3ra-1243/22 — privind anularea actului administrativ

3ra-1243/22 — privind anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Autoritatea Națională de

Integritate,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată

depusă de Viorica Vîrlan împotriva Autorității Naționale de Integritate

privind anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate și s-a

menținut din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

(Dosarul nr.3ra-1243/22

Nr. PIGD 2-21049005-01-3ra-06122022)

Interpretarea termenului procedurii administrative, competența inspectorului

de integritate, evaluarea conflictului de interese și proporționalitatea

sancțiunilor aplicate de Autoritatea Națională de Integritate.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

20 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Autoritatea Națională

de Integritate,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului

administrativ individual defavorabil.

12 martie 2021, întocmit de inspectorul de integritate Radion Rusnac, în

urma controlului respectării regimului juridic al conflictelor de interese de

către Viorica Vîrlan, director al Grădiniței din sat. Cerlina, comuna

Nimereuca, r-l Soroca, s-a constatat încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese, manifestat prin nedeclararea în termenul legal a

conflictelor de interese, nesoluționarea conflictelor de interese și

încheierea/semnarea actelor juridice (trei la număr); s-a decăzut Viorica

Vîrlan din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate

publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani și înscrierea

în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție

publică sau de demnitate publică; s-a sesizat autoritatea responsabilă în

vederea inițierii procedurii de încetare a raporturilor de munci ori de serviciu

cu Viorica Vîrlan.

conținute în actul de constatare nr. 65/22 din 12 martie 2021, î-l consideră

neîntemeiat și ilegal.

inspectorului de integritate se circumscriu faptului emiterii și semnării la 12

august 2016, a ordinului nr. 15 cu privire la demisia lui Ion Vîrlan din funcția

de paznic al grădiniței, precum și la 15 august 2016 a ordinului nr. 16 cu

privire la angajarea în funcție de paznic al grădiniței a lui Alexandru Vîrlan,

urmat și de încheierea contractului individual de muncă nr. 17 cu acesta.

adevărat grad de rudenie, și anume, legătura mamă-fiu dintre Viorica Vîrlan

și Alexandru Vîrlan, precum și relația soție-soț dintre Viorica Vîrlan și Ion

Vîrlan.

gradului de rudenie, Viorica Vîrlan a informat Primarul comunei Nimereuca,

în calitatea sa de fondator și organ ierarhic superior, însă, urmare a lipsei

1

unui mecanism clar de declarare a conflictelor de interese, nu a avut loc

procedura scrisă de soluționare.

Legea privind declararea averii și a intereselor personale, au fost publicate

în Monitorul Oficial nr. 245-246 din 30 iulie 2016, lipsind la data emiterii

actelor, adică după 15 zile de la publicarea lor, o procedură implementată de

declarare și soluționare a conflictelor de interese.

prezentate inspectorului de integritate și anexele la dosarul de control, dar și

de către martorul Ion Naval, primar al comunei Nimereuca la data emiterii

actelor.

ordinele din 12 și 15 august 2016, drept viciate de conflict de interese, iar

exercitarea obligațiunilor de serviciu afectată, or, nivelul de salarizare în

mărime de 1 565,00 de lei, lunar, pentru postul de paznic nu era atractiv,

lipsind persoane doritoare de a ocupa postul respectiv, iar funcționarea

grădiniței urma să fie asigurată.

133/2016, iar încălcarea lor nu a fost stabilită de către inspectorul de

integritate, reținându-se doar prezența formală a relației de rudenie dintre

semnatarii actelor juridice și ignorându-se faptul că interesul public nu a fost

afectat.

efectuate a procedurii administrative stabilit de art.60 din Codul

administrativ, or, sesizarea Autorității Naționale de Integritate a avut loc la

30 noiembrie 2020, pe când, actul de constatare a fost emis la 12 martie 2021,

adică, cu încălcarea termenului stabilit de lege.

acțiunii, anularea actului de constatare nr. 65/22 din 12 martie 2021.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, s-a admis cererea de chemare în judecată. S-a anulat actul de

constatare a inspectorului de integritate al Inspectoratului de Integritate al

Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova nr. 65/22 din 12

martie 2021 (f.d.44; 47/54).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

alin. (1) din Codul administrativ, Autoritatea Națională de Integritate a depus

apel nemotivat (f.d. 46), iar la 30 decembrie 2021, cu respectarea termenului

prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a depus motivarea

acestuia împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de

2

apel, casarea hotărârii din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f.d.62/66).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel depusă de Autoritatea Națională de Integritate și s–a menținut

hotărârea din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

(f.d.90; 91/113).

art.189 alin. (1), art.191 alin. (1), art.196 alin.(1), art.209 alin.(1) din Codul

Administrativ, prevederile art.2 alin.(1) și alin.(3), art.36 alin.(1), art.36 alin.

(1) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate

(în redacția legii în vigoare la data emiterii actului de constatare), în raport

cu criticele formulate în cererea de apel a conchis că soluția instanței de fond

privind admiterea acțiunii este una corectă, rezultată din aprecierea corectă

a materialului probator și interpretarea justă a normelor de drept material.

alin.(1) lit. a) din Codul administrativ, actul de constatare nr.65/22 din 12

martie 2021 emis de inspectorul de integritate al Inspectoratului de

Integritate a Autorității Naționale de Integritate – este un act administrativ

individual defavorabil, or, prin acesta, s-a constatat că Viorica Vîrlan a

încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, fiind dispusă sesizarea

autorității competente în vederea inițierii procedurii de încetare a raporturilor

de muncă sau de serviciu și decăderea acesteia din dreptul de a exercita

funcții publice și funcții de demnitate publică.

Vîrlan a revendicat apărarea pe calea controlului judecătoresc a unui drept în

sensul art.17 din Codul administrativ, și anume, dreptul de a exercita funcția

publică sau funcția de demnitate publică, situație ce denotă, că la caz, a fost

întrunită și condiția revendicării unui drept legitim.

Vîrlan este admisibilă, fiind depusă în instanța competentă, în termenul

stabilit de lege, astfel că, urmează a fi supus dezbaterii fondul cauzei.

faptul că, legalitatea și temeinicia unui act administrativ, vizează mai multe

aspecte, între care respectarea competenței, respectarea procedurii și

respectarea legii.

urmează să verifice legalitatea și temeinicia actului administrativ individual,

sub următoarele aspecte: respectarea competenței, respectarea procedurii și

respectarea dispozițiilor legale care se referă la temeinicia actului. Or, după

cum s-a indicat anterior, Autoritatea Națională de Integritate este competentă

să examineze sesizările cu privire la respectarea regimului juridic al

3

conflictelor de interese, astfel că, prima dimensiune a legalității actului

administrativ contestat, care se circumscrie respectării competenței, nu este

afectată de vicii.

reiterat că potrivit art. 29 din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să își exercite atribuțiile legale în

mod imparțial, indiferent de propriile convingeri sau interesele persoanelor

care le reprezintă.

structurează astfel încât participanții să poată înțelege fiecare etapă a

procedurii. Dacă este necesară contribuția unui participant, acestuia i se

comunică neîntârziat, într-un limbaj clar și ușor de înțeles, acțiunile care

trebuie întreprinse. În condițiile legii, autoritățile publice trebuie să asigure

participarea neîngrădită la procedura administrativă a persoanelor interesate.

nr. 132/2016, instanța de apel a menționat că principiul de distribuire

aleatorie obligatorie a sesizărilor la Autoritatea Națională de Integritate a fost

introdus prin Legea nr. 132/2016, iar norma legală care a instituit acest

mecanism, este o normă imperativ - onerativă de ordine publică, care

consacră principiul repartizării aleatorii a sesizărilor, nefiind admise excepții

de la acest principiu.

electronic „e-Integritate”, lansat în exploatare industrială în ianuarie 2018,

astfel încât, inspectorul de integritate competent să efectueze controlul, fiind

stabilit în mod aleatoriu, cu excluderea factorului decizional uman.

administrativ lipsește fișa de repartizare aleatorie a sesizării depuse de

Inspecția Financiară, situație ce denotă, că la caz au fost admise derogări de

la dispozițiile art.30 din Legea nr. 132/2016, iar actul de constatare contestat

este afectat de vicii de valabilitate.

statuat că lipsa la materialele dosarului administrativ a înscrisului care

dovedește repartizarea aleatorie a sesizării, din care să rezulte cine și când a

înregistrat sesizarea în sistemul electronic pentru distribuire electronică,

când a fost distribuită electronic sesizarea și dacă a fost distribuită electronic

sesizarea inspectorului care a efectuat controlul, atestă că sesizarea nu a fost

distribuită aleatoriu, situație ce nu exlude implicarea factorului uman la

repartizarea aleatorie sau manipularea sistemului electronic.

sesizărilor în mod aleatoriu, fiind reglementat prin norme, de ordine publică,

de organizare a activității Autorității, neregularitățile procedurale constând

în încălcarea acestui principiu, constituie un viciu deosebit de grav (art.141

4

alin.(1) din Codul administrativ), care denotă efectuarea unei proceduri

administrative de control cu încălcarea principiului legalității garantat de

art.21 din Codul administrativ, principiului imparțialității garantat de art.25

din Codul administrativ, principiului comprehensibilității și transparenței

garantat de art.32 din Codul administrativ și prin urmare confirmă

ilegalitatea actului administrativ.

repartizarea aleatorie prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor a

sesizării din 30 noiembrie 2020, denotă cert că Autoritatea a încălcat

prevederile art. 30 alin.(1) și art.37 alin.(1) din Legea nr.132/2016 și

principiul consacrat prin aceste norme, ceea ce denotă ilegalitatea procedurii

de control și ilegalitatea actului de constatare nr.65/22 din 12 martie 2021.

