3ra-829/23 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-829/23 2-21150077-01-3ra-09082023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (C. Guzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) D E C I Z I E 05 iunie 2024 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând recursurile declarate de către Autoritatea Națională de Integritate și Cecan Galina, reprezentată de avocatul Stici Roman, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Cecan Galina împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoană terță Primăria com. Vărăncău, cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 08 octombrie 2021, Cecan Galina a înaintat acțiune împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoană terță Primăria com.

Vărăncău privind anularea actului de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie 2019, ca fiind ilegal. În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, prin actul de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie 2021 emis de către Autoritatea Națională de Integritate, s-a constatat că, Cecan Galina, directorul instituției de educație timpurie „Albinuța” din s. Slobozia- Vărăncău, r. Soroca, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese prin nedeclararea în termenul legal a conflictelor de interese, nesoluționarea prin abținere și a admis consumarea conflictelor de interese, prin emiterea/semnarea actelor juridice/administrative, care vizează persoane apropiate (soțul, fiul). În termen de 5 zile data rămânerii definitive a actului de constatare, se sesizează Primăria com.

Vărăncău, r. Soroca, în vederea încetării raporturilor de muncă a Galinei Cecan, directorul instituției de educație timpurie „Albinuța” din s. Slobozia - Vărăncău, r. Soroca. Decăderea Galinei Cecan, din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani din data eliberării sau din data rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese. Înscrierea Galinei Cecan în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din data eliberării 1 sau din data rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese (f.d.17-24).

A menționat reclamanta că actul administrativ contestat și anume actul de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie 2021 este ilegal și nefondat. Or, procedura de control ca formă a procedurii administrative a fost inițiată în data de 29 ianuarie 2021 și a fost finalizată în data de 27 aprilie 2021 prin emiterea propriu-zis a Actului de constatare respectiv, ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a prevederilor de la art. 60 Codul administrativ, care stabilește că, termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Ori, omiterea termenului de 30 zile implică în mod cert anularea actului administrativ contestat, iar despre careva prelungiri ale termenului procedurii administrative Galina Cecan, nu a fost informată.

A declarat reclamanta că, sesizarea nr. 153 cu privire la respectarea regimului juridic al conflictelor de interese în privința Galinei Cecan a fost înregistrată în cadrul instituției pârâte în data de 06 ianuarie 2021, iar Procesul- verbal de inițiere a controlului în privința sa a fost emis la data de 29 ianuarie 2021, fapt ce reprezintă o depășire a termenului de 15 zile stipulat la art. 31 alin. (1) al Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care precizează că, în termen de 15 zile de la data repartizării sesizărilor, inspectorul de integritate efectuează verificarea prealabilă a acestora. În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate verifică respectarea condițiilor de formă și conținut ale sesizărilor și existența bănuielii rezonabile privind încălcarea regimului juridic de declarare a averii și a intereselor personale.

Verificarea prealabilă include validarea datelor din declarațiile de avere și interese personale prin intermediul sistemului informațional e-Integritate. Verificarea prealabilă se finalizează cu emiterea unui proces- verbal de inițiere a controlului sau de refuz al inițierii controlului.

A declarat că actul de constatare a fost semnat de către Inspectorul de integritate Virgiliu Bardă din numele Inspectoratului de Integritate care este parte integrantă a Autorității Naționale de Integritate, deci, Actul de constatare a fost emis de o structură internă a Autorității Naționale de Integritate în numele acesteia și semnată de angajatul acesteia, în pofida faptului că actul administrativ individual urma să fie semnat de conducătorul autorității publice pârâte, deoarece conform art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, Actul de constatare se întocmește de inspectorul de integritate, însă se emite din numele Autorității Naționale de Integritate și se semnează de conducerea ei.

Or, Inspectorul de integritate Virgiliu Bardă a aplicat sancțiune contravențională reieșind din natura acesteia, care putea fi aplicată doar în interiorul termenului de 1 an din data comiterii faptelor pretins ilegale, or, conform art. 30 alin. (2) Codul contravențional, termenul general de prescripție a răspunderii contravenționale este de un an. Astfel, a indicat reclamanta că, nu a avut interese personale rezultate din relația cu persoanele apropiate, nu a influențat exercitarea imparțială și obiectivă a funcției sale de serviciu, iar soțul și fiul acesteia nu au beneficiat de înlesniri sau avantaje. Iar inspectorul de integritate a examinat cazul în mod unilateral și formal, nu a cercetat toate aspectele relevante care dovedesc nevinovăția sa, fiindu-i încălcat dreptul la un control echitabil.

