3ra-829/23 — anularea actului administrativ

3ra-829/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-829/23

2-21150077-01-3ra-09082023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

05 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursurile declarate de către Autoritatea Națională de Integritate și

Cecan Galina, reprezentată de avocatul Stici Roman,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Cecan Galina împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoană terță Primăria

com. Vărăncău, cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 08 octombrie 2021, Cecan Galina a înaintat acțiune împotriva Autorității

Naționale de Integritate, persoană terță Primăria com. Vărăncău privind anularea actului

de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie 2019, ca fiind ilegal.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, prin actul de constatare nr. 121/19

din 27 aprilie 2021 emis de către Autoritatea Națională de Integritate, s-a constatat că,

Cecan Galina, directorul instituției de educație timpurie „Albinuța” din s. Slobozia-

Vărăncău, r. Soroca, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese prin

nedeclararea în termenul legal a conflictelor de interese, nesoluționarea prin abținere și

a admis consumarea conflictelor de interese, prin emiterea/semnarea actelor

juridice/administrative, care vizează persoane apropiate (soțul, fiul). În termen de 5 zile

data rămânerii definitive a actului de constatare, se sesizează Primăria com. Vărăncău,

r. Soroca, în vederea încetării raporturilor de muncă a Galinei Cecan, directorul

instituției de educație timpurie „Albinuța” din s. Slobozia - Vărăncău, r. Soroca.

Decăderea Galinei Cecan, din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de

demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani din data

eliberării sau din data rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii

definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența

conflictului de interese. Înscrierea Galinei Cecan în Registrul de stat al persoanelor care

au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din data eliberării

1

sau din data rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii definitivă

și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de

interese (f.d.17-24).

A menționat reclamanta că actul administrativ contestat și anume actul de

constatare nr. 121/19 din 27 aprilie 2021 este ilegal și nefondat. Or, procedura de control

ca formă a procedurii administrative a fost inițiată în data de 29 ianuarie 2021 și a fost

finalizată în data de 27 aprilie 2021 prin emiterea propriu-zis a Actului de constatare

respectiv, ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a prevederilor de la art. 60 Codul

administrativ, care stabilește că, termenul general în care o procedură administrativă

trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Ori, omiterea

termenului de 30 zile implică în mod cert anularea actului administrativ contestat, iar

despre careva prelungiri ale termenului procedurii administrative Galina Cecan, nu a

fost informată.

A declarat reclamanta că, sesizarea nr. 153 cu privire la respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese în privința Galinei Cecan a fost înregistrată în cadrul

instituției pârâte în data de 06 ianuarie 2021, iar Procesul- verbal de inițiere a controlului

în privința sa a fost emis la data de 29 ianuarie 2021, fapt ce reprezintă o depășire a

termenului de 15 zile stipulat la art. 31 alin. (1) al Legii cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care precizează că, în termen de 15

zile de la data repartizării sesizărilor, inspectorul de integritate efectuează verificarea

prealabilă a acestora. În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate verifică

respectarea condițiilor de formă și conținut ale sesizărilor și existența bănuielii

rezonabile privind încălcarea regimului juridic de declarare a averii și a intereselor

personale. Verificarea prealabilă include validarea datelor din declarațiile de avere și

interese personale prin intermediul sistemului informațional e-Integritate. Verificarea

prealabilă se finalizează cu emiterea unui proces- verbal de inițiere a controlului sau de

refuz al inițierii controlului.

A declarat că actul de constatare a fost semnat de către Inspectorul de integritate

Virgiliu Bardă din numele Inspectoratului de Integritate care este parte integrantă a

Autorității Naționale de Integritate, deci, Actul de constatare a fost emis de o structură

internă a Autorității Naționale de Integritate în numele acesteia și semnată de angajatul

acesteia, în pofida faptului că actul administrativ individual urma să fie semnat de

conducătorul autorității publice pârâte, deoarece conform art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea

cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, Actul de

constatare se întocmește de inspectorul de integritate, însă se emite din numele

Autorității Naționale de Integritate și se semnează de conducerea ei. Or, Inspectorul de

integritate Virgiliu Bardă a aplicat sancțiune contravențională reieșind din natura

acesteia, care putea fi aplicată doar în interiorul termenului de 1 an din data comiterii

faptelor pretins ilegale, or, conform art. 30 alin. (2) Codul contravențional, termenul

general de prescripție a răspunderii contravenționale este de un an.

Astfel, a indicat reclamanta că, nu a avut interese personale rezultate din relația cu

persoanele apropiate, nu a influențat exercitarea imparțială și obiectivă a funcției sale de

serviciu, iar soțul și fiul acesteia nu au beneficiat de înlesniri sau avantaje. Iar inspectorul

de integritate a examinat cazul în mod unilateral și formal, nu a cercetat toate aspectele

relevante care dovedesc nevinovăția sa, fiindu-i încălcat dreptul la un control echitabil.

Mai mult, prin Actul de constatare supus contestării, nu s-a demonstrat prin probe

pertinente și concludente în ce a rezidat interesul personal și în ce mod acest interes a

influențat exercitarea imparțială a atribuțiilor funcționale, angajările personalului fiind

2

determinate doar de interesele instituției și nu ale sale personale. Or, în speța respectivă

nu poate fi reținută existența conflictului de interese, iar sancțiunea aplicată prin Actul

de constatare este neproporțională și nu corespunde scopului pentru care a fost aprobată

legislația în domeniu.