Autoritatea Națională de Integritate a anexat un extras din programul e-

integritate, din care ar rezulta că sesizarea depusă de Inspecția Financiară a

fost repartizată pe 14 decembrie 2020, ora 16:10:56, inspectorului de

integritate Rodion Rusnac, pentru verificare prealabilă, însă, înscrisul

respectiv a fost prezentat cu derogare de la dispozițiile procedurale.

din Codul administrativ, în procedura de apel nu pot fi prezentate probe noi

decât dacă un participant la proces dovedește că a fost în imposibilitate să le

prezinte în procedura de examinare în fond și instanța de apel le admite

printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs. Or, din sensul normei legale

enunțate se atestă că partea poate prezenta probe noi în apel, doar în cazul în

care dovedește că a fost în imposibilitate să se prezinte la judecarea cauzei

în fond.

întocmit și prezentat instanței de fond de către Autoritatea Națională de

Integritate, instituție care a avut obligația de a anexa la dosarul administrativ

toate înscrisurile ce se referă la procedura administrativă. Or, conform art.

82 alin. (1) din Codul administrativ, dacă procedura administrativă trebuie

realizată în scris conform art.28 sau se realizează în scris, autoritatea publică,

concomitent cu inițierea procedurii, întocmește un dosar în format electronic

sau pe suport de hârtie, care conține toate documentele și înscrisurile ce se

referă la procedura respectivă. Dosarul în format electronic conține, după

caz, copii scanate de pe documentele pe suport de hârtie, autenticitatea

copiilor fiind confirmată prin semnătura electronică aplicată de persoana

responsabilă din cadrul autorității publice, documente electronice, alte

înscrisuri și informații relevante expuse în format electronic.

dosarului administrativ, Autoritatea Națională de Integritate era obligată să

anexeze toate înscrisurile necesare, fapt ce a fost ignorat de aceasta, care a

anexat la dosarul administrativ doar o parte din acte, selectând în baza unor

5

criterii nespecificate și neclare, înscrisurile pe care le-a anexat la dosarul

administrativ. Or, prezentarea fișei de repartizare în instanța de apel, cu

derogare de la prevederile art. 238 din Codul administrativ, fără confirmarea

imposibilității prezentării fișei la judecarea cauzei în fond, denotă cert că fișa

de repartizare reprezintă o probă inadmisibilă, care urmează a fi exclusă din

probatoriu, nefiind pasibilă de a fi luată în considerare la executarea testului

de legalitate și temeinicie a hotărârii primei instanțe.

a invocat netemeinicia concluziilor instanței de fond referitoare la încălcarea

principiului repartizării aleatorii a sesizării, așa cum fișa de repartizare,

nefiind parte a dosarului administrativ, respectiv a procedurii administrative

- a fost prezentată doar instanței de apel cu încălcarea dispozițiilor art. 238

din Codul administrativ, fiind calificată ca o probă inadmisibilă.

efectuată în privința Vioricăi Vîrlan, s-a desfășurat cu încălcarea termenilor

procedurii administrative, stabilită de Codul administrativ, iar în acest sens,

se impun a fi precizate următoarele.

Autoritatea Națională de Integritate, cu prioritate, se bazează pe 3 legi

organice și anume: Legea nr.132 din 17 iunie 2016, Legea nr.133 din 17 iunie

2016 și Codul administrativ nr.116 din 19 iulie 2018( în vigoare din 1 aprilie

2019).

la Autoritatea Națională de Integritate și nici Legea nr.133 privind declararea

averii și a intereselor personale nu instituie careva reguli cu privire la

termenii de finalizare a procedurii de control și de emitere a actului de

constatare. În același timp, în Codul administrativ este prevăzut un capitol

aparte (capitolul III, art.60-65) care expres reglementează termenele în

procedura administrativă. Astfel, conform art. 60 din Codul administrativ,

termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de

30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.

legală, care să fie pertinentă și aplicabilă acestor raporturi juridice, nu

instituie alte termene, prin urmare se vor aplica cerințele capitolului III din

Codul administrativ, iar drept consecință, în sensul art.60 alin.(5) din Codul

administrativ, în mod excepțional, când în procedura administrativă se

înregistrează cazuri de complexitate deosebită care necesită timp pentru

prelucrarea documentelor, autoritatea publică poate stabili un termen mai

mare pentru finalizarea procedurii administrative, care nu va depăși 90 de

zile.

că Autoritatea Națională de Integritate a avut la dispoziție un termen maxim

de 90 zile pentru a finaliza procedura administrativă.

6

Vîrlan a fost depusă pe 30 noiembrie 2020, procesul-verbal de inițiere a

controlului a fost emis la 14 decembrie 2020, iar actul de constatare a fost

întocmit la 12 martie 2021. Aceste circumstanțe denotă în mod cert, că

inspectorul de integritate a încălcat termenii de efectuare a controlului în

privința reclamantei/intimate, stabiliți de Codul administrativ, încălcare ce

denotă încă un element de ilegalitate a actului contestat.

Codul administrativ, în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu

impun un anumit termen, autoritățile publice trebuie să acționeze într-un

termen rezonabil, însă, în contradicție cu alegațiile apelantei, art.60 – art.65

din același cod stabilește exact termenele procedurii administrative, situație

care exclude aplicarea termenului rezonabil.

termenului de control corespunde zilei în care la Autoritatea Națională de

Integritate a fost înregistrată sesizarea în privința Vioricăi Vîrlan, adică datei

de 30 noiembrie 2020 și, respectiv, procedura de control urma a fi închisă în

termen de 30 zile, adică la data de 30 decembrie 2020, dar, în orice caz,

procedura administrativă nu putea depăși 90 zile și trebuia finalizată în

termen maxim de până la 28 februarie 2021, însă aceasta a fost terminată

abia la 12 martie 2021, la împlinirea a 102 zile, fără a fi prezentate careva

elemente plauzibile de justificare a încălcării termenilor de efectuare a

controlului.

precizat că după depunerea sesizării și întocmirea procesului-verbal de

inițiere a controlului, inspectorul de integritate la 14 decembrie 2020, a

solicitat Primăriei comunei Nimereuca prezentarea unor acte relevante

cauzei; iar la 13 ianuarie 2021, a solicitat subiectului controlului prezentarea

explicațiilor scrise, care urmau a fi prezentat în termen 15 zile de la

recepționarea demersului, adică, până la 06 februarie 2021. Astfel, actele

dosarului administrativ atestă că pe toată durata procedurii administrative de

102 zile, inspectorul de integritate nu a realizat un volum excesiv mare de

acțiuni, limitându-se doar la solicitarea unor acte de la Primăria comunei

Nimereuca, informarea subiectului declarării despre inițierea controlului și

solicitarea explicațiilor de la subiect, situație ce denotă, că termenul de

efectuare a controlului de 102 zile, este exagerat de mare și nejustificat.

Autoritatea Națională de Integritate a încălcat termenul de efectuare a

procedurii administrative, se deduce că actul de constatare este afectat de

vicii de legalitate și urmează a fi anulat.

că dispozițiile art. 60 din Codul administrativ, nu sunt incidente speței, or,

de vreme ce la data inițierii și desfășurării controlului, Legea nr.132/2016 și

7

Legea nr.133/2016, nu stabileau termenul de efectuare a controlului,

inspectorul de integritate urma să se conducă de termenul de desfășurare a

procedurii administrative, stabilit la art.60 din Codul administrativ.

apelantei la prevederile Legii nr.130/2021, așa cum, Legea respectivă a fost

adoptată la 70 octombrie 2021 și a intrat în vigoare la 29 octombrie 2021, pe

când, controlul în privința Vioricăi Vîrlan a fost inițiat în baza sesizării

depuse la 30 noiembrie 2020, când dispozițiile legale la care s-a făcut referire

în apel, nu erau adoptate și intrate în vigoare.

Legea nr.130/2021, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

din 29 octombrie 2021, situație ce denotă, că legea respectivă a intrat în

vigoare pe 29 octombrie 2021 și, începând cu această dată, legea este

aplicabilă, neputând a fi aplicată cu caracter retroactiv.

repartizate prezentată de Autoritatea Națională de Integritate, este indicat,

„data deschiderii” – 14 decembrie 2020, ora 16:10:56 și „termenul-limită” –

14 februarie 2021. Aceste mențiuni din fișa de repartizare, care de altfel sunt

conforme cu dispozițiile art.60 din Codul administrativ, denotă că, controlul

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către

Viorica Vîrlan urma a fi finisat până la 14 februarie 2021, pe când, acesta a

fost finisat abia la 12 martie 2021, odată cu emiterea actului de constatare.

termenului de efectuare a controlului, constituie o încălcare a procedurii

stabilite de lege și, constituie temei de anulare a actului de constatare, or,

emiterea actului de constatare peste termenul procedurii administrative,

denotă că acesta a fost emis în afara unei proceduri de control.

actul contestat, instanța de apel a enunțat că în conformitate cu prevederile

art.12 alin.(3) din Legea nr.133/2016 (în redacția legii în vigoare din 01

august 2016), conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul

declarării este chemat să rezolve o cerere/un demers, să emită un act

administrativ, să încheie direct sau prin intermediul unei persoane terțe un

act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii în care are

interese personale sau care vizează persoane ce îi sânt apropiate, persoanele

fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care influențează

sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției

publice sau de demnitate publică, iar conform alin.(10) al aceluiași articol,

conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de

rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de

încheiere directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic,

8

de luare sau de participare la luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a

funcției publice sau de demnitate publică cu încălcarea prevederilor alin. (4)

și (7).

de constatare nr.65/22 din 12 martie 2021, s-a susținut că, Viorica Vîrlan,

directoarea Grădiniței din sat. Cerlina (aflată în administrarea comunei

Nimereuca), a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese manifestat

prin: nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese

în conformitate cu art.12 alin.(4), lit.a)-b), art.12 alin.(5) din Legea

nr.133/2016 privind declararea averii și intereselor personale; nesoluționarea

conflictului de interese în conformitate cu art. 14 alin. (2)-(4) din Legea nr.