Mai mult, prin Actul de constatare supus contestării, nu s-a demonstrat prin probe pertinente și concludente în ce a rezidat interesul personal și în ce mod acest interes a influențat exercitarea imparțială a atribuțiilor funcționale, angajările personalului fiind 2 determinate doar de interesele instituției și nu ale sale personale. Or, în speța respectivă nu poate fi reținută existența conflictului de interese, iar sancțiunea aplicată prin Actul de constatare este neproporțională și nu corespunde scopului pentru care a fost aprobată legislația în domeniu. Totodată, comunică reclamanta că, la momentul angajării fiului său, alte persoane ce ar fi candidat la respectivele funcții lipseau, în schimb era stringentă asigurarea funcționalității procesului de instruire al elevilor și paza bunurilor instituției.

A declarat reclamanta că prin actul de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie 2021, se indică că în privința soțului său, care a fost angajat în funcția de paznic încă din anul 2004, a semnat următoarele acte: ordin cu privire la acordarea concediului neplătit din cont propriu nr. 45 din 01 septembrie 2016; ordin cu privire la acordarea concediului nr. 56 din 01 decembrie 2016; ordin cu privire la acordarea concediului nr. 17 din 30 aprilie 2017; ordin cu privire la încetarea contractului individual de muncă din funcția de șef gospodărie nr. 33 din 01 decembrie 2017 (cât și cererea ce a stat la baza emiterii ordinului enunțat); ordin cu privire la acordarea concediului neplătit din cont propriu nr. 14 din 22 martie 2018; ordin cu privire la încetarea contractului individual de muncă din funcția de paznic nr. 22/01 din 20 iulie 2018 (cât și cererea ce a stat la baza emiterii ordinului enunțat).

Însă, cu toate acestea, actele menționate nu sunt de natură să producă un conflict de interese, potențial, real sau consumat, or, acestea sunt niște acte tehnice reglementate de prevederile legislației muncii, atât acordarea concediului anual de odihnă cât și eliberarea din funcție reprezintă drepturi ale salariaților și nu presupun existența cărora conflicte de interese. Cu referire la legalitatea întocmirii Actului de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie 2021 în partea ce ține de angajarea de către Galina Cecan a fiului său în calitate de paznic în cadrul instituției de educație timpurie „Albinuța” din s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca, a menționat că nu a negat faptul angajării temporare a fiului său în funcția respectivă, însă, acest fapt a fost efectuat din necesitatea stringentă de lipsă de cadre, coordonat cu conducerea Primăriei, adică nu în detrimentul altor persoane.

Mai mult, aceste acțiuni au fost întreprinse în interesul public, prin asigurarea bunei funcționări a procesului educațional al instituției preșcolare, iar fiul său în condițiile concrete indicate, nu a fost în nici într-un caz favorizat în exercitarea atribuțiilor sale, salariul și alte contribuții fiind în egală măsură cu alți angajați. Astfel, a indicat reclamanta că conform art. 2 al Legii privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, conflict de interese reprezintă situația în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii.

În acest sens, a afirmat reclamanta că, instituția pârâtă nu a constatat nici o probă sau dovadă, că prin angajarea temporară de către Galina Cecan a fiului său în funcția de paznic din lipsă de cadre la un astfel de salariu, angajatul respectiv a fost favorizat în exercitarea funcției sale. A menționat reclamanta că în Actul de constatare este indicat și faptul că Cecan Galina era obligată să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află. Însă, de facto, Cecan Galina a adus la cunoștința Primăriei com. Vărăncău despre situația creată, adică despre lipsa de cadre, iar Primăria nu a invocat careva pretenții referitor angajării de către reclamantă a fiului său.