Totodată, comunică reclamanta că, la momentul angajării fiului său, alte persoane

ce ar fi candidat la respectivele funcții lipseau, în schimb era stringentă asigurarea

funcționalității procesului de instruire al elevilor și paza bunurilor instituției.

A declarat reclamanta că prin actul de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie 2021, se

indică că în privința soțului său, care a fost angajat în funcția de paznic încă din anul

2004, a semnat următoarele acte: ordin cu privire la acordarea concediului neplătit din

cont propriu nr. 45 din 01 septembrie 2016; ordin cu privire la acordarea concediului nr.

56 din 01 decembrie 2016; ordin cu privire la acordarea concediului nr. 17 din 30 aprilie

2017; ordin cu privire la încetarea contractului individual de muncă din funcția de șef

gospodărie nr. 33 din 01 decembrie 2017 (cât și cererea ce a stat la baza emiterii

ordinului enunțat); ordin cu privire la acordarea concediului neplătit din cont propriu nr.

14 din 22 martie 2018; ordin cu privire la încetarea contractului individual de muncă din

funcția de paznic nr. 22/01 din 20 iulie 2018 (cât și cererea ce a stat la baza emiterii

ordinului enunțat). Însă, cu toate acestea, actele menționate nu sunt de natură să producă

un conflict de interese, potențial, real sau consumat, or, acestea sunt niște acte tehnice

reglementate de prevederile legislației muncii, atât acordarea concediului anual de

odihnă cât și eliberarea din funcție reprezintă drepturi ale salariaților și nu presupun

existența cărora conflicte de interese.

Cu referire la legalitatea întocmirii Actului de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie

2021 în partea ce ține de angajarea de către Galina Cecan a fiului său în calitate de paznic

în cadrul instituției de educație timpurie „Albinuța” din s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca,

a menționat că nu a negat faptul angajării temporare a fiului său în funcția respectivă,

însă, acest fapt a fost efectuat din necesitatea stringentă de lipsă de cadre, coordonat cu

conducerea Primăriei, adică nu în detrimentul altor persoane.

Mai mult, aceste acțiuni au fost întreprinse în interesul public, prin asigurarea bunei

funcționări a procesului educațional al instituției preșcolare, iar fiul său în condițiile

concrete indicate, nu a fost în nici într-un caz favorizat în exercitarea atribuțiilor sale,

salariul și alte contribuții fiind în egală măsură cu alți angajați.

Astfel, a indicat reclamanta că conform art. 2 al Legii privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, conflict de interese reprezintă situația în

care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea influența

exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit

legii.

În acest sens, a afirmat reclamanta că, instituția pârâtă nu a constatat nici o probă

sau dovadă, că prin angajarea temporară de către Galina Cecan a fiului său în funcția de

paznic din lipsă de cadre la un astfel de salariu, angajatul respectiv a fost favorizat în

exercitarea funcției sale.

A menționat reclamanta că în Actul de constatare este indicat și faptul că Cecan

Galina era obligată să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar

nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află.

Însă, de facto, Cecan Galina a adus la cunoștința Primăriei com. Vărăncău despre situația

creată, adică despre lipsa de cadre, iar Primăria nu a invocat careva pretenții referitor

angajării de către reclamantă a fiului său.

3

A remarcat că aceste circumstanțe nu au fost luate în calcul de către Inspectorul de

integritate Virgiliu Bardă, cu toate că la moment fiul Galinei Cecan nu mai activează în

cadrul instituției de educație timpurie „Albinuța” din s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca.

Or, prin angajarea fiului său și semnarea actelor aferente Contractului individual de

muncă a soțului său angajat din 2004, Galina Cecan nu a creat nici un conflict de interese

nici potențial, nici real, prin urmare nu a fost comisă o încălcare a legislației în vigoare.

Prin hotărârea din 06 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

înaintată de Cecan Galina împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoană terță,

Primăria com. Vărăncău, cu privire la anularea actului administrativ, a fost respinsă ca

neîntemeiată

La data de 04 august 2022, Cecan Galina, reprezentată de avocatul Stici Roman, a

declarat apel nemotivat, iar la data de 19 decembrie 2022, apel motivat împotriva

hotărârii din 06 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea

hotărârii, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.

Prin decizia din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată integral

hotărârea din 06 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o decizie

nouă prin care s-a admis parțial acțiunea înaintată de către Cecan Galina împotriva

Autorității Naționale de Integritate, privind anularea actului administrativ individual

defavorabil.

S-au anulat pct. 2, pct. 3 și pct. 4 din actul de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie

2021, emis de către Autoritatea Națională de Integritate în privința Galinei Cecan.

În rest pretențiile au fost respinse, ca neîntemeiate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că sancțiunile aplicate de

inspectorul de integritate și decăderea Galinei Cecan din dreptul de a exercita funcții

publice și funcții de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă

de 3 (trei) ani de la data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii

definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența

conflictului de interese, în mod evident aduc atingere drepturilor subiectului declarării,

în special dreptului de a deține funcții publice. La aplicarea acestor sancțiuni, inspectorul

de integritate era obligat să ia în considerare necesitatea aplicării și respectării

principiului proporționalității, inclusiv, era obligat să-și motiveze soluția de aplicare a

sancțiunilor, prin prisma scopului legii nr. 133/2016.