133/2016 privind declararea averii și intereselor personale; emiterea/

semnarea actelor juridice/administrative și încheierea directă a actelor

administrative ( 1. ordinul nr.15 din 12 august 2016 cu privire la demisia dl.

Ion Vîrlan, paznic al grădiniței; 2. ordinul nr.16 din 15 august 2016 cu

privire la angajare în funcție de paznic al grădiniței a dl. Alexandru Vîrlan;

directorul grădiniței de copii sat. Cerlina, Viorica Vîrlan (angajator) și

Alexandru Vîrlan (salariat), care vizează persoane apropiate (fiul și soțul),

fapt prin care a admis consumarea conflictelor de interese, în conformitate

cu art.12 alin.(10) al Legii privind declararea averii și intereselor personale.

de inspectorul de integritate prin prisma prevederilor Legii integrității

nr.82/2017, lege care la data semnării actelor din speță (din 15 august 2016

și din 06 august 2016) nu era în vigoare și nu este aplicabilă litigiului deferit

judecății în prezenta speță. Or, din prevederile art.23 alin. (4) al Legii

nr.133/2016, rezultă că temei pentru angajarea răspunderii conform acestei

legi, î-l constituie fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat

că acesta a soluționat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act

administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, un

act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea

dispozițiilor legale privind conflictul de interese. Iar, din sensul prevederilor

art.12 alin.(10) al Legii nr.133/2016, rezultă că conflictul de interese

consumat poate rezulta doar din existența unui conflict de interese real

definit la art.12 alin.(3) din Legea nr.133/2016.

supra derivă că răspunderea juridică pentru încălcarea regimului juridic al

conflictului de interese, manifestată prin nedeclararea și/sau nesoluționarea

conflictului de interese și/sau admiterea conflictului de interese consumat. În

toate cazurile, se urmărește scopul de a trata adecvat conflictul de interese

real apărut în exercițiul funcției.

dispozițiilor art.12 alin.(3), (4), (6) și (10) din Legea nr.133/2016, derivă că

pentru existența unui conflict de interese real consumat, trebuie să fie

9

întrunite cumulativ patru condiții: (i) persoana să fie subiectul declarării în

temeiul art.3 al Legii nr.133/2016; (ii) subiectul declarării a semnat un act

juridic/administrativ care vizează persoane ce îi sunt apropiate; (iii) subiectul

declarării nu a depus declarația privind conflictul de interese real (declarația

nu a fost înregistrată în Registrul declarațiilor privind conflicte de interese);

(iv) semnarea actelor a influențat sau a putut influența exercitarea imparțială

și obiectivă a funcției publice.

aceste patru condiții trebuie să fie întrunite cumulativ, astfel, atribuția

inspectorului de integritate de a constata existența conflictelor de interese

prevăzută la art.19 din Legea 132/2016 nu este un procedeu tehnic de a

constata existența/inexistența actelor semnate sau existența/inexistența

declarației cu privire la un conflict de interese. Deci, această atribuție constă

în stabilirea stării de fapt și clarificarea întrunirii tuturor condițiilor ce rezultă

din lege.

proces nu a negat faptul că Viorica Vîrlan este subiect al declarării potrivit

art.3 al Legii nr. 133/2016 și că aceasta a semnat actele ce vizează persoane

ce îi sunt apropiate (ordinul nr. 15 din 12 august 2016 cu privire la demisia

dl. Ion Vîrlan, paznic al grădiniței; ordinul nr.16 din 15 august 2016 cu

privire la angajare în funcție de paznic al grădiniței a Alexandru Vîrlan;

contractul individual de muncă nr. 17 din 15 august 2016 încheiat între

directorul grădiniței de copii sat. Cerlina, Viorica Vîrlan (angajator) și

Alexandru Vîrlan (salariat). Or, din circumstanțele respective se atestă că

primele două condiții stabilite de legiuitor în norma art.12 din Legea nr.

133/2016 fiind întrunite.

art.12 al Legii nr.133/2016 (în redacția legii în vigoare din 01 august 2016),

subiectul declarării este obligat să informeze (șeful ierarhic sau organul

ierarhic superior imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării,

despre conflictul de interese în care se află; să nu rezolve cererea/demersul,

să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin intermediul unei

persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei în

exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică până la

soluționarea conflictului de interese) despre apariția unui conflict real de

interese, iar soluționarea cererilor/demersurilor, emiterea unor acte

administrative care vizează persoanele apropiate subiectului declarării cu

încălcarea acestei obligații constituie temei pentru răspunderea în baza art.23

al Legii nr.133/2016.

din 01 august 2016), declarația privind conflictul de interese real se

înregistrează în Registrul declarațiilor privind conflicte de interese, ținut

conform anexei nr.4 de către persoana desemnată de conducătorul

organizației publice.

10

privind conflictul de interese real se confirmă prin înregistrarea acestei

declarații în Registrul declarațiilor privind conflicte de interese a organizației

publice, iar lipsa depunerii declarației se probează prin lipsa înregistrării

acesteia în Registru declarațiilor privind conflicte de interese a organizației

publice.

constatat că în cadrul controlului inițiat în privința Vioricăi Vîrlan,

inspectorul de integritate nu a constatat dacă la Primăria comunei

Nimereuca, la data emiterii actelor litigioase, ar fi fost instituit Registrul

declarațiilor privind conflictele de interese, prin care act și la ce dată a fost

instituit acest Registru; nu a dat apreciere nici acelei circumstanțe că cererile

depuse de Vîrlan Ion și Vîrlan Alexandru, în baza cărora au fost emise

ordinele nr.15, nr.16 și contractul nr.17, au fost coordonate cu Primarul com.

Nimereuca. Or, în temeiul art.13 alin.(1) lit.a) din Legea nr.133/2016,

conducătorul organizației publice este obligat să nu admită cu bună-știință

ca persoanele ce activează în organizația publică pe care o conduce să-și

îndeplinească atribuțiile de serviciu fiind în situații de conflict de interese

real.

până la semnarea de către Viorica Vîrlan a ordinelor nr.15, nr.16 și a

contractului nr.17, cererile lui Ion Vîrlan și Alexandru Vîrlan au fost avizate

de primarul comunei Nimereuca, fondatorul grădiniței de copii „Albinuța”,

iar din declarațiile reclamantei rezultă cert că primarul cunoștea despre

relațiile de rudenie între Viorica Vîrlan, Ion Vîrlan și Alexandru Vîrlan.

circumstanțe, luate în cumul cu lipsa unei practici și a unei clarități referitor

la declararea și soluționarea conflictului de interese, denotă lipsa unor

temeiuri care ar confirma că Viorica Vîrlan nu a informat fondatorul

instituției pe care o conduce despre angajarea și eliberarea din funcție a lui

Ion Vîrlan și Alexandru Vîrlan. Or, s-a stabilit cert că la momentul emiterii

actelor pretins a fi încheiate cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de

interese, cererile de demisie/angajare, au fost inițial avizate / coordonate de

Primarul comunei Nimereuca, care nu a găsit careva impedimente în

acceptarea concedierii/angajării persoanelor de către Viorica Vîrlan în cadrul

Grădiniței din satul Cerlina.

și prin semnarea cărora de către reclamantă inspectorul de integritate a

constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese au fost

semnate de Viorica Vîrlan la data de 15 august 2016, adică, peste 14 zile de

la data intrării în vigoare a Legii nr.133/2016, astfel că, inspectorul de

integritate urma să evalueze în actul de constatare cât de previzibile și clare

erau la acel moment prevederile Legii nr. 133/2016, în sensul cum trebuia să

fie înregistrată această declarație în lipsa unui Registru. Or, este cert, că la

11

data faptelor (12, 15 august 2016), un Registru al declarațiilor privind

conflictele de interese, nu era instituit nici la Autoritatea Națională de

Integritate.

constatat dacă la semnarea ordinului nr.15 din 12 august 2016 cu privire la

demisia dl. Ion Vîrlan, paznic al grădiniței, reclamanta Viorica Vîrlan și-a

îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția și a oferit careva facilități în raport

cu alți angajați. Instanța consideră că nu există premise din care să se deducă

concluzia că la semnarea acestui ordin Viorica Vîrlan și-a îndeplinit

imparțial și neobiectiv funcția, în condițiile în care: 1.cererea de eliberare din

funcție a lui Ion Vîrlan a fost coordonată cu Primarul com. Nimereuca; 2.

conform legislației muncii, angajatorul este obligat să emită ordinul de

eliberare a angajatului în baza cererii angajatului, marja de discreție în acest

caz fiind redusă la zero. Or, lipsa Registrului declarațiilor privind conflictele

de interese și incapacitatea inspectorului de integritate de a verifica existența

sau inexistența unor astfel de declarații, nu poate fi pusă pe seama Vioricăi

Vîrlan, astfel că, prima instanță întemeiat a concluzionat că inspectorul de

integritate nu a probat prin probe pertinente și admisibile că la 15 august

2016, Viorica Vîrlan nu a informat organul ierarhic superior apariția

conflictului de interese.

că mențiunea „coordonat” de pe textul cererilor de demisie/angajare, nu

poate fi echivalată cu declararea și soluționarea conflictului de interese, or,

după cum s-a indicat și anterior, la data emiterii actelor de către Viorica

Vîrlan, Legea nr. 133/2016, abia intrase în vigoare, nefiind instituit Registrul

declarațiilor privind conflictele de interese și nefiind clară pentru organele

ierarhic superioare procedura de înregistrare, declarare și soluționare a

conflictului de interese.

instanță just a statuat, că definitoriu pentru constatarea existenței unui

conflict de interese real consumat, inspectorul de integritate urma să clarifice

dacă emiterea/semnarea actelor emise de Viorica Vîrlan în privința

persoanelor apropiate, a influențat sau a putut să influențeze îndeplinirea

imparțială și obiectivă a funcției.

reținut că inspectorul de integritate nu a constatat dacă la semnarea ordinului

nr.16 din 15 august 2016 cu privire la angajare în funcție de paznic al

grădiniței a dl. Alexandru Vîrlan și a contractului individual de muncă nr.17

din 15 august 2016, încheiat între directorul grădiniței de copii sat. Cerlina,

Viorica Vîrlan (angajator) și Alexandru Vîrlan (salariat), Viorica Vîrlan și-a

îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția și a oferit careva facilități în raport

cu alți angajați.