3 A remarcat că aceste circumstanțe nu au fost luate în calcul de către Inspectorul de integritate Virgiliu Bardă, cu toate că la moment fiul Galinei Cecan nu mai activează în cadrul instituției de educație timpurie „Albinuța” din s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca. Or, prin angajarea fiului său și semnarea actelor aferente Contractului individual de muncă a soțului său angajat din 2004, Galina Cecan nu a creat nici un conflict de interese nici potențial, nici real, prin urmare nu a fost comisă o încălcare a legislației în vigoare. Prin hotărârea din 06 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea înaintată de Cecan Galina împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoană terță, Primăria com.

Vărăncău, cu privire la anularea actului administrativ, a fost respinsă ca neîntemeiată La data de 04 august 2022, Cecan Galina, reprezentată de avocatul Stici Roman, a declarat apel nemotivat, iar la data de 19 decembrie 2022, apel motivat împotriva hotărârii din 06 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii. Prin decizia din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată integral hotărârea din 06 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o decizie nouă prin care s-a admis parțial acțiunea înaintată de către Cecan Galina împotriva Autorității Naționale de Integritate, privind anularea actului administrativ individual defavorabil.

S-au anulat pct. 2, pct. 3 și pct. 4 din actul de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie 2021, emis de către Autoritatea Națională de Integritate în privința Galinei Cecan. În rest pretențiile au fost respinse, ca neîntemeiate. Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că sancțiunile aplicate de inspectorul de integritate și decăderea Galinei Cecan din dreptul de a exercita funcții publice și funcții de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese, în mod evident aduc atingere drepturilor subiectului declarării, în special dreptului de a deține funcții publice.

La aplicarea acestor sancțiuni, inspectorul de integritate era obligat să ia în considerare necesitatea aplicării și respectării principiului proporționalității, inclusiv, era obligat să-și motiveze soluția de aplicare a sancțiunilor, prin prisma scopului legii nr. 133/2016. A invocat instanța de apel că, norma art. 23 alin. (3)-(4¹) din Legea nr. 133/2016, prevede că, fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat starea de incompatibilitate nesoluționată în termenul legal constituie temei pentru tragere la răspundere disciplinară, contravențională și/sau, după caz, pentru încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale acestuia. Astfel, Autoritatea Națională de Integritate, conducându-se de principiul proporționalității, urma să-și motiveze aplicarea sancțiunii de încetare a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului declarării.

Subsecvent, din analiza actului de constatare întocmit în privința Galinei Cecan, nu rezultă că inspectorul de integritate ar fi examinat cel puțin situația prin prisma analizei principiului proporționalității, atunci când a dispus aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea regimului juridic al conflictului de interese. Or, analizând practica decizională a autorității publice intimate Curtea de Apel Chișinău a reiterat, că din analiza mai multor acte de constatare emise de Inspectoratul Național de Integritate, rezultă că, inspectorii de integritate nu întotdeauna au aplicat sancțiuni precum decăderea persoanei din exercitarea unei funcții și înscrierea acesteia în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică de 4 demnitate publică, motivându-și soluțiile prin faptul că, subiectul controlului este la prima verificare pe aspectul regimului juridic al conflictelor de interese.

Prin urmare, aceste circumstanțe odată în plus denotă, că actul de constatare emis în privința Galinei Cecan, în partea pct. 2), 3) și 4), este unul ilegal și contrar dispozițiilor art. 29 din Codul administrativ, așa cum, inspectorul de integritate nu a motivat în nici un mod proporționalitatea sancțiunilor aplicate în raport cu pretinsele încălcări admise de apelantă/reclamantă. A menționat instanța de apel că, actul de constatare nr.121/19 din 27 aprilie 2021, contestat de Galina Cecan, în partea pct. 2), 3) și 4) contravine și prevederilor art. 137 alin. (4) din Codul administrativ, dacă într-un caz autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri similare ea este obligată să își exercite dreptul discreționar în același mod.

Or, din analiza actului de constatare contestat de Cecan Galina, nu rezultă că inspectorul de integritate ar fi justificat suficient necesitatea aplicării sancțiunilor prevăzute de Legea nr. 133/2016. Astfel, Completul de judecată a conchis că, în prezenta cauză sunt întrunite temeiurile de ilegalitate a actului de constatare al Autorității Naționale de Integritate nr. nr. 121/19 din 27 aprilie 2021 în partea menționată și astfel, s-a constatat că susținerile Galinei Cecan, în cererea de apel, constituie temei de admitere a apelului, deoarece acestea se combat cu cele invocate mai sus și se axează asupra circumstanțelor, care au fost constatate și elucidate pe deplin de către instanța de apel, având la bază cumulul de probe, apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.