A invocat instanța de apel că, norma art. 23 alin. (3)-(4¹) din Legea nr. 133/2016,

prevede că, fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat starea de

incompatibilitate nesoluționată în termenul legal constituie temei pentru tragere la

răspundere disciplinară, contravențională și/sau, după caz, pentru încetarea mandatului,

a raporturilor de muncă ori de serviciu ale acestuia. Astfel, Autoritatea Națională de

Integritate, conducându-se de principiul proporționalității, urma să-și motiveze aplicarea

sancțiunii de încetare a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului declarării.

Subsecvent, din analiza actului de constatare întocmit în privința Galinei Cecan, nu

rezultă că inspectorul de integritate ar fi examinat cel puțin situația prin prisma analizei

principiului proporționalității, atunci când a dispus aplicarea sancțiunilor pentru

încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.

Or, analizând practica decizională a autorității publice intimate Curtea de Apel

Chișinău a reiterat, că din analiza mai multor acte de constatare emise de Inspectoratul

Național de Integritate, rezultă că, inspectorii de integritate nu întotdeauna au aplicat

sancțiuni precum decăderea persoanei din exercitarea unei funcții și înscrierea acesteia

în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică de

4

demnitate publică, motivându-și soluțiile prin faptul că, subiectul controlului este la

prima verificare pe aspectul regimului juridic al conflictelor de interese.

Prin urmare, aceste circumstanțe odată în plus denotă, că actul de constatare emis

în privința Galinei Cecan, în partea pct. 2), 3) și 4), este unul ilegal și contrar dispozițiilor

art. 29 din Codul administrativ, așa cum, inspectorul de integritate nu a motivat în nici

un mod proporționalitatea sancțiunilor aplicate în raport cu pretinsele încălcări admise

de apelantă/reclamantă.

A menționat instanța de apel că, actul de constatare nr.121/19 din 27 aprilie 2021,

contestat de Galina Cecan, în partea pct. 2), 3) și 4) contravine și prevederilor art. 137

alin. (4) din Codul administrativ, dacă într-un caz autoritatea publică și-a exercitat

dreptul discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri similare ea este obligată să își

exercite dreptul discreționar în același mod. Or, din analiza actului de constatare

contestat de Cecan Galina, nu rezultă că inspectorul de integritate ar fi justificat suficient

necesitatea aplicării sancțiunilor prevăzute de Legea nr. 133/2016.

Astfel, Completul de judecată a conchis că, în prezenta cauză sunt întrunite

temeiurile de ilegalitate a actului de constatare al Autorității Naționale de Integritate nr.

nr. 121/19 din 27 aprilie 2021 în partea menționată și astfel, s-a constatat că susținerile

Galinei Cecan, în cererea de apel, constituie temei de admitere a apelului, deoarece

acestea se combat cu cele invocate mai sus și se axează asupra circumstanțelor, care au

fost constatate și elucidate pe deplin de către instanța de apel, având la bază cumulul de

probe, apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de

drept material.

Drept urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul Autorității

Naționale de Integritate precum că, actul de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie 2021,

este unul emis în conformitate cu normele legale. Or, art. 93 din Codul administrativ,

stabilește că fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin

derogare de la prevederile alin. (1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv

sferei sale.

Instanța de apel a concluzionat cu referire la nerespectarea termenului de examinare

a sesizării de 30 zile prevăzut de art. 60 alin. (1) Cod administrativ, că, argumentul

invocat de reclamanta/intimata, nu poate fi reținut, deoarece art. 60 alin. (1), (4) și (5)

din Codul administrativ, indică termenul general în care o procedură administrativă

trebuie finalizată care este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Din motive

justificate legate de complexitatea obiectului procedurii administrative, termenul

general poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. Această prelungire are efect doar dacă este

comunicată în scris participanților la procedura administrativă în termen de 30 de zile,

împreună cu motivele prelungirii. În mod excepțional, când în procedura administrativă

se înregistrează cazuri de complexitate deosebită care necesită timp pentru prelucrarea

documentelor, autoritatea publică poate stabili un termen mai mare pentru finalizarea

procedurii administrative, care nu va depăși 90 de zile.

A menționat instanța de apel că s-a respectat în cazul dat termenul general al

procedurii administrative. Or, legea specială ce reglementează procedura efectuării

controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, a stărilor de

incompatibilitate, precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor și

anume, Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate,

în redacția legii în vigoare la data inițierii controlului, stabilea alți termeni de finalizare

a procedurii de verificare, care cumulativ depășesc cu mult termenul general al

5

procedurii administrative de 30 de zile prevăzut la art.60 din Codul administrativ,

totodată nefiind stabilit un anumit termen limită în acest sens.

Or, chestiunea cu privire la termenul de verificare a respectării regimului juridic al

conflictelor de interese în privința Galinei Cecan urma a fi verificată prin prisma art. 27

din Codul administrativ, care cert statuează că, în cazul în care prezentul cod sau alte

legi speciale nu impun un anumit termen, autoritățile publice și instanțele de judecată

competente trebuie să acționeze într-un termen rezonabil.

Prin urmare, având în vedere volumul de lucru realizat de către inspectorul de

integritate și sarcina de lucru, instanța de apel a considerat că nu a fost încălcat termenul

rezonabil al procedurii administrative. Mai mult ca atât, Legea nr.132/2016 nu prevede

careva limitări în timp al inspectorului de integritate la efectuarea controlului pentru a

obține toată informația necesară în scopul examinării obiective, corecte și mult

aspectuale a cauzei, cu emiterea în acest sens a unu act de constatare motivat și întemeiat.

Or, termenul special de 30 de zile ar restricționa nu numai inspectorul de integritate în

aplicarea instrumentelor necesare privind verificarea respectării regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, dar și subiectul

supus controlului în cazul imposibilității prezentării unor probe. Cele nominalizate

denotă că, la caz, prevederile art. 60 din Codul administrativ nu sunt aplicabile.

Drept urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul Autorității

Naționale de Integritate precum că, actul contestat urmează a fi anulat din considerentul

emiterii privind lipsa competenței inspectorului de integritate la semnarea actului de

constatare, invocând că, anume inspectorului de integritate în persoană, îi aparține

competența de semnare a actului de constatare, așa cum, art. 19 din Legea enunțată

prevede cert că, inspectorii de integritate desfășoară următoarele activități: b) efectuează

controlul averilor și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor; c) efectuează controlul privind depunerea

în termen a declarațiilor de avere și interese personale de către subiecții declarării; d)

constată diferențele substanțiale, ținând cont de modificările intervenite în averea

subiectului declarării în timpul exercitării mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică și în veniturile obținute de acesta în aceeași perioadă; e) examinează

și soluționează conflictele de interese ale persoanelor prevăzute de Legea privind

declararea averii și a intereselor personale; g) întocmesc acte de constatare în condițiile

legii.

Prin urmare, instanța de apel a relatat că, prima instanță nu a supus unei analize

minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care, însă, necesitau a fi

examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor aspectelor

importante pentru soluționarea cazului dat. Iar astfel, se constată că concluziile instanței

de fond sunt greșite, iar soluția adoptată- neîntemeiată, reieșind din interpretarea eronată

a situației de fapt cât și a prevederilor legii.

La 21 martie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova a

depus recurs nemotivat, ulterior la 28 iulie 2023 a depus recurs motivat împotriva

deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea parțială a deciziei contestate în partea admiterii acțiunii, și pronunțarea unei

hotărâri noi în această parte de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel,

invocând că, consideră decizia menționată supra, ilegală și neîntemeiată pe motiv că

instanța de apel nu a elucidat pe deplin toate temeiurile legale invocate cât și a aplicat

6

eronat normele de drept material care vin în contradicție cu circumstanțele de fapt și de

drept.

A invocat recurenta că, Cecan Galina nu a respectat obligațiile imperative stabilite

prin lege, cu referire la modul, timpul de declarare și soluționare a situațiilor de conflicte

de interese reale în care se afla. Interesul public este afectat de cel personal, deja în cazul

în care obiectivitatea deciziei poate fi pusă la îndoială din cauza legăturilor de rudenie,

care pot crea situații de preferință.

Prin urmare consideră recurentul că concluzia inspectorului de integritate reținută

în actul de constatare nr.121/19 din 27 aprilie 2021, privind încălcarea de către Galina

Cecan, directorul instituției de educație timpurie „Albinuța” din s. Slobozia-Vărăncău,

r. Soroca a regimului juridic al conflictelor de interese prin nedeclararea în termenul

legal a conflictelor de interese, nesoluționarea prin abținere și a admis consumarea

conflictelor de interese, prin emiterea/semnarea actelor juridice/administrative, care

vizează persoane apropiate (soțul, fiul), a admis consumarea conflictelor de interese,

motiv pentru care inspectorul de integritate corect i-a aplicat prin actul de constatare

sancțiunea ce urmează a se aplica subiectului pentru încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese. Or, acțiunile inspectorului de integritate sunt în strictă

conformitate cu cadrul normativ, iar argumentele instanței de apel precum că

inspectorului de integritate nu a motivat temeinicia aplicării sancțiunii le consideră

neîntemeiate.

Întru fortificarea poziției Autoritatea a reținut decizia Curții Constituționale nr. 127

din 29 octombrie 2020 care, la pct. 43 a opinat că, nu poate reține critica cu privire la

accesul la justiție prin faptul că aplicarea prevederilor contestate face imposibilă

individualizarea răspunderii. În acest context, Curtea a notat că, având în vedere

specificul funcției, răspunderea subiectului survine în funcție de acțiunea/inacțiunea sa,

conform legii. Astfel, Curtea a reținut că legislatorul a definit clar tipurile de conflicte

de interese și întinderea acestora, respectiv consecințele lor în funcție de

acțiunea/inacțiunea subiectului și circumstanțele cazului.

Astfel, subiectul declarării este obligat să declare și să soluționeze un conflict de

interese real pentru a evita survenirea conflictului de interese consumat (în cazul acestor

inacțiuni survenind răspunderea contravențională sau penală, după caz), iar în situația în

care subiectul totuși prin acțiune admite conflictul de interese consumat, inspectorul de

integritate aplică prin actul de constatare interdicția stabilită de articolul 23 alin. (6) din

Legea privind declararea averii și intereselor personale.

În final, Autoritatea Națională de Integritate consideră decizia Curții de Apel

Chișinău drept ilegală și neîntemeiată or, instanța de judecată nu a elucidat pe deplin

toate temeiurile legale invocate cât și a aplicat eronat normele de drept material care vin

în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

La 07 aprilie 2023 și ulterior la 21 august 2023, Cecan Galina, reprezentată de

avocatul Stici Roman, a depus recurs împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei contestate în

partea respingerii acțiunii, și pronunțarea unei hotărâri noi în această parte de admitere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel,

invocând că, consideră decizia menționată supra în partea pretențiilor respinse ca fiind

nefondată și pasibilă de a fi casată în această parte pe motiv că instanța de apel nu a

elucidat pe deplin toate temeiurile legale invocate cât și a aplicat eronat normele de drept

material care vin în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

7

În contradictoriu cu decizia contestată a invocat recurenta că, nu s-a aflat în situație

de conflict de interese, motiv pentru care urma a fi anulat și pct. 1 al actului administrativ

contestat. Or, lipsa de analiză a pct. 1 a actului de constatare, constituie încălcarea

dreptului recurentei la un proces echitabil prin tratarea disproporționată a diferitor

aspecte ale cazului, ceea ce indică o abordare părtinitoare, contrară art. 6 din CEDO.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursurile depuse de Autoritatea

Națională de Integritate și Cecan Galina, reprezentată de avocatul Stici Roman, au fost

depuse până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, și vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei

instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 01 martie

2023, și a fost notificat recurenților prin poșta electronică la data de 10 martie 2023

(f.d.201, vol. I). Astfel, la data de 21 martie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a

Republicii Moldova a depus recurs nemotivat și la 07 aprilie 2023 Cecan Galina,

reprezentată de avocatul Stici Roman, a depus recurs nemotivat, împotriva deciziei din

01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună

cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia hotărârii

motivate a fost notificată recurenților la data de 19 iulie 2023 (f.d. 210, vol. I).

La data de 28 iulie 2023 Autoritatea Națională de Integritate, a depus recursul

motivat împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.1-5, vol.

II).

Astfel, recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate este depus cu

respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare

până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023).

La 16 august 2023 și la 07 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat

în adresa participanților la proces copia recursurilor depuse de Autoritatea Națională de

8

Integritate și Cecan Galina, reprezentată de avocatul Stici Roman, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

În conformitate cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ,

Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile

de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești,

completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat

admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători

poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un

complet din 9 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, recursul considerat admisibil se

examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului

în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte

cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul

considerat admisibil.

În jurisprudența sa, CtEDO a statuat că participanții la proces trebuie să aibă o

oportunitate rezonabilă de a se expune asupra tuturor argumentelor juridice relevante,

inclusive și a celor ridicate din oficiu (ex officio) de către judecătorul național. Ce

înseamnă „oportunitate rezonabilă” se apreciază in concreto pornind de la

circumstanțele cauzei |(vezi, printre altele, cauza Ruiz-Mateos vs. Spania, cererea no.

12952/87, hotărârea din 23 iunie 1993; cauza Vermeulen vs. Belgia, cererea nr.

19075/91, hotărârea din 20 februarie 1996; cauza Kakabadze și alții v. Georgia, cererea

nr. 1484/07, hotărârea din 2 octombrie 2012, nr. 76).

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat

oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recurs, deoarece criticele recurenșilor, au fost expuse cu suficientă claritate

și bazate pe circumstanțele care au fost puse în discuție în fața instanțelor ierarhic

inferioare.

În ceea ce vizează recursul depus de Cecan Galina, reprezentată de avocatul Stici

Roman, împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în raport cu

actele cauzei, completul Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia,

din următoarele motive.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei

instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 01 martie

2023, și a fost notificat recurenților prin poșta electronică la data de 10 martie 2023

(f.d.201, vol. I). Astfel, la data de 07 aprilie 2023 Cecan Galina, reprezentată de avocatul

Stici Roman, a depus recurs nemotivat, împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții

de Apel Chișinău.

Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună

cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia hotărârii

motivate a fost notificată recurenților la data de 19 iulie 2023 (f.d. 210, vol. I).

9

La 21 august 2023, Cecan Galina, reprezentată de avocatul Stici Roman, a depus

recurs împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, (f.d.1-5, 13-15,

vol. II).

Așadar, având în vedere cele constatate, este cert că termenul de 30 de zile, prevăzut

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ, pentru prezentarea recursului motivat a început

să curgă din data de 20 iulie 2023, ziua imediat următoare celei în care reprezentantului

recurentei, i-a fost notificată copia deciziei motivate din 01 martie 2023 a Curții de Apel

Chișinău și a expirat la data de 18 august 2023.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurenta Cecan Galina a

depus la 21 august 2023 motivarea recursului împotriva deciziei din 01 martie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, adică în afara termenului legal, motiv pentru care survin

consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ – recursul se declară inadmisibil,

în special, când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Cecan Galina,

reprezentată de avocatul Stici Roman, ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu

respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că

prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul

securității raporturilor juridice.

Referitor la recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție, studiind materialele dosarului, consideră recursul

admisibil, admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, cu casarea

parțială a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii în această parte, prin care

se respinge pretenția Galinei Ceacan împotriva Autorității Naționale de Integritate cu

privire la anularea punctelor 2, 3 și 4 din Actul de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie

2019, din considerentele ce urmează.

Conform art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, în urma examinării

recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: admite

recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.

În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin.

(2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin.

(1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată

nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Prin prisma alin. (2) și (3) al aceluiași articol, (2) instanța de judecată depune

eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea

corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor

declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică

asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții

10

la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la

proces.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că unul dintre

principiile procedurii de contencios administrativ potrivit art. 36 din Codul

administrativ, constituie principiul supremației dreptului, care prevede că instanța de

judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată să

respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului,

drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de stat.

Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în

considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de

judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului

determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele esențiale

care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 09

decembrie 1994 §27).

Recapitulând esența litigiului, instanța de recurs reține următoarea stare de fapt:

La 06 ianuarie 2021 în cadrul Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată

sesizarea nr. 153 cu privire la respectarea regimului juridic al conflictului de interese,

prin care s-a comunicat că, Cecan Galina, directorul instituției de educație timpurie

„Albinuța” din s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca, a încălcat regimul juridic al conflictelor

de interese prin nedeclararea în termenul legal a conflictelor de interese, prin angajarea

persoanelor apropiate în funcția de șef de gospodărie, paznic pe Cecan Iurie (soțul) și în

funcția de paznic pe Cecan Mihai (fiul), contrar prevederilor art. 12 alin. (4) din Legea

nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale.

La 29 ianuarie 2021, Inspectorul de integritate, Virgiliu Bardă, a emis procesul-

verbal de inițiere a controlului nr. 56/19, prin care a dispus inițierea controlului pe faptul

unei eventuale încălcări a regimului juridic al conflictelor de interese de către Cecan

Galina, directorul instituției de educație timpurie „Albinuța” din s. Slobozia-Vărăncău,

r. Soroca, și, informarea ultimei despre inițierea în privința sa a controlului potrivit art.

33 din Legea nr. 132/2016 (f.d. 65-66, dos. administrativ).

Prin scrisoarea nr. 04-19/378 din 02 februarie 2021, Cecan Galina s fost informată

despre inițierea în privința sa a controlului privind respectarea regimului juridic al

conflictului de interese (f.d. 55, dos. administrativ).

Prin scrisoarea nr. 04-19/379 din 02 februarie 2021, Inspectorul de integritate,

Virgiliu Bardă, a solicitat Primăriei com. Vărăncău, prezentarea Autorității Naționale de

Integritate a informațiilor și copiilor autentificate a actelor confirmative:

- dispoziției de angajare, contractul de muncă, fișa postului, precum și alte acte

semnate la angajare de Galina Cecan, în calitatea de director al Grădiniței de copii, s.

Slobozia-Vărăncău, r. Soroca;

- actele administrative și juridice (documente, ordine, dispoziții, contracte, etc)

emise de directorul Grădiniței de copii din s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca, în privința

soțului, Iurie cecan și a fiului Mihai Cecan, precum și cererile ce au servit la baza

emiterii ordinelor, începând cu 2016-prezent;

- în cazul declarării conflictelor de interese de către Galina Cecan, prezentarea

extrasului din Registrul declarațiilor privind conflictele de interese șo soluțiile aprobate

(f.d. 52, dos. administrativ).

11

Prin invitația Inspectorului de integritate, Virgiliu Bardă nr. 04-19/378 din 02

februarie 2021, ce a fost expediată Galine Cecan pe adresa r-nul Soroca, s. Slobozia-

Vărăncău, și fiind recepționată de aceasta conform informației de pe portalul Poștei

Moldovei în data de 10 februarie 2021, totodată și prin intermediul aplicației Viber,

ultima în conformitate cu art. 37 alin. (3) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea

națională de Integritate, a fost invitată la sediul Autorității Naționale de Integritate,

pentru a prezenta în termen de 15 zile de la recepționarea invitației, punctul de vedere

(în scris) asupra obiectului controlului. Totodată, i s-a comunicat despre drepturile

persoanei supuse controlului, conform art. 33 din Legea nr. 132/2016 (f.d. 55, 53-54,

dos. administrativ).

Astfel, Galina Cecan, prin intermediul aplicației Viber, fiindu-i solicitat de a-și

expune punctul de vedere, a comunicat că recunoaște că a încălcat legea pentru că nu a

știut cu privire la conflictul de interes, în luna martie 2019, la Soroca a avut un seminar

cu reprezentanții de la Autoritatea Națională de Integritate, unde a aflat de problema cu

conflictul de interese, și, îndată ce a aflat, s-a eliberat din funcție (f.d.12, dos.

administrativ).

La 10 martie 2021 și ulterior 29 martie 2021, în adresa Inspectorul de integritate,

Virgiliu Bardă, Primarul comunei Vărăncău, r. Soroca, a expediat scrisoarea nr. 02/1-

37/14 și nr. 02/1-37/42, ce a fost înregistrată în cancelaria Autorității Naționale de

Integritate cu nr. 1998 și nr. 2651, prin care a remis copii a Extraselor din ordinele de

numire în funcție și de eliberare, contracte de muncă, fișa postului semnată de către

Galina Cecan, director a IET s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca (f.d. 15-48, dos.

administrativ).

La 08 aprilie 2021, în adresa Inspectorul de integritate, Virgiliu Bardă, Primarul

comunei Vărăncău, r. Soroca, a expediat scrisoarea nr. 02/1-37/44, ce a fost înregistrată

în cancelaria Autorității Naționale de Integritate cu nr. 2930, prin care a comunicat că,

de către Galina Cecan director al IET s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca, conform

Registrului declarațiilor privind conflictele de interese nu sânt depuse declarații privind

conflictele de interes (f.d. administrativ 14).

În rezultatul examinării înscrisurilor administrate în cursul procedurii de control,

la27 aprilie 2021, inspectorul de integritate Virgiliu Bardă a emis actul de constatare nr.

121/19, prin care a decis că:

„Albinuța” din s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca, a încălcat regimul juridic al conflictelor

de interese prin nedeclararea în termenul legal a conflictelor de interese, nesoluționarea

prin abținere și a admis consumarea conflictelor de interese, prin emiterea/semnarea

actelor juridice/administrative, care vizează persoane apropiate (soțul, fiul);

în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea încetării raporturilor de muncă

a Galinei Cecan, directorul instituției de educație timpurie „Albinuța” din s. Slobozia-

Vărăncău, r. Soroca;

de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani din data

eliberării sau din data rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii

definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența

conflictului de interese;

a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din data eliberării sau din data

12

rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii definitivă și

irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de

interese (f.d.17-24).

dreptul de a-1 contesta în termen de 15 zile de la primirea acestuia, în instanța de

contencios (f. d. 17-124,Vol. I).

Prin scrisoarea nr. 04-19/2097 din 27 aprilie 2021, în adresa Galinei Cecan a fost

remis Actul de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie 2021 (f.d. 16), fiind recepționat de

către destinatar în data de 27 septembrie 2021, fapt confirmat prin semnătura aplicată pe

avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. administrativ 6).

Nefiind de acord cu actul de constatare, Cecan Galina a depus prezenta acțiune în

instanța de contencios administrativ, pledând în fața instanței asupra ilegalității actului,

invocând lipsa existenței conflictului de interese.

Prima instanță, judecând cauza în fond a ajuns la concluzia respingerii ca

neîntemeiată a cererii de chemare în judecată depusă de Cecan Galina împotriva

Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova, persoană terță Primăria com.

Vărăncău, cu privire la anularea actului administrativ.

Curtea de Apel Chișinău fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, a

ajuns la concluzia admiterii apelului declarat, de a casa hotărârea din 06 iulie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a emite o hotărâre nouă prin care s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Cecan Galina împotriva Autorității

Naționale de Integritate, cu privire la anularea actului administrativ, cu anularea pct. 2,

pct. 3 și pct. 4 din actul de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie 2021, emis de către

Autoritatea Națională de Integritate în privința Galinei Cecan.

În rest pretențiile au fost respinse, ca neîntemeiate.

Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor invocate în recurs,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că soluția instanței de apel

cu privire la admiterea pretenției privind anularea punctelor 2, 3 și 4 din Actul de

constatare nr.121/19 din 27 aprilie 2021, este greșită, emisă cu aplicarea eronată a

normelor de drept material.

Potrivit art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ

și art. 219 alin. (3) din Codul administrativ, instanța de judecată nu are dreptul să

depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul

cererilor formulate de participanții la proces.

Ținând cont de conjunctura circumstanțelor de fapt și a normelor precitate, întru

respectarea limitelor judecării recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție decelează că obiect al prezentei proceduri de recurs inițiate la cererea de recurs

depusă de Autoritatea Națională de Integritate și recursul depus de Cecan Galina,

reprezentată de avocatul Stici Roman, constituie actul de constatare nr. 121/19 din 27

aprilie 2021, întocmit în privința Galinei Cecan de către Autoritatea Națională de

Integritate.

Verificând legalitatea și temeinicia deciziei instanțe de apel, în partea contestată, în

raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recursul depus de Autoritatea

Națională de Integritate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

instanța de apel a interpretat eronat normele de drept material și a dat o apreciere greșită

materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la adoptarea soluției neîntemeiate de

admitere a pretențiilor Galinei Cecan împotriva Autorității Naționale de Integritate cu

13

privire la anularea punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie

2021.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că potrivit pct. 1 din

actul de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie 2021, al Autorității Naționale de Integritate

a fost stabilit că Cecan Galina, directorul instituției de educație timpurie „Albinuța” din

s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese prin

nedeclararea în termenul legal a conflictelor de interese, nesoluționarea prin abținere și

a admis consumarea conflictelor de interese, prin emiterea/semnarea actelor

juridice/administrative, care vizează persoane apropiate (soțul, fiul).

La caz, instanța de recurs consideră relevant faptul că deși pct.1 a fost contestat cu

apel de către reclamanta Cecan Galina, prin decizia Curții de Apel Chișinău s-a respins

ca neîntemeiată pretenția respectivă, fiind constată existența reală a unui conflict de

interese la emiterea/adoptarea actului administrativ.

Prin urmare, instanța de recurs constată că Cecan Galina, exercitând funcția de

director al instituției de educație timpurie „Albinuța” din s. Slobozia-Vărăncău, r.

Soroca, nu a informat Autoritatea Națională de Integritate despre conflictul de interese

real și nu l-a soluționat prin abținere, prin ce a admis consumarea conflictului de interese

când a emis actele administrative și juridice în calitate de director al instituției de

educație timpurie „Albinuța” din s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca, ce îl vizează pe șotul

ei, Cecan Iurie și fiul Cecan Mihail, unde are un interes personal ce influențează sau ar

putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce

îi revin potrivit legii.

Conform art. 23 alin. (4), (7) și (8) din Legea privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la data emiterii

actului contestat, fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a

soluționat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat,

direct sau prin intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a

participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de

interese constituie temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru

revocarea, destituirea sau, după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori

de serviciu ale subiectului în cauză.

În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de demnitate publică

la data constatării averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de

interese, interdicția de 3 ani se aplică potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv

actul de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă și irevocabilă hotărîrea

judecătorească prin care se confirmă existența averii nejustificate, a stării de

incompatibilitate ori a conflictului de interese.

Autoritatea Națională de Integritate ține Registrul de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, care este publicat pe

pagina web oficială a Autorității.

În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra, instanța de

recurs notează că instanța ierarhic inferioară constatând încălcarea regimului

conflictelor de interese, prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese de

către Cecan Galina, și respectiv legalitatea punctului 1 din actul de constatare nr. 121/19

din 27 aprilie 2021, neîntemeiat a anulat punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare

menționat.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de

apel greșit a concluzionat că măsurile aplicate de inspectorul de integritate și indicate la

14

punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie 2021 urmau a fi

verificate prin prisma principiului proporționalității.

