat să informeze organul ierarhic

superior imediat și să nu rezolve sau să emită acte administrative până la soluționarea

conflictului de interese, în caz contrar fiind pasibil de răspundere contravențională,

conform articolului 3132 alineatele (1) și (2) din Codul contravențional.

Totodată, pentru conflictul de interese consumat (acțiunea subiectului) interdicția

intervine ca sancțiune de a mai exercita o funcție publică pe o perioadă de 3 ani de la

data eliberării. Prin acțiunea subiectului se înțelege fapta subiectului declarării de

rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere

directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de

participare la luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică cu încălcarea prevederilor legii.

În context, instanța de recurs menționează că legislatorul a definit clar tipurile de

conflicte de interese și limita întinderii acestora, fiind previzibile consecințele lor în

funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului. Consecințele încălcării prevederilor

conținute în Legea privind declararea averii și a intereselor personale sunt previzibile

pentru destinatarii normelor. Astfel, subiectul declarării este obligat să declare și să

soluționeze un conflict de interese real pentru a evita survenirea conflictului de interese

consumat (în cazul acestor inacțiuni survenind răspunderea contravențională sau

penală, după caz), iar în situația în care subiectul totuși prin acțiune admite conflictul

de interese consumat, inspectorul de integritate aplică prin actul de constatare

14

interdicția stabilită de articolul 23 alin. (6) din Legea privind declararea averii și

intereselor personale.

În interpretarea corectă a normelor precitate, instanța de recurs reiterează că, este

întemeiată concluzia inspectorului de integritate reținută în actul de constare nr. 80/15

din 26 mai 2020 privind încălcarea de către Vera Dicusar în calitate de director al IP

Grădinița de copiii nr. 67 din sectorul Ciocana, mun. Chișinău, a regimului juridic al

conflictului de interese, manifestat prin nedeclararea și nesoluționarea în termenul

prevăzut de legislație a conflictelor de interese reale, emiterea actelor administrative și

semnarea actelor juridice în privința persoanelor apropiate (fiica și nepoata sa) care

activează în cadrul aceleiași instituții, fapt prin care s-a admis consumarea conflictelor

de interese, motiv pentru care inspectorul de integritate corect i-a aplicat prin actul de

constatare interdicția stabilită de articolul 23 alin. (6) din Legea privind declararea

averii și intereselor personale.

În acest sens Completul de judecată evidențiază opinia Curții Constituționale

referitoare la jurisprudența CtEDO, conform pct. 27 din Decizia nr. 143 din 16

decembrie 2019, potrivit căreia, persoanele care exercită o activitate profesională

trebuie să dea dovadă de o prudență mai mare în cadrul activității lor și este de așteptat

ca acestea să-și asume riscurile inerente activității lor. Or, Vera Dicusar în calitate de

director al IP Grădinița de copiii nr. 67 din sectorul Ciocana, mun. Chișinău

conștientizează consecințele care survin pentru încălcarea prevederilor referitoare la

regimul juridic al conflictului de interese.

Rezultând din cele expuse supra completul menționează că, actul de constatare nr.

80/15 din 26 mai 2020, emis de către Inspectoratul de Integritate din cadrul Autorității

Naționale de Integritate, este motivat în conformitate cu normele legale unde sunt

indicate argumentele care sunt bazate pe o cercetare amplă a materialelor cauzei în

raport cu poziția părților în procedura administrativă.

Sintetizând cele reliefate supra instanța de recurs constată netemeinicia

pretențiilor Verei Dicusar cu privire la anularea actului de constatare nr. 80/15 din 26

mai 2020, emis de către Inspectoratul de Integritate din cadrul Autorității Naționale de

Integritate, prin urmare netemeinicia deciziei instanței de apel prin care acțiunea

înaintată, a fost admisă.

Pentru motivele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa parțial decizia din 23 noiembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, în partea în care a fost admisă acțiunea depusă de

Vera Dicusar și a fost anulat actul de constatare nr. 80/15 din 26 mai 2020 emis de

Autoritatea Națională de Integritate, cu emiterea unei decizii noi de respingere a

pretențiilor Verei Dicusar împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

anularea actului de constatare nr. 80/15 din 26 mai 2020.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 248 alin. (2) din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Se casează parțial decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de Dicusar Vera

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil, și anume în partea în care a fost admisă acțiunea

15

depusă de Vera Dicusar și a fost anulat actul de constatare nr. 80/15 din 26 mai 2020

emis de Autoritatea Națională de Integritate și se emite o decizie nouă prin care:

Se respinge ca neîntemeiată acțiunea Verei Dicusar împotriva Autorității

Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr. 80/15 din 26

mai 2020, întocmit în privința Verei Dicusar de către Autoritatea Națională de

Integritate.

Decizia este irevocabilă

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

16