Drept urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul Autorității Naționale de Integritate precum că, actul de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie 2021, este unul emis în conformitate cu normele legale. Or, art. 93 din Codul administrativ, stabilește că fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la prevederile alin. (1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Instanța de apel a concluzionat cu referire la nerespectarea termenului de examinare a sesizării de 30 zile prevăzut de art. 60 alin. (1) Cod administrativ, că, argumentul invocat de reclamanta/intimata, nu poate fi reținut, deoarece art. 60 alin. (1), (4) și (5) din Codul administrativ, indică termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată care este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.

Din motive justificate legate de complexitatea obiectului procedurii administrative, termenul general poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. Această prelungire are efect doar dacă este comunicată în scris participanților la procedura administrativă în termen de 30 de zile, împreună cu motivele prelungirii. În mod excepțional, când în procedura administrativă se înregistrează cazuri de complexitate deosebită care necesită timp pentru prelucrarea documentelor, autoritatea publică poate stabili un termen mai mare pentru finalizarea procedurii administrative, care nu va depăși 90 de zile. A menționat instanța de apel că s-a respectat în cazul dat termenul general al procedurii administrative.

Or, legea specială ce reglementează procedura efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate, precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor și anume, Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția legii în vigoare la data inițierii controlului, stabilea alți termeni de finalizare a procedurii de verificare, care cumulativ depășesc cu mult termenul general al 5 procedurii administrative de 30 de zile prevăzut la art.60 din Codul administrativ, totodată nefiind stabilit un anumit termen limită în acest sens.

Or, chestiunea cu privire la termenul de verificare a respectării regimului juridic al conflictelor de interese în privința Galinei Cecan urma a fi verificată prin prisma art. 27 din Codul administrativ, care cert statuează că, în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun un anumit termen, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze într-un termen rezonabil. Prin urmare, având în vedere volumul de lucru realizat de către inspectorul de integritate și sarcina de lucru, instanța de apel a considerat că nu a fost încălcat termenul rezonabil al procedurii administrative. Mai mult ca atât, Legea nr.132/2016 nu prevede careva limitări în timp al inspectorului de integritate la efectuarea controlului pentru a obține toată informația necesară în scopul examinării obiective, corecte și mult aspectuale a cauzei, cu emiterea în acest sens a unu act de constatare motivat și întemeiat.

Or, termenul special de 30 de zile ar restricționa nu numai inspectorul de integritate în aplicarea instrumentelor necesare privind verificarea respectării regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, dar și subiectul supus controlului în cazul imposibilității prezentării unor probe. Cele nominalizate denotă că, la caz, prevederile art. 60 din Codul administrativ nu sunt aplicabile.

Drept urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul Autorității Naționale de Integritate precum că, actul contestat urmează a fi anulat din considerentul emiterii privind lipsa competenței inspectorului de integritate la semnarea actului de constatare, invocând că, anume inspectorului de integritate în persoană, îi aparține competența de semnare a actului de constatare, așa cum, art. 19 din Legea enunțată prevede cert că, inspectorii de integritate desfășoară următoarele activități: b) efectuează controlul averilor și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor; c) efectuează controlul privind depunerea în termen a declarațiilor de avere și interese personale de către subiecții declarării; d) constată diferențele substanțiale, ținând cont de modificările intervenite în averea subiectului declarării în timpul exercitării mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică și în veniturile obținute de acesta în aceeași perioadă; e) examinează și soluționează conflictele de interese ale persoanelor prevăzute de Legea privind declararea averii și a intereselor personale; g) întocmesc acte de constatare în condițiile legii.

