3ra-653/23 — Anularea actului administrativ individual defavorabil

La 03 iunie 2021, Verdeș Tamara a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii, a indicat că la 14 mai 2021 Autoritatea Naționala de Integritate a emis Actul de Constatare nr. 137/12, prin care a constatat încălcarea de către Verdeș Tamara, director al grădiniței de copii „Făguraș” din s. Cruglic, r-nul Criuleni, a regimului juridic al conflictelor de interese manifestat prin: nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese în conformitate cu art. 12, alin.(4), lit. (a)-(b), art. 12 alin.(5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14, alin.(2)-(4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, soluționarea cererii/demersului, emiterea/semnarea actelor administrative ce vizează persoana apropiată - (soțul) Verdeș Mihail, fapt prin care a admis consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12, alin.(10) al Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

Prin Actul de Constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021, inspectorul de integritate a decis: „Se constată, că D-na Verdeș Tamara, director al grădiniței de copii „Făguraș” din s. Cruglic, r-nul Criuleni, având interes personal, rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată - (soțul) Verdeș Mihail, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin: - nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese în conformitate cu art. 12, alin.(4), lit.(a)-(b), art. 12 alin.(5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale; - nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14, alin.(2)-(4) din 3 Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale; - soluționarea cererii/demersului, emiterea/semnarea actelor administrative ce vizează persoana apropiată - (soțul) Verdeș Mihail, fapt 1 prin care a admis consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12, alin.(10) al Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale. - Se sesizează Primăria s. Cruglic r-nul Criuleni, în termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea încetării raporturilor de muncă ori de serviciu cu D-na Verdeș Tamara, director al grădiniței de copii „Făguraș” din s. Cruglic, r-nul Criuleni. - Se decade D-na Verdeș Tamara din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirm existența conflictului de interese. - Se înscrie D-na Verdeș Tamara în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese”.

Reclamanta a indicat că, actul administrativ contestat este susceptibil anulării, fiind ilegal, emis cu încălcarea procedurii stabilite și depășirea termenului prevăzut de lege.

Procedura inițierii controlului de către inspectorul de integritate a fost viciată chiar de la momentul înregistrării sesizării.

Dispoziția art. 28 din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate enumeră doar temeiurile pentru inițierea controlului averii și al intereselor personale și nu se referă la temeiurile inițierii controlului cu privire la respectarea regimului juridic al conflictelor de interese.

Inspectorul de integritate în lipsa temeiurilor legale a inițiat procedura de control al regimului juridic al conflictelor de interese în privința Verdeș Tamara, precum și ilegal a întocmit procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 22/12.

A mai indicat că, actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021 este unul incomplet și nu este în corespundere cu rigorile legale, deoarece în act nu sunt reflectate constatările rezultate din acțiunile de verificare prealabilă.

În actul de constatare nu se regăsesc temeiurile și motivele inițierii controlului. Inspectorul de integritate era obligat să facă trimitere la norma legală care prevede temeiurile efectuării controlului regimului juridic al conflictelor de interese. 2

Procedura de control în speță a fost inițiată la sesizarea anonimă nr. C830/20 din 31.12.2020.

A indicat reclamanta că, potrivit art. 75 Codul administrativ, petiționarii urmau să indice numele și prenumele sau denumirea petiționarului, domiciliul și adresa poștală, sau poșta electronică, semnătura petiționarului, dovezi în vederea susținerii petiției.

În caz contrar, petiția urma a fi lăsată fără examinare, fapt, ce rezidă din dispoziția art. 76 Codul administrativ. De asemenea, în corespundere cu rigorile art. 44 alin.(1) Codul administrativ, Autoritatea Națională de Integritate era obligată să atragă în procedura administrativă titularii petiției/sesizării.

Totodată a menționat că, cadrul constituțional regăsit la art. 53 din Constituția RM, oferă cetățenilor dreptul, de a intra în relație direct cu autoritățile statului din propria inițiativă și posibilitatea de ași apăra drepturile lezate.

În materia contenciosului administrativ sunt excluse așa-numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale.

Instituirea unui termen fix pentru emiterea actului administrativ de către autoritatea publică pe marginea sesizărilor formulate de persoanele interesate se află în unison cu principiul legalității, celerității, eficienței, securității raporturilor juridice și certitudinii juridice, termen, care de altfel este menit să disciplineze conduita destinatarilor legii și să asigure un climat coerent și previzibil de examinare a plângerilor înaintate.

Sunt relevante la caz și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului, care cu prilejul examinării importanței termenelor în legislațiile naționale au menționat că, reglementarea referitoare la termenele ce trebuie respectate pentru a promova o acțiune/cale de atac urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în 4 particular, să respecte principiul securității juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate (Miragall Escolano s.a. contra Spaniei, 25 ianuarie 2020, paragraful 33).

La caz, deși procedura de control a fost inițiată odată cu depunerea și înregistrarea sesizării la Autoritatea Națională de Integritate, la 31 decembrie 2020, procedura administrativă soldată cu emiterea actului de constatare nr. 137/12 a fost finalizată la 14 mai 2021, adică cu depășirea vădită a termenului de 30 de zile, a cărui prelungire nu a derulat sub auspiciile art. 60 alin.(4) Codul administrativ, prin invocarea motivelor și complexității 3 obiectului procedurii de control ce ar justifica prelungirea termenului, precum și comunicarea în scris participanților la procedura administrativă în termen de 30 zile, împreună cu motivele prelungirii.

De altfel, sesizarea înregistrată la 31 decembrie 2020 a fost repartizată aleatoriu la 13 ianuarie 2021, acest interval de imponderabilitate juridică generând suspiciuni rezonabile în eficiența și celeritatea (iuțeala, repeziciunea) procedurii de control.

A reiterat reclamanta că, în virtutea art. 33 lit. a) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, persoana supusă controlului averii și a intereselor personale are dreptul să ia cunoștință de actele și de materialele dosarului, inclusiv sesizarea depersonalizată. Astfel, fiind invitată pentru a-și prezenta punctul de vedere asupra obiectului controlului, reclamantului i s-a refuzat să i se aducă la cunoștință conținutul sesizării precum și să i se prezinte materialele controlului, fapte, care în consecință au privat reclamantul de dreptul efectiv la