12

circumstanțele relatate supra se denotă că, inspectorul de integritate nu a

constatat întrunirea cumulativă a celor patru condiții pentru existența unui

conflict de interese real consumat, astfel, nu a constatat pe deplin încălcarea

de către Viorica Vîrlan a regimului juridic al conflictelor de interese, motive

pentru care se deduce, că soluția primei instanțe de anulare a actului de

constatare, este justă și întemeiată.

prima instanță ar fi neîntemeiată, instanța de apel a susținut că cestea au fost

combătute integral prin concluziile expuse anterior, fiind constatat cert, că

inspectorul de integritate a admis atât încălcări de procedură, cât și încălcări

ale legii, care urmează a fi sancționate prin anularea actului de constatare

emis în privința Vioricăi Vîrlan.

neîntemeiat și din motiv că, inspectorul de integritate a omis să-și motiveze

decizia ce ține de sancțiune cu decăderea lui Viorica Vîrlan din dreptul de a

exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția

funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii

din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de constatare.

inspectorii de integritate au încetat procedurile de control inițiate în privința

unor subiecți ai declarării, statuând că, incriminarea conflictului de interese

urmărește sancționarea situațiilor în care exercitarea imparțială a atribuțiilor

de serviciu ale subiectului declarării ar putea fi efectuată. La caz, inspectorul

de integritate a omis să verifice, dacă prin emiterea ordinului de angajare /

semnarea contractului individual de muncă, Viorica Vîrlan și-a exercitat în

mod parțial atribuțiile de serviciu și dacă, aceasta ar fi avut vre-un interes

personal în emiterea actelor respective.

formă de privare a persoanei de dreptul de a exercita funcții publice sau

funcții de demnitate publică, inspectorul de integritate urmează să motiveze,

prin prisma principiului proporționalității, aplicarea unei astfel de sancțiuni.

Or, proporționalitatea, constituie un element obligatoriu care reflectă în

aplicare principiul legalității activității administrative. Iar, controlul judiciar

efectiv obligă instanța de contencios administrativ să verifice respectarea

acestei axiome legale de către autoritățile publice.

de constatare, inspectorul de integritate urmează să țină cont și de scopul

Legii nr.133/2016, așa cum acesta a fost identificat de legiuitor în art.1

alin.(2) - instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a îmbogățirii

nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate,

precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor.

13

instanța de apel a concluzionat că, la caz, sancțiunile aplicate de inspectorul

de integritate, respectiv (i) sesizarea autorității responsabile de numire în

funcție, în vederea inițierii procedurii de încetare a raporturilor de muncă sau

de serviciu ale Vioricăi Vîrlan; (ii) decăderea Vioricăi Vîrlan din dreptul de

a executa funcții publice și funcții de demnitate publică, cu excepția

funcțiilor electorale pe o perioadă de 3 ani din data destituirii din funcție;

(iii) înscrierea Vioricăi Vîrlan în Registrul de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din data

destituirii din funcție - în mod evident aduc atingere drepturilor subiectului

declarării, în special dreptului de a deține funcții publice și funcții de

demnitate publică.

era obligat să ia în considerare principiul proporționalității, inclusiv, este

obligat să-și motiveze soluția de aplicare a sancțiunilor, prin prisma scopului

Legii nr. 133/2016.

(4) din Legea nr. 133/2016, prevede că, fapta subiectului declarării în

privința căruia s-a constatat starea de incompatibilitate nesoluționată

constituie temei pentru încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de

serviciu ale acestuia. În acest caz, prin derogare de la prevederile legilor

speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunile

disciplinare ce pot fi aplicate pentru săvârșirea abaterii disciplinare nu pot

consta în avertisment, mustrare sau mustrare aspră. Fapta subiectului

declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o cerere/un

demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat

la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de

interese constituie temei pentru răspunderea contravențională sau penală și

pentru revocarea, destituirea sau, după caz, încetarea mandatului, a

raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză.

a reținut că, în practica sa, Autoritatea Națională de Integritate, conducându-

se de principiul proporționalității, a emis acte de constatare a încălcării

regimului juridic al conflictelor de interese de către subiecți ai declarării,

însă, nu a aplicat și sancțiunea de încetare a raporturilor de muncă ori de

serviciu ale subiectului declarării, motivând că aceasta fiind disproporțională

cu abaterea admisă.

constatare întocmit în privința Vioricăi Vîrlan, nu rezultă că inspectorul de

integritate ar fi examinat cel puțin situația prin prisma principiului

proporționalității, atunci când a dispus aplicarea sancțiunilor pentru

încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.

14

de intimata/reclamantă contravine și prevederilor art.137 alin. (4) din Codul

administrativ, dacă într-un caz autoritatea publică și-a exercitat dreptul

discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri similare ea este obligată să

își exercite dreptul discreționar în același mod. Or, din analiza actului de

constatare contestat de Viorica Vîrlan, nu rezultă că inspectorul de integritate

ar fi justificat suficient necesitatea aplicării sancțiunilor prevăzute de Legea

nr. 133/2016.

faptice ale cazului dedus judecării în ordine de apel, instanța de apel a

concluzionat că, argumentele expuse de către Autoritatea Națională de

Integritate în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța

de fond - reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub

toate aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală

și întemeiată, în corespundere cu art. 130 din Codul de procedură civilă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

(1) din Codul administrativ (în redacția Legii din 01 aprilie 2019),

Autoritatea Națională de Integritate a depus apel nemotivat (f.d.120), iar la

27 septembrie 2022, cu respectarea termenului prevăzut de art.245 alin. (2)

din Codul administrativ (în redacția Legii din 01 aprilie 2019), a depus cerere

de recurs motivată, împotriva deciziei din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic

inferioare, cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în

judecată să fie respinsă (f.d.122/124).

că, Legea privind declararea averii și a intereselor personale și Legea cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate sunt legi speciale în raport cu

dispozițiile Codului administrativ, iar în temeiul art.5 alin.(3) din Legea cu

privire la actele normative, în caz de divergență între o normă generală și o

normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică

norma specială. Deși legile respective nu conțin prevederi privind termenul

în interiorul căruia urmează să se desfășoare o activitate administrativă, acest

fapt nu înseamnă că se vor aplica în mod automat prevederile art.60 din

Codul administrativ.

întreprinderea anumitor măsuri pentru a acumula informațiile și materialele

necesare stabilirii circumstanțelor relevante cauzei, astfel că, termenul în

interiorul căruia se finalizează o procedură administrativă, poartă un caracter

rezonabil, așa cum este stabilit și în art.27 din Codul administrativ, potrivit

căruia, în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun un

anumit termen, autoritățile publice și instanțele de judecată competente

trebuie să acționeze într-un termen rezonabil, poziția Autorității fiind în

15

unison cu poziția instanțelor de judecată conturată la examinarea unor cauze

similare.

principiului de repartizare aleatorie a sesizării către inspectorul de integritate,

or, în cazul în care instanța de fond sesiza lipsa fișei, Autoritatea ar fi reparat

această omisiune prin prezentarea fișei de repartizare aleatorie a sesizării

Inspecției Financiare către inspectorul de integritate.

nu a confirmat nedepunerea de către Vîrlan Viorica a declarației privind

conflictul de interese și nu s-a cercetat dacă la data când aceasta urma să

depună aceste declarații, dispunea Primăria de un Registru al declarațiilor

privind conflictele de interese, or, procedura de depunere a declarației

privind conflictul de interese și înscrierea acesteia în registru, sunt etape

diferite și nu urmează a fi confundate.

Nimereuca, Viorica Vîrlan nu s-a adresat organului ierarhic superior în

termenul și modul stabilit prin declararea și soluționarea conflictului de

interese real în care se afla la soluționarea cererii, emiterea actului

administrativ.

integritate a ținut cont de prevederile art.26 din Codul administrativ,

deoarece, măsurile pe care le-a aplicat au drept scop atingerea scopului

urmărit, și anume, menținerea politicii oficiale și administrative de menținere

a integrității în autoritățile statale.

ierarhic inferioare precum că, primarul cunoștea despre relațiile de rudenie

dintre intimată, soțul acesteia și fiul acesteia, or, primarul a fost informat

despre o nouă angajare și nu despre conflictul de interese pe care îl avea

Viorica Vîrlan anume pentru această angajare sau eliberare.

împrejurările cauzei, probele dosarului și concluziile expuse sunt în

contradicție cu materialele dosarului.

POZIȚIA INTIMATEI

unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat prin intermediul poștei

terestre în adresa intimatei Viorica Vîrlan, copia recursului depus de

Autoritatea Națională de Integritate împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale

de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și i-a acordat,

întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității

în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței (f.d.129).

16

recursului, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei

(f.d.130), aceasta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a

depus referință, prin care să-și expună opinia referitor la recursul depus de

Autoritatea Națională de Integritate.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din

Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse

la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi

vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art.195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de

procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă,

cu excepția art.169-171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,

limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi

sau suplimentare nu are putere retroactivă. În consecință, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea admisibilității

recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în vigoare

la data declarării recursului.

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

data declarării recursului), prevede că:

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii

judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5

judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat

de un complet din 9 judecători.”

17

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451

alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în

ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau

decizia și adoptă o nouă decizie;”

„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.”

art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că:

„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel

se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.”

administrativ, stipulează că:

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de

solicitare a probelor înaintate de participanți. (2) instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la

proces. (3) Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la

proces.”