Prin urmare, instanța de apel a relatat că, prima instanță nu a supus unei analize minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care, însă, necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor aspectelor importante pentru soluționarea cazului dat. Iar astfel, se constată că concluziile instanței de fond sunt greșite, iar soluția adoptată- neîntemeiată, reieșind din interpretarea eronată a situației de fapt cât și a prevederilor legii. La 21 martie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova a depus recurs nemotivat, ulterior la 28 iulie 2023 a depus recurs motivat împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei contestate în partea admiterii acțiunii, și pronunțarea unei hotărâri noi în această parte de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel, invocând că, consideră decizia menționată supra, ilegală și neîntemeiată pe motiv că instanța de apel nu a elucidat pe deplin toate temeiurile legale invocate cât și a aplicat 6 eronat normele de drept material care vin în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept. A invocat recurenta că, Cecan Galina nu a respectat obligațiile imperative stabilite prin lege, cu referire la modul, timpul de declarare și soluționare a situațiilor de conflicte de interese reale în care se afla. Interesul public este afectat de cel personal, deja în cazul în care obiectivitatea deciziei poate fi pusă la îndoială din cauza legăturilor de rudenie, care pot crea situații de preferință.

Prin urmare consideră recurentul că concluzia inspectorului de integritate reținută în actul de constatare nr.121/19 din 27 aprilie 2021, privind încălcarea de către Galina Cecan, directorul instituției de educație timpurie „Albinuța” din s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca a regimului juridic al conflictelor de interese prin nedeclararea în termenul legal a conflictelor de interese, nesoluționarea prin abținere și a admis consumarea conflictelor de interese, prin emiterea/semnarea actelor juridice/administrative, care vizează persoane apropiate (soțul, fiul), a admis consumarea conflictelor de interese, motiv pentru care inspectorul de integritate corect i-a aplicat prin actul de constatare sancțiunea ce urmează a se aplica subiectului pentru încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese.

Or, acțiunile inspectorului de integritate sunt în strictă conformitate cu cadrul normativ, iar argumentele instanței de apel precum că inspectorului de integritate nu a motivat temeinicia aplicării sancțiunii le consideră neîntemeiate. Întru fortificarea poziției Autoritatea a reținut decizia Curții Constituționale nr. 127 din 29 octombrie 2020 care, la pct. 43 a opinat că, nu poate reține critica cu privire la accesul la justiție prin faptul că aplicarea prevederilor contestate face imposibilă individualizarea răspunderii. În acest context, Curtea a notat că, având în vedere specificul funcției, răspunderea subiectului survine în funcție de acțiunea/inacțiunea sa, conform legii. Astfel, Curtea a reținut că legislatorul a definit clar tipurile de conflicte de interese și întinderea acestora, respectiv consecințele lor în funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului și circumstanțele cazului.

Astfel, subiectul declarării este obligat să declare și să soluționeze un conflict de interese real pentru a evita survenirea conflictului de interese consumat (în cazul acestor inacțiuni survenind răspunderea contravențională sau penală, după caz), iar în situația în care subiectul totuși prin acțiune admite conflictul de interese consumat, inspectorul de integritate aplică prin actul de constatare interdicția stabilită de articolul 23 alin. (6) din Legea privind declararea averii și intereselor personale. În final, Autoritatea Națională de Integritate consideră decizia Curții de Apel Chișinău drept ilegală și neîntemeiată or, instanța de judecată nu a elucidat pe deplin toate temeiurile legale invocate cât și a aplicat eronat normele de drept material care vin în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

La 07 aprilie 2023 și ulterior la 21 august 2023, Cecan Galina, reprezentată de avocatul Stici Roman, a depus recurs împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei contestate în partea respingerii acțiunii, și pronunțarea unei hotărâri noi în această parte de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului, a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel, invocând că, consideră decizia menționată supra în partea pretențiilor respinse ca fiind nefondată și pasibilă de a fi casată în această parte pe motiv că instanța de apel nu a elucidat pe deplin toate temeiurile legale invocate cât și a aplicat eronat normele de drept material care vin în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

7 În contradictoriu cu decizia contestată a invocat recurenta că, nu s-a aflat în situație de conflict de interese, motiv pentru care urma a fi anulat și pct. 1 al actului administrativ contestat. Or, lipsa de analiză a pct. 1 a actului de constatare, constituie încălcarea dreptului recurentei la un proces echitabil prin tratarea disproporționată a diferitor aspecte ale cazului, ceea ce indică o abordare părtinitoare, contrară art. 6 din CEDO.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursurile depuse de Autoritatea Națională de Integritate și Cecan Galina, reprezentată de avocatul Stici Roman, au fost depuse până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 01 martie 2023, și a fost notificat recurenților prin poșta electronică la data de 10 martie 2023 (f.d.201, vol. I). Astfel, la data de 21 martie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova a depus recurs nemotivat și la 07 aprilie 2023 Cecan Galina, reprezentată de avocatul Stici Roman, a depus recurs nemotivat, împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia hotărârii motivate a fost notificată recurenților la data de 19 iulie 2023 (f.d. 210, vol. I). La data de 28 iulie 2023 Autoritatea Națională de Integritate, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.1-5, vol. II).