La acest capitol, instanța de recurs evidențiază că, conform art. 39 alin. (1)-(3)

din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate în

redacția în vigoare la data emiterii actului contestat, în cazul în care se constată

nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese, inspectorul de integritate

încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și îl trimite instanței judecătorești

spre examinare conform procedurii stabilite de Codul contravențional al Republicii

Moldova.

Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al

conflictului de interese rămîne definitiv, Autoritatea sesizează în termen de cel mult 5

zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în

funcție a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după

caz, în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale

persoanei care a emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane

terțe, actul juridic, sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea

dispozițiilor legale privind conflictul de interese.

Sancțiunea disciplinară poate fi aplicată după rămânerea definitivă a actului de

constatare, în condițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară.

Iar, art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate în redacția în vigoare după emiterii actului

contestat (aplicat greșit de către instanța de apel), prevede că, în cazul în care se

constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese ori încălcarea

regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de

integritate:

a) încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și aplică sancțiunea

contravențională. Termenul de prescripție a răspunderii contravenționale nu se aplică;

b) după caz, emite un act de constatare în care solicită încetarea mandatului, a

raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării și aplică pentru acesta

interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.

Inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile menționate la alin. (1) lit.

b) în funcție de gradul de vinovăție al subiectului declarării, de natura abaterii, de

numărul și durata abaterilor, de comiterea unor abateri similare anterior, de prejudiciul

adus interesului public și de funcția publică deținută.

Dacă actul de constatare rămâne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen de cel

mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea

în funcție a subiectului declarării în vederea încetării mandatului, a raporturilor de

muncă sau de serviciu ale acestuia.

În interpretarea corectă a normelor precitate, instanța de recurs consideră necesar

să evidențieze că prin modificările operate prin Legea nr. 130 din 07 octombrie 2021

inspectorul de integritate a fost investit de legiuitor cu dreptul discreționar care i-ar

permite aplicarea anumitor măsuri în cazul în care se constată nedeclararea sau

nesoluționarea unui conflict de interese. Însă, la caz sunt aplicabile prevederile până la

modificări, or, actul de constatare a fost adoptat la 27 aprilie 2021.

Prin urmare, instanța de recurs constată că inspectorul de integritate întemeiat a

ajuns la concluzia de a o decădea, pe Cecan Galina, din dreptul de a exercita o funcție

publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o

perioadă de 3 ani din data eliberării sau din data rămânerii definitive a actului de

15

constatare, ori din data rămânerii definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin

care se confirmă existența conflictului de interese și, înscrierea Galinei Cecan în

Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de

demnitate publică din data eliberării sau din data rămânerii definitive a actului de

constatare, ori din data rămânerii definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin

care se confirmă existența conflictului de interese.

Astfel, prevederile legale criticate reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea

transparenței în exercitarea funcțiilor publice și, mai mult, au ca scop garantarea

exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.

La caz, este cert că la aplicarea măsurilor restrictive față de Cecan Galina, director

al instituției de educație timpurie „Albinuța” din s. Slobozia-Vărăncău, r. Soroca, la

punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie 2021 urmau,

Autoritatea Națională de Integritate a respectat procedura de emitere a actului

administrativ, actul este emis de către un organ competent și în corespundere cu normele

legii materiale aplicabile speței, instanța de recurs nu a constatat admiterea a careva

abateri la emiterea actului administrativ individual defavorabil emis în privința

reclamantului de către Autoritatea Națională de Integritate, legalitatea pct. 2, 3 și 4 din

actul de constatare nefiind pusă la îndoială, iar contrariul nu a fost demonstrat în cadrul

examinării cauzei.

Sintetizând cele reliefate supra instanța de recurs constată netemeinicia pretențiilor

Galinei Cecan cu privire la anularea punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr.121/19

din 27 aprilie 2021, prin urmare netemeinicia deciziei instanței de apel în partea

admiterii acestor pretenții.

Pentru motivele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Cecan Galina, reprezentată de

avocatul Stici Roman, admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, de

a casa parțial decizia din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău în partea admiterii

acțiunii Galinei Cecan și anulării punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 121/19

din 27 aprilie 2021, întocmit în privința Galinei Cecan de către Autoritatea Națională de

Integritate, cu emiterea în această parte a unei noi decizii de respingere a pretențiilor

Galinei Cecan împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea pct.

2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 121/19 din 27 aprilie 2021.

În conformitate cu art. 245, 246 alin. (1) și (2) lit. e), art. 248 alin. (1) lit. b) și art.

248 alin. (2) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Recursul depus de Cecan Galina, reprezentată de avocatul Stici Roman, se declară

inadmisibil.

Se admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Se casează parțial decizia din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cecan

Galina împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoană terță Primăria com.

Vărăncău, cu privire la anularea actului administrativ, și anume în partea admiterii

parțiale a acțiunii înaintate de Cecan Galina și anulării punctelor 2, 3 și 4 din actul de

constatare nr.121/19 din 27 aprilie 2021, întocmit în privința lui Galinei Cecan de către

Autoritatea Națională de Integritate, și în această parte se emite o decizie nouă prin care:

16

Se resping ca neîntemeiate pretențiile lui Galinei Cecan împotriva Autorității

Naționale de Integritate cu privire la anularea punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare

nr. 121/19 din 27 aprilie 2021, întocmit în privința lui Galinei Cecan de către Autoritatea

Națională de Integritate.

Decizia este irevocabilă

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

17