„(1) Instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios

administrativ este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate

cu care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și

sunt garantate de stat. (2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației

dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile

Omului.”

de referință):

„Inspectorii de integritate desfășoară următoarele activități: a) primesc, colectează,

centralizează și procesează date și informații cu privire la situația averilor deținute de

persoane în timpul exercitării mandatelor, a funcțiilor publice și de demnitate publică, de

asemenea cu privire la incompatibilitățile și conflictele de interese ale persoanelor care

ocupă o funcție publică sau de demnitate publică; b) efectuează controlul averilor și

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor; c) efectuează controlul privind depunerea în termen a

18

declarațiilor de avere și interese personale de către subiecții declarării; d) constată

diferențele substanțiale, ținînd cont de modificările intervenite în averea subiectului

declarării în timpul exercitării mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică și

în veniturile obținute de acesta în aceeași perioadă; e) examinează și soluționează

conflictele de interese ale persoanelor prevăzute de Legea privind declararea averii și a

intereselor personale; f) sesizează organizația publică în care activează subiectul

declarării sau autoritatea responsabilă de numirea în funcție a acestuia în vederea încetării

mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale acestuia în cazul constatării unei

stări de incompatibilitate sau a unui conflict de interese; g) întocmesc acte de constatare

în condițiile legii; h) constată contravenții, examinează cauze contravenționale și aplică

sancțiuni contravenționale.”

sesizării și efectuării controlului):

„(1) Inspectorul de integritate are următoarele drepturi: a) să solicite informații și

explicații de la persoanele supuse controlului; b) să solicite informațiile necesare pentru

realizarea atribuțiilor de control al averilor și intereselor personale, privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor de la alte persoane fizice și juridice; c) să acceseze on-line, gratuit, registrele

de stat ale organizațiilor, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare

a acestora, în exercitarea atribuțiilor ce țin de verificarea averilor și a intereselor

personale, a conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor; d) să

prelucreze date cu caracter personal în exercitarea atribuțiilor ce țin de verificarea averilor

și intereselor personale, a conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor și să asigure confidențialitatea și securitatea acestora, inclusiv după încetarea

activității de control.

(2) Inspectorul de integritate are următoarele obligații: a) să-și îndeplinească atribuțiile

cu obiectivitate, respectînd principiile legalității, independenței, imparțialității,

transparenței, confidențialității, celerității, integrității, egalității, al dreptului la apărare și

al bunei administrări; b) să comunice imediat, în scris, conducătorului ierarhic superior

orice situație de conflict de interese în care se află; c) să depună, în condițiile legii,

declarația de avere și interese personale; d) să protejeze informațiile cu acces limitat care

i-au devenit cunoscute în exercitarea atribuțiilor de serviciu și să nu le divulge persoanelor

terțe decît în condițiile stabilite de lege; e) să se abțină de la orice activitate sau

manifestare ce contravine funcției deținute; f) să respecte prevederile art.7 alin.(2) din

Legea nr.325/2013 privind evaluarea integrității instituționale.

(3) Inspectorul de integritate nu solicită și nu primește dispoziții, inclusiv de la

președintele sau vicepreședintele Autoritatii, referitoare la controalele privind averea și

interesele personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

(4) Orice tentativă de influență din partea președintelui sau a vicepreședintelui

Autorității ori din partea unor persoane terțe este comunicată de către inspector imediat

Consiliului de Integritate.”

sesizării și efectuării controlului):

„(1) După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului. (2)

Prevederile art.31, art.32 alin.(3)–(5), art.33, art.34 alin.(2), art.35 și 36 se aplică în mod

corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind

19

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor. (3) În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,

inspectorul de integritate are obligația de a invita persoana supusă controlului să-și

prezinte punctul de vedere printr-o scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin

orice alt mijloc care confirmă informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de vedere

al persoanei supuse controlului poate fi prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea

invitației. Dacă recepționarea invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este

confirmată mai mult de 30 de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate

întocmește actul de constatare numai după expirarea a 15 zile de la expedierea unei

invitații repetate, indiferent de faptul dacă a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia.

(4) Acțiunile și actele efectuate de inspectorul de integritate în cadrul controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor nu sînt publice, cu excepția actului de constatare, care se publică

pe pagina web oficială a Autorității cu respectarea legislației privind protecția datelor cu

caracter personal.”

sesizării și efectuării controlului):

„(1) În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite

un act de constatare în cazul în care stabilește că: a) persoana supusă controlului nu a

declarat și nu a soluționat conflictul de interese sau a emis/adoptat un act administrativ,

sau a încheiat direct ori prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, sau a luat

personal o decizie ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale

privind conflictul de interese; b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare

de incompatibilitate; c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de

lege.

(2) Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor se întocmește în conformitate cu

prevederile art.35 și se aduce la cunoștința persoanei vizate de acesta în termen de 5 zile

lucrătoare de la data întocmirii.

(3) Persoana poate contesta actul de constatare în condițiile stabilite la art.36.

(4) Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor rămîne definitiv după expirarea

termenului specificat la art.36 alin.(1).

(5) În cazul în care nu se constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va

înceta procedura de control prin emiterea unui act de constatare.”

„(1) În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de

interese ori încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,

inspectorul de integritate: a) încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și aplică

sancțiunea contravențională. Termenul de prescripție a răspunderii contravenționale nu

se aplică; b) după caz, emite un act de constatare în care solicită încetarea mandatului, a

raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării și aplică pentru acesta

interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.

(2) Inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile menționate la alin.(1) lit.b)

în funcție de gradul de vinovăție al subiectului declarării, de natura abaterii, de numărul

20

și durata abaterilor, de comiterea unor abateri similare anterior, de prejudiciul adus

interesului public și de funcția publică deținută.”

nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la data emiterii actului

contestat, prevedea că:

„(1) Subiecți ai declarării averii și a intereselor personale sînt: e) conducătorii

organizațiilor publice și adjuncții acestora.”

„(4) În entitățile în care activează persoane care, conform prezentei legi, au obligația

de a depune declarații sînt desemnate persoane din cadrul serviciului resurse umane

responsabile de actualizarea permanentă a Registrului electronic al subiecților declarării

averii și a intereselor personale.”

nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la data emiterii actului

contestat, prevedea că:

„(1) Subiectul declarării se poate afla în conflicte de interese ce pot fi împărțite în

următoarele categorii: a) conflict de interese potențial; b) conflict de interese real; c)

conflict de interese consumat.

(2) Conflictul de interese potențial reprezintă situația în care interesele personale ale

subiectului declarării ar putea conduce la apariția unui conflict de interese real și care se

declară în condițiile art.4–7. Conducătorul ierarhic superior acordă consultanță privind

evitarea survenirii unui conflict real ca efect al celui potențial.

(3) Conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării este chemat să

rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin

intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea

unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sînt apropiate,

persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care influențează

sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau

de demnitate publică.

(4) În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat: a)

să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai tîrziu de 3

zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află; b) să nu rezolve

cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei

în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică pînă la soluționarea

conflictului de interese.

(5) Informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face pînă la

soluționarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea, directă sau

prin intermediul unei persoane terțe, a actului juridic, participarea la luarea deciziei sau

luarea deciziei și va lua forma unei declarații scrise ce trebuie să conțină date despre

natura conflictului de interese și despre modul în care acesta influențează sau poate

influenta îndeplinirea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică. (6) Declarația privind conflictul de interese real se înregistrează în

Registrul declarațiilor privind conflicte de interese, ținut conform anexei nr.4 de către

persoana desemnată de conducătorul organizației publice.

(7) Președintele Republicii Moldova, Președintele și deputații Parlamentului, Prim-

ministrul, membrii Guvernului, Procurorul General, președintele Consiliului Superior al

21

Magistraturii, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, deputații Adunării

Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia, președinții de raioane, consilierii locali,

primarii și alți conducători ai organizațiilor publice sînt obligați să informeze Autoritatea

Națională de Integritate imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, despre

orice situație de conflict de interese real în care se află, în modul stabilit la alin.(5).

(10) Conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de

rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere

directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de

participare la luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică cu încălcarea prevederilor alin. (4) și (7).”

nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la data emiterii actului

contestat, prevedea că:

„(1) Soluționarea unui conflict de interese real se face prin examinarea situației de

conflict și prin determinarea și aplicarea opțiunii pentru soluționarea conflictului. (2)

Conflictul de interese real se soluționează de către subiectul declarării, conducătorul

organizației publice, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de Integritate,

după caz. (3) Pînă la soluționarea conflictului de interese real, subiectului declarării îi este

interzisă întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția abținerii. (4) Subiectul

declarării poate soluționa conflictul de interese real în care se află prin abținerea de la

rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului administrativ, de la

încheierea actului juridic, de la participarea la luarea unei decizii sau luarea

deciziei/votare, informînd toate părțile vizate de decizia respectivă în privința măsurilor

luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor. În cazul soluționării

conflictului de interese real prin abținere, prevederile art.12 alin.(4)–(9) nu se aplică,

subiectul declarării fiind obligat să informeze cu privire la soluționarea prin abținere șeful

ierarhic, organul ierarhic superior, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de

Integritate, după caz. (5) Conducătorul organizației publice, Autoritatea Națională de

Integritate sau Consiliul de Integritate, în termen de 3 zile de la data la care a fost informat

despre conflictul de interese real al subiectului declarării, are obligația să soluționeze

conflictul de interese, aplicînd una dintre următoarele opțiuni, în măsura în care legile

speciale nu prevăd altfel: a) restricționarea accesului subiectului declarării, afectat de un

conflict de interese, la anumite informații sau restricționarea participării lui la examinarea

situațiilor care au legătură cu interesul său personal; b) transferul subiectului declarării

într-o altă funcție, cu acordul scris al acestuia; c) redistribuirea sarcinilor și atribuțiilor

subiectului declarării sau delegarea responsabilității de emitere/adoptare a actului

administrativ, de încheiere a actului juridic, de participare la luarea deciziei sau de luare

a deciziei către o altă persoană cu competențe decizionale, inclusiv în cazul în care

conflictul de interese real se poate repeta; d) acceptarea emiterii/adoptării actului

administrativ, încheierii actului juridic, participării la luarea deciziei sau luării deciziei,

dacă opțiunile de soluționare specificate la lit.a), b) și c) nu pot fi aplicate.”

nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la data emiterii actului

contestat, prevedea că:

„Subiectul declarării este obligat să respecte restricțiile și limitările prevăzute la

art.18–21 și cele prevăzute de legislație.”

nr. 133 din 17 iunie 2016:

22

„(1) Subiectul declarării se poate afla în conflicte de interese ce pot fi împărțite în

următoarele categorii: a) conflict de interese potențial; b) conflict de interese real; c)

conflict de interese consumat.

(2) Conflictul de interese potențial reprezintă situația în care interesele personale ale

subiectului declarării ar putea conduce la apariția unui conflict de interese real și care se

declară în condițiile art.4–7. Conducătorul ierarhic superior acordă consultanță privind

evitarea survenirii unui conflict real ca efect al celui potențial.

(3) Conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării este chemat să

rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin

intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea

unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sînt apropiate,

persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care influențează

sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau

de demnitate publică.

(4) În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat: a)

să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai tîrziu de 3

zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află; b) să nu rezolve

cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei

în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică pînă la soluționarea

conflictului de interese.

(5) Informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face pînă la

soluționarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea, directă sau

prin intermediul unei persoane terțe, a actului juridic, participarea la luarea deciziei sau

luarea deciziei și va lua forma unei declarații scrise ce trebuie să conțină date despre

natura conflictului de interese și despre modul în care acesta influențează sau poate

influenta îndeplinirea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică. (6) Declarația privind conflictul de interese real se înregistrează în

Registrul declarațiilor privind conflicte de interese, ținut conform anexei nr.4 de către

persoana desemnată de conducătorul organizației publice.

(7) Președintele Republicii Moldova, Președintele și deputații Parlamentului, Prim-

ministrul, membrii Guvernului, Procurorul General, președintele Consiliului Superior al

Magistraturii, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, deputații Adunării

Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia, președinții de raioane, consilierii locali,

primarii și alți conducători ai organizațiilor publice sînt obligați să informeze Autoritatea

Națională de Integritate imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, despre

orice situație de conflict de interese real în care se află, în modul stabilit la alin.(5).

(10) Conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de

rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere

directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de

participare la luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică cu încălcarea prevederilor alin. (4) și (7).”

actului contestat, prevedea că:

„(1) Soluționarea unui conflict de interese real se face prin examinarea situației de

conflict și prin determinarea și aplicarea opțiunii pentru soluționarea conflictului. (2)

Conflictul de interese real se soluționează de către subiectul declarării, conducătorul

organizației publice, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de Integritate,

după caz. (3) Pînă la soluționarea conflictului de interese real, subiectului declarării îi este

23

interzisă întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția abținerii. (4) Subiectul

declarării poate soluționa conflictul de interese real în care se află prin abținerea de la

rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului administrativ, de la

încheierea actului juridic, de la participarea la luarea unei decizii sau luarea

deciziei/votare, informînd toate părțile vizate de decizia respectivă în privința măsurilor

luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor. În cazul soluționării

conflictului de interese real prin abținere, prevederile art.12 alin.(4)–(9) nu se aplică,

subiectul declarării fiind obligat să informeze cu privire la soluționarea prin abținere șeful

ierarhic, organul ierarhic superior, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de

Integritate, după caz. (5) Conducătorul organizației publice, Autoritatea Națională de

Integritate sau Consiliul de Integritate, în termen de 3 zile de la data la care a fost informat

despre conflictul de interese real al subiectului declarării, are obligația să soluționeze

conflictul de interese, aplicînd una dintre următoarele opțiuni, în măsura în care legile

speciale nu prevăd altfel: a) restricționarea accesului subiectului declarării, afectat de un

conflict de interese, la anumite informații sau restricționarea participării lui la examinarea

situațiilor care au legătură cu interesul său personal; b) transferul subiectului declarării

într-o altă funcție, cu acordul scris al acestuia; c) redistribuirea sarcinilor și atribuțiilor

subiectului declarării sau delegarea responsabilității de emitere/adoptare a actului

administrativ, de încheiere a actului juridic, de participare la luarea deciziei sau de luare

a deciziei către o altă persoană cu competențe decizionale, inclusiv în cazul în care

conflictul de interese real se poate repeta; d) acceptarea emiterii/adoptării actului

administrativ, încheierii actului juridic, participării la luarea deciziei sau luării deciziei,

dacă opțiunile de soluționare specificate la lit.a), b) și c) nu pot fi aplicate.”

referință):

„(4) Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o

cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea

unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie

temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau,

după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în

cauză.”

(7) În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de demnitate publică

la data constatării averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de

interese, interdicția de 3 ani se aplică potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv

actul de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă și irevocabilă hotărîrea

judecătorească prin care se confirmă existența averii nejustificate, a stării de

incompatibilitate ori a conflictului de interese.”

„(3) Normele juridice speciale sânt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de

raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă

generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică

norma specială.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat decizia contestată 12 aprilie 2022, în ședință publică (f.d.90).

24

12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat Autorității Naționale

de Integritate prin intermediul poștei electronice, la 25 mai 2022, ora 11:36,

fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei

(f.d.114).

notificată Autorității Naționale de Integritate, prin intermediul poștei

electronice la data de 28 noiembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din

poșta electronică anexată la materialele cauzei (f.d.1117).

menționează că recurenta Autoritatea Națională de Integritate, s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul nemotivat, cât și motivarea recursului

în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

că, prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023),

a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție,

inclusiv Cartea a III-a „Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul

V „Procedura de recurs” din Codul administrativ, în special ce vizează

prevederile cu privire la depunerea cererii de recurs, termenul depunerii,

temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

din 01 septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă

de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

admisibilitatea recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate, prin

încheierea 18 ianuarie 2023, l-a numit pentru examinare în fond (f.d.133).

administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios

administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul

uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide,

prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un

complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin

vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet

din 9 judecători.

(aspecte de procedură privind activitatea instanțelor judecătorești) nr.224 din

31 iulie 2024 (în vigoare din 16 august 2024), art.13 din Legea cu privire la

Curtea Supremă de Justiție nr.64 din 30 martie 2023 (în vigoare din 06 aprilie

2023), s-a completat cu alineatul (51) cu următorul cuprins: Până la începerea

activității Curții Supreme de Justiție în noua componență, președintele Curții

formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în

25

complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și

cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare

completelor din 5 judecători. Acestea vor fi examinate de completul de

judecători din care face parte judecătorul raportor.

examinat, în completul de 3 judecători, format prin dispoziția Președintelui

interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 119 din 28 iunie 2024.

inoportună citarea participanților la proces pentru a se pronunța cu privire la

problemele invocate în recurs, întrucât argumentele expuse au fost formulate

cu suficientă claritate. La cazul din speță, toate punctele de drept care puteau

exista, pot fi cercetate și soluționate în mod obiectiv pe baza înscrisurilor și

documentelor prezente la dosar. Participanții la proces au avut posibilitatea

să prezinte poziția în scris și să răspundă la argumentele părților adverse.

2020, Curtea a statuat că este necesar organizarea unei audieri: a) în cazul în

care există necesitatea de a evalua dacă circumstanțele au fost stabilite corect

de către autorități (a se vedea Malhous v. Republica Cehă [MC],

nr.33071/96, § 60, din 12 iulie 2001); b) atunci când circumstanțele cer ca

instanța să-și formeze propria impresie referitoare la justițiabili, prin

acordarea dreptului de a explica propria lor situație personală, în mod direct

sau prin intermediul unui reprezentant (a se vedea Göç, pre-citată, § 51;

Miller, precitată, § 34 in fine; și Andersson v. Suedia, nr. 17202/04, § 57, din

07 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța are nevoie de a obține o

clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin intermediul unei

audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), din 23 februarie 1994, § 22, Seria

A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, din12 noiembrie

2002).

Curții de Apel Chișinău, în limitele controlului de legalitate, în lipsa părților,

în raport cu criticile invocate, pe baza materialelor din dosar, în coroborare

cu normele de drept aplicabile speței, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră că acesta este admisibil și urmează a fi admis

cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea în vigoare a hotărârii

instanței de fond, din următoarele considerente.

instanța de judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la

aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze

efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani

c. Spaniei, nr.18064/91 din 09 decembrie 1994 §27).

Victoria Vîrlan apreciind nelegală soluția Autorității Națională de

Integritate, contestă actul de constatare invocând că, inspectorul de

26

integritate nu a aplicat legislația care reglementează această situație juridică

în vigoare la momentul investigației.

Chișinău, sediul Râșcani prin hotărârea din 30 septembrie 2021 a admis

acțiunea depusă de Viorica Vîrlan și a anulat Actul de constatare nr.65/22

din 12 martie 2021 emis de către Autoritatea Națională de Integritate.

Integritatea a contestat cu apel hotărârea din 30 septembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

decizia din 12 aprilie 2022 a respins apelul depus de Autoritatea Națională

de Integritate și a menținut hotărârea din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recurs, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră soluțiile și concluziile

instanței de apel și a primei instanțe ca fiind neîntemeiate, fapt ce rezultă din

aprecierea arbitrară a probelor administrate la materialele cauzei și

interpretarea eronată a prevederilor legale aplicabile raportului juridic

litigios, din motivele ce succed.

noiembrie 2020, la Autoritatea Națională de Integritate a parvenit sesizarea

Inspecției Financiare, Direcția Teritorială Inspectare Financiară Bălți nr.25-

15/299, prin care s-a solicitat verificarea respectării regimului juridic al

declarării și soluționării conflictelor de interese de către Viorica Vîrlan,

directorul Grădiniței din satul Cerlina (f.d. 57/65, dosar administrativ).

Bălți a invocat că efectuând inspectarea financiară completă la Primăria

comunei Nimereuca, raionul Soroca, a constatat că la Grădinița din satul

Cerlina, de către Viorica Vîrlan au fost angajate 2 persoane apropiate, și

anume, soțul și fiul acesteia, în funcția de paznic, însă, anterior

emiterii/semnării actelor, subiectul declarării nu a declarat și soluționat

conflictul de interese.

decembrie 2020, s-a dispus inițierea controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese de către Viorica Vîrlan,

directoarea grădiniței din satul Cerlina, aflat în administrarea comunei

Nimereuca, fiind dispusă informarea Vioricăi Vîrlan despre inițierea în

privința sa a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor

de interese și despre drepturile prevăzute în art.33 din Legea nr. 132/2016

(f.d.54-56, dosar administrativ).

27

22/6191 din 15 decembrie 2020, s-a solicitat primarului comunei Nimereuca,

prezentarea informațiilor și documentelor necesare pentru realizarea

controlului, și anume: confirmarea/infirmarea fondării și asigurării

funcționării Grădiniței de copii din sat. Cerlina de către administrația publică

locală de nivelul întâi, cu prezentarea actelor confirmative, în cazul

răspunsului afirmativ; copiile tuturor dispozițiilor primarului de

numire/transfer/încetare a raporturilor Vioricăi Vîrlan în funcția de director

sau director interimar al Grădiniței de copii din s. Cerlina, inclusiv de

prelungire a perioadei interimatului; copia contractelor de muncă încheiate

de Viorica Vîrlan și copia fișei postului directorului grădiniței; copii

autentificate de pe toate actele administrative (ordine, contracte, dispoziții)

semnate de Viorica Vîrlan, în raport cu persoanele apropiate, și anume Ion

Vîrlan și Alexandru Vîrlan; confirmarea/infirmarea dacă Viorica Vîrlan a

declarat careva conflicte de interese reale în perioada 2016-2020, spre

soluționare; în caz afirmativ, prezentarea copiei autentificate a extrasului din

Registrul declarațiilor cu privire la conflictele de interese; copia autentificată

a Regulamentului intern al Grădiniței de copii din sat. Cerlina în vigoare în

perioada 2016-2020; copia autentificată a contractului/lor individuale de

muncă și acordurilor suplimentare încheiate între grădiniță, în persoana

Vioricăi Vîrlan și persoanele apropiate Ion Vîrlan și Alexandru Vîrlan;

copiile autentificate ale tuturor ordinelor emise de către Viorica Vîrlan în

privința altor persoane apropiate, dacă astfel de persoane au fost angajați ai

grădiniței (f.d. 50/51, dosar administrativ).

inspectorului de integritate mai multe acte, printre care cererea de demisie

depusă de Ion Vîrlan la 01 august 2016, coordonată cu primarul comunei

Nimereuca; cererea de angajare depusă de Alexandru Vîrlan la 15 august

2016, coordonată cu primarul comunei Nimereuca (f.d.16-49, dosar

administrativ).

inspectorului de integritate nr. 04-22/92 din 13 ianuarie 2021, Viorica Vîrlan

a fost informată că, Autoritatea Națională de Integritate desfășoară procedura

de control privind eventuala încălcare a regimului juridic al conflictelor de

interese, manifestat prin semnarea nemijlocit de către Viorica Vîrlan, în

calitate de director al grădiniței a unor acte juridice în privința persoanelor

apropiate, soțul și fiul, și anume: contractul individual de muncă nr. 17 din

15 august 2016, ordinul nr.15 din 12 august 2016. Astfel, s-a solicitat

prezentarea punctului de vedere scris, referitor la faptul, dacă la apariția

conflictului de interese real și anume semnarea actelor juridice nominalizate,

aceasta a ținut cont de prevederile art. 12 din Legea nr. 133/2016 (f.d. 14).

în conținutul căruia a indicat că a fost nevoită să angajeze soțul în calitate de

paznic, pentru că nu erau cereri la funcția dată, salariu foarte mizer în sumă

28

de 1 565,00 de lei, iar despre faptul că încalcă careva acte normative, pur și

simplu nu a știut. Aceasta a mai indicat, că nu a avut un interes personal sau

material, dar a asigurat buna funcționare a grădiniței pe care o conduce (f. d.

13, dosar administrativ).

martie 2021, inspectorul de integritate din cadrul Inspectoratului de

Integritate al Autorității Naționale de Integritate, Rodion Rusnac a emis actul

de constatare nr. 65/22, prin care: s-a constatat că Viorica Vîrlan, directoare

a Grădiniței din satul Cerlina (aflată în administrarea comunei Nimereuca),

a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin:

nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese în

conformitate cu art.12 alin. (4) lit. a)-b), art.12 alin. (5) din Legea

nr.133/2016; nesoluționarea conflictului de interese în conformitate cu art.14

alin.(2) - (4) din Legea nr.133/2016; emiterea/semnarea actelor juridice

/administrative și încheierea directă a actelor administrative, care vizează

persoanele apropiate (fiul și soțul), fapt prin care a admis consumarea

conflictelor de interese, în conformitate cu art.12 alin.(10) al Legii

nr.133/2016; s-a sesizat autoritatea responsabilă de numirea în funcție, în

termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv,

în vederea inițierii procedurii de încetare a raporturilor de muncă sau de

serviciu ale Vioricăi Vîrlan; s-a decăzut Viorica Vîrlan din dreptul de a

executa funcții publice și funcții de demnitate publică, cu excepția funcțiilor

electorale pe o perioadă de 3 ani din data destituirii din funcție, din data

rămânerii definitive a actului de constatare sau din data rămânerii definitive

și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența

conflictului de interese; s-a înscris Viorica Vîrlan în Registrul de stat al

persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate

publică din data destituirii din funcție, din data rămânerii definitive a actului

de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese

(f.d.3/12, dosar administrativ).

a primei instanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că acestea în esență vizează constatarea ilegalității actului emis de pârât

pentru neîntrunirea condițiilor de distribuire aleatorie a sesizării, încălcarea

termenului de efectuate a controlului, cât și faptul că inspectorul de

integritate nu și-a motivat decizia de sancționare prin prisma principiului

proporționalității, al egalității de tratament și încălcarea dreptului

discreționar.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că din conținutul

acțiunii depuse de Viorica Vîrlan nu rezultă că reclamanta ar fi invocat ca

temei de anulare a actului de control lipsa fișei de repartizare a sesizări la

dosarul administrativ, mai mult ca atât nici nu s-a pus în discuție în cadrul

29

ședințelor de judecată în prima instanță, însă, argumentul respectiv se

regăsește doar în hotărârea motivată a primei instanțe.

că concluzia instanței de apel precum că prezentarea fișei de repartizare în

instanța de apel, fără confirmarea imposibilității prezentării fișei la judecarea

cauzei în fond, denotă cert că fișa de repartizare reprezintă o probă

inadmisibilă, care urmează a fi exclusă din probatoriu, nefiind pasibilă de a

fi luată în considerare la executarea testului de legalitate și temeinicie a

hotărârii primei instanțe, este eronată, deoarece potrivit art.238 din Codul

administrativ, completarea dosarului administrativ poate avea loc la orice

etapă a procesului.

parvenită privind verificarea regimului conflictelor de interese de către

Viorica Vîrlan, manifestat prin nedeclararea în termenul legal a conflictelor

de interese, a fost înregistrată la data de 30 noiembrie 2020, sub nr.9350, iar

în conformitate cu prevederile art.30 din Legea nr.133/2016 a fost repartizată

aleatoriu prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor. Acest fapt se

demonstrează prin procesul verbal de inițiere al controlului nr.703/22 din 15

decembrie 2020 și actul de constatare Nr.62/22 din 12 martie 2021.

reține că concluzia instanței de apel precum că nu a fost respectată procedura

de repartizare aleatorie a sesizării este declarativă, or, cumulul de probe

prezentate demonstrează că sesizarea a fost repartizată electronic, iar simplul

fapt că la materialele dosarului administrativ nu s-a anexat dovada

repartizare în cadrul instanței de nivelul I nu prezumă că aceasta nu a fost

repartizată electronic.

consideră necesar de a menționează că, potrivit Hotărârii Guvernului cu

privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional

automatizat „e-Integritate” nr.183 din 15 martie 2019, scopul SIA „e-

Integritate” constă în formarea Registrului electronic al subiecților declarării

averii și a intereselor personale, a Registrului de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, precum și

implementarea mecanismelor de depunere a declarațiilor, de verificare a

averilor, intereselor personale și conflictelor de interese, a

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, în conformitate cu prevederile

Legii nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și ale

Legii nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale. Iar

pct.3 supct.3 din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu

privire la organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat

„e-Integritate” nr. 228 din 10 aprilie 2020, prevede că SIA „e-Integritate”

include următoarele contururi funcționale de bază: 3) conturul Autorității: f)

înregistrarea sesizărilor și distribuirea aleatorie a acestora.

30

precum că de către Autoritatea Națională de Integritate nu a fost respectat

termenul general prevăzut la art.60 din Codul administrativ în care procedură

administrativă trebuia finalizată, având în vedere că sesizarea a fost depusă

la 30 septembrie 2020, iar procedura de control s-a finalizat la 12 martie 2021

cu emiterea actului de constatare nr.65/22, ceea ce denotă că procedura

administrativă a depășit termenul legal de 30 de zile și cel maxim de 90 de

zile, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție o consideră

neîntemeiată, din următoarele aspecte.

ulterior repartizării aleatorii sesizării și dispunerea inițierii controlului

regimului juridic în virtutea prevederilor art.19, art.20 și art.37 din Legea nr.

132/2016, care reglementează activitățile desfășurate de inspectorul de

integritate, drepturile și obligațiile acestuia în cadrul efectuării controlului

privind respectarea la caz al regimului juridic al conflictelor de interese,

inspectorul de integritate necesită un termen rezonabil și suficient în

efectuarea unui control obiectiv, corect și mult aspectual.

general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de

zile, dacă legea nu prevede altfel. Din motive justificate legate de

complexitatea obiectului procedurii administrative, termenul general poate

fi prelungit cu cel mult 15 zile. Această prelungire are efect doar dacă este

comunicată în scris participanților la procedura administrativă în termen de

30 de zile, împreună cu motivele prelungirii. În mod excepțional, când în

procedura administrativă se înregistrează cazuri de complexitate deosebită

care necesită timp pentru prelucrarea documentelor, autoritatea publică poate

stabili un termen mai mare pentru finalizarea procedurii administrative, care

nu va depăși 90 de zile.

termenul general de 30 de zile în care o procedură administrativă trebuia

finalizată, dacă legea nu prevede altfel. La fel, se atestă că, această prevedere

legală este o normă generală, care admite excepțiile prevăzute de legea

specială.

reține prevederile art.10 alin.(1) din Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și a intereselor personale, în vigoare la data efectuării

controlului privind respectarea regimului conflictelor de interese de către

Victoria Vîrlan, care reglementează că, controlul averii și al intereselor

personale ale subiecților declarării se efectuează de către Autoritatea

Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr.132 din 17 iunie 2016

cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

31

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor este reglementată de legea

specială și anume, Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate, care și urmează a fi aplicată în speță.

2017 cu privire la actele normative, reglementează că normele juridice

generale sunt aplicabile fie tuturor raporturilor sociale sau subiecților de

drept, fie unor categorii de raporturi sau de subiecți, fără a-și pierde

caracterul de generalitate. Normele juridice speciale sunt aplicabile în

exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict

determinați. În caz de divergență între o normă generală și o normă specială,

care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială.

iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția legii

în vigoare la acel moment, după repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare

a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va

dispune începerea controlului. Prevederile art.31, art.32 alin.(3)–(5), art.33,

art.34 alin.(2), art.35 și art.36 se aplică în mod corespunzător și în cadrul

procedurii de inițiere a controlului și de control privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor.

al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,

inspectorul de integritate are obligația de a invita persoana supusă controlului

să-și prezinte punctul de vedere printr-o scrisoare recomandată cu aviz de

primire sau prin orice alt mijloc care confirmă informarea (telegramă, fax, e-

mail etc.). Punctul de vedere al persoanei supuse controlului poate fi

prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea invitației. Dacă

recepționarea invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este

confirmată mai mult de 30 de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de

integritate întocmește actul de constatare numai după expirarea a 15 zile de

la expedierea unei invitații repetate, indiferent de faptul dacă a fost sau nu

confirmată recepționarea acesteia.

în perioada 14 decembrie 2020 (repartizării sesizării) – până la 12 martie

2021, în procedura de control, inspectorul de integritate a efectuat un șir de

acțiuni întru elucidarea eventualelor încălcări a regimului juridic al

conflictelor de interese din partea subiectului declarării, Viorica Vîrlan,

directoare a Instituției de educație timpurie ,,Grădiniței de copii Albinuța”

din satul Cerlina, comuna Nimereuca, raionul Soroca, etape care au fost

amănunțit descrise supra.

2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în vigoare la acel

32

moment, stipulează că în termen de 15 zile de la data repartizării sesizărilor,

inspectorul de integritate efectuează verificarea prealabilă a acestora. În

cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate verifică respectarea

condițiilor de formă și conținut ale sesizărilor și existența bănuielii

rezonabile privind încălcarea regimului juridic de declarare a averii și a

intereselor personale. Verificarea prealabilă include validarea datelor din

declarațiile de avere și interese personale prin intermediul sistemului

informațional e-Integritate. Verificarea prealabilă se finalizează cu emiterea

unui proces-verbal de inițiere a controlului sau de refuz al inițierii

controlului.

vigoare la acel moment, în procesul de control al averii și intereselor

personale, inspectorul de integritate are dreptul să solicite oricăror persoane

fizice sau persoane juridice de drept public ori privat, inclusiv instituțiilor

financiare, documentele și informațiile necesare pentru realizarea

controlului. La solicitarea inspectorului de integritate, subiecții menționați la

alin.(3) sunt obligați să prezinte Autorității, în termen de 15 zile de la

recepționarea solicitării, pe suport de hârtie sau în format electronic, datele,

informațiile, înscrisurile și documentele justificative solicitate.

Chișinău constată că atât instanța de apel, cât și prima instanță eronat au

examinat legalitatea desfășurării procedurii de control cu privire la

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Victoria

Vîrlan, prin prisma respectării termenului general al procedurii

administrative prevăzut la art.60 din Codul administrativ.

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, a stărilor de

incompatibilitate, precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și

limitărilor și anume, Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate, în redacția legii în vigoare la data inițierii

controlului, stabilea alți termeni de finalizare a procedurii de verificare, care

cumulativ depășesc cu mult termenul general al procedurii administrative de

30 de zile prevăzut la art.60 din Codul administrativ, totodată nefiind stabilit

un anumit termen limită în acest sens.

regimului juridic al conflictelor de interese în privința Victoriei Vîrlan urma

a fi verificată prin prisma art.27 din Codul administrativ, care cert statuează

că, în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun un anumit

termen, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să

acționeze într-un termen rezonabil.

inspectorul de integritate și sarcina de lucru, Completul de judecată al Curții

33

Supreme de Justiție consideră că nu a fost încălcat termenul rezonabil al

procedurii administrative.

timp al inspectorului de integritate la efectuarea controlului pentru a obține

toată informația necesară în scopul examinării obiective, corecte și

multiaspectuale a cauzei, cu emiterea în acest sens a unu act de constatare

motivat și întemeiat. Or, termenul special de 30 de zile ar restricționa nu

numai inspectorul de integritate în aplicarea instrumentelor necesare privind

verificarea respectării regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, dar și subiectul supus

controlului în cazul imposibilității prezentării unor probe. Deci, la caz,

prevederile art.60 din Codul administrativ nu sunt aplicabile.

că mențiunea „coordonat” de pe textul cererilor de demisie/angajare, se

atestă că până la semnarea de către Vîrlan Viorica a ordinelor nr.15, nr.16 și

a contractului nr. 17, cererile lui Vîrlan Ion și Vîrlan Alexandru au fost

avizate de primarul comunei Nimereuca, fondatorul grădiniței de copii

„Albinuța”, iar din declarațiile reclamantei rezultă cert că primarul cunoștea

despre relațiile de rudenie între Vîrlan Viorica, Vîrlan Ion și Vîrlan

Alexandru. Or, din conținutul răspunsului emis de Primăria Nimereuca (în

calitate de fondator și organ ierarhic superior), cât și din înscrisurile anexate

nu se atestă faptul că Victoria Vîrlan nu ar fi declarat careva conflicte de

interese reale în perioada 2016-2020, spre soluționare. Iar, simplele mențiuni

efectuate pe cererile de demisie/angajare, precum că au fost inițial

avizate/coordonate cu primarul Primăriei Nimereuca, nu corespunde

prevederilor art.12 alin.(4), lit.b) art.14 alin.(2) - (4) din Legea nr.133/2016

privind declararea averii și intereselor personale.

de sancționare prin prisma principiului proporționalității, al egalității de

tratament și încălcarea dreptului discreționar, urmează a fi menționat că, din

moment ce inspectorul de integritate în rezultatul desfășurării procedurii

administrative de control constată încălcarea regimului juridic al restricțiilor

(sau încălcarea oricărui alt regim juridic), emite un act de constatare iar

sancțiunile și anume: încetarea raporturilor de muncă survin în temeiul

reglementărilor art. 41 alin. (2) din Legea nr.132/2016 și art.26 alin. (4) al

Legii 158/2000, fără ca inspectorul de integritate să dispună de o marjă de

apreciere în acest sens.

2020 a sesizărilor nr. 101g/2020 și nr. 116g/2020, la pct. 43 al deciziei Curții

Constituționale a statuat că, nu poate reține critica cu privire la încălcarea

accesului la justiție prin faptul că aplicarea prevederilor contestate face

imposibilă individualizarea răspunderii. În acest context, Curtea notează că,

având în vedere specificul funcției, răspunderea subiectului survine în

funcție de acțiunea/inacțiunea sa, conform legii. Astfel, Curtea reține că

34

legislatorul a definit clar tipurile de conflicte de interese și întinderea

acestora, respectiv, consecințele lor în funcție de acțiunea/inacțiunea

subiectului și circumstanțele cazului. Astfel, prevederile legale criticate

reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea

funcțiilor publice și, mai mult, au ca scop garantarea exercitării cu

imparțialitate a funcțiilor publice.

de către intimată a regimului juridic al restricțiilor, a aplicat în privința

acesteia sancțiunea de încetare a raporturilor de muncă sau de serviciu.

că instanța de apel și prima instanță au emis soluții neîntemeiate, cu

aprecierea arbitrară a probelor din dosar și aplicarea eronată a normelor de

drept material, motiv din care decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe, care sunt bazate pe concluzii contradictorii, nu pot fi menținute.

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, și de-a emite o decizie nouă de

respingere integrală a acțiunii depuse de Viorica Vîrlan împotriva Autorității

Naționale de Integritate privind anularea actului administrativ individual

defavorabil.

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Casează integral decizia din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și

se emite o decizie nouă prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Vîrlan

împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului

administrativ individual defavorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

35