Astfel, recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023). La 16 august 2023 și la 07 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților la proces copia recursurilor depuse de Autoritatea Națională de 8 Integritate și Cecan Galina, reprezentată de avocatul Stici Roman, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. În conformitate cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători. Conform art. 247 din Codul administrativ, recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.

În jurisprudența sa, CtEDO a statuat că participanții la proces trebuie să aibă o oportunitate rezonabilă de a se expune asupra tuturor argumentelor juridice relevante, inclusive și a celor ridicate din oficiu (ex officio) de către judecătorul național.

Ce înseamnă „oportunitate rezonabilă” se apreciază in concreto pornind de la circumstanțele cauzei |(vezi, printre altele, cauza Ruiz-Mateos vs. Spania, cererea no. 12952/87, hotărârea din 23 iunie 1993; cauza Vermeulen vs. Belgia, cererea nr. 19075/91, hotărârea din 20 februarie 1996; cauza Kakabadze și alții v. Georgia, cererea nr. 1484/07, hotărârea din 2 octombrie 2012, nr. 76). La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurenșilor, au fost expuse cu suficientă claritate și bazate pe circumstanțele care au fost puse în discuție în fața instanțelor ierarhic inferioare.

În ceea ce vizează recursul depus de Cecan Galina, reprezentată de avocatul Stici Roman, împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în raport cu actele cauzei, completul Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive. Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 01 martie 2023, și a fost notificat recurenților prin poșta electronică la data de 10 martie 2023 (f.d.201, vol. I). Astfel, la data de 07 aprilie 2023 Cecan Galina, reprezentată de avocatul Stici Roman, a depus recurs nemotivat, împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia hotărârii motivate a fost notificată recurenților la data de 19 iulie 2023 (f.d. 210, vol. I). 9 La 21 august 2023, Cecan Galina, reprezentată de avocatul Stici Roman, a depus recurs împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, (f.d.1-5, 13-15, vol. II).

Așadar, având în vedere cele constatate, este cert că termenul de 30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (2) Cod administrativ, pentru prezentarea recursului motivat a început să curgă din data de 20 iulie 2023, ziua imediat următoare celei în care reprezentantului recurentei, i-a fost notificată copia deciziei motivate din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a expirat la data de 18 august 2023. Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurenta Cecan Galina a depus la 21 august 2023 motivarea recursului împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, adică în afara termenului legal, motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Cecan Galina, reprezentată de avocatul Stici Roman, ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

Referitor la recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, studiind materialele dosarului, consideră recursul admisibil, admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii în această parte, prin care se respinge pretenția Galinei Ceacan împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea punctelor 2, 3 și 4 din Actul de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie 2019, din considerentele ce urmează. Conform art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, în urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.

În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Prin prisma alin. (2) și (3) al aceluiași articol, (2) instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții 10 la proces.

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că unul dintre principiile procedurii de contencios administrativ potrivit art. 36 din Codul administrativ, constituie principiul supremației dreptului, care prevede că instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de stat. Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 09 decembrie 1994 §27).

Recapitulând esența litigiului, instanța de recurs reține următoarea stare de fapt: La 06 ianuarie 2021 în cadrul Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată sesizarea nr. 153 cu privire la respectarea regimului juridic al conflictului de interese, prin care s-a comunicat că, Cecan Galina, directorul instituției de educație timpurie „Albinuța” din s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese prin nedeclararea în termenul legal a conflictelor de interese, prin angajarea persoanelor apropiate în funcția de șef de gospodărie, paznic pe Cecan Iurie (soțul) și în funcția de paznic pe Cecan Mihai (fiul), contrar prevederilor art. 12 alin. (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale.

La 29 ianuarie 2021, Inspectorul de integritate, Virgiliu Bardă, a emis procesul- verbal de inițiere a controlului nr. 56/19, prin care a dispus inițierea controlului pe faptul unei eventuale încălcări a regimului juridic al conflictelor de interese de către Cecan Galina, directorul instituției de educație timpurie „Albinuța” din s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca, și, informarea ultimei despre inițierea în privința sa a controlului potrivit art. 33 din Legea nr. 132/2016 (f.d. 65-66, dos. administrativ). Prin scrisoarea nr. 04-19/378 din 02 februarie 2021, Cecan Galina s fost informată despre inițierea în privința sa a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictului de interese (f.d.

55, dos. administrativ). Prin scrisoarea nr. 04-19/379 din 02 februarie 2021, Inspectorul de integritate, Virgiliu Bardă, a solicitat Primăriei com. Vărăncău, prezentarea Autorității Naționale de Integritate a informațiilor și copiilor autentificate a actelor confirmative: - dispoziției de angajare, contractul de muncă, fișa postului, precum și alte acte semnate la angajare de Galina Cecan, în calitatea de director al Grădiniței de copii, s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca; - actele administrative și juridice (documente, ordine, dispoziții, contracte, etc) emise de directorul Grădiniței de copii din s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca, în privința soțului, Iurie cecan și a fiului Mihai Cecan, precum și cererile ce au servit la baza emiterii ordinelor, începând cu 2016-prezent; - în cazul declarării conflictelor de interese de către Galina Cecan, prezentarea extrasului din Registrul declarațiilor privind conflictele de interese șo soluțiile aprobate (f.d.

52, dos. administrativ). 11 Prin invitația Inspectorului de integritate, Virgiliu Bardă nr. 04-19/378 din 02 februarie 2021, ce a fost expediată Galine Cecan pe adresa r-nul Soroca, s. Slobozia- Vărăncău, și fiind recepționată de aceasta conform informației de pe portalul Poștei Moldovei în data de 10 februarie 2021, totodată și prin intermediul aplicației Viber, ultima în conformitate cu art. 37 alin. (3) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea națională de Integritate, a fost invitată la sediul Autorității Naționale de Integritate, pentru a prezenta în termen de 15 zile de la recepționarea invitației, punctul de vedere (în scris) asupra obiectului controlului. Totodată, i s-a comunicat despre drepturile persoanei supuse controlului, conform art. 33 din Legea nr. 132/2016 (f.d.

55, 53-54, dos. administrativ). Astfel, Galina Cecan, prin intermediul aplicației Viber, fiindu-i solicitat de a-și expune punctul de vedere, a comunicat că recunoaște că a încălcat legea pentru că nu a știut cu privire la conflictul de interes, în luna martie 2019, la Soroca a avut un seminar cu reprezentanții de la Autoritatea Națională de Integritate, unde a aflat de problema cu conflictul de interese, și, îndată ce a aflat, s-a eliberat din funcție (f.d.12, dos. administrativ).

La 10 martie 2021 și ulterior 29 martie 2021, în adresa Inspectorul de integritate, Virgiliu Bardă, Primarul comunei Vărăncău, r. Soroca, a expediat scrisoarea nr. 02/1- 37/14 și nr. 02/1-37/42, ce a fost înregistrată în cancelaria Autorității Naționale de Integritate cu nr. 1998 și nr. 2651, prin care a remis copii a Extraselor din ordinele de numire în funcție și de eliberare, contracte de muncă, fișa postului semnată de către Galina Cecan, director a IET s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca (f.d. 15-48, dos. administrativ).

La 08 aprilie 2021, în adresa Inspectorul de integritate, Virgiliu Bardă, Primarul comunei Vărăncău, r. Soroca, a expediat scrisoarea nr. 02/1-37/44, ce a fost înregistrată în cancelaria Autorității Naționale de Integritate cu nr. 2930, prin care a comunicat că, de către Galina Cecan director al IET s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca, conform Registrului declarațiilor privind conflictele de interese nu sânt depuse declarații privind conflictele de interes (f.d. administrativ 14). În rezultatul examinării înscrisurilor administrate în cursul procedurii de control, la27 aprilie 2021, inspectorul de integritate Virgiliu Bardă a emis actul de constatare nr. 121/19, prin care a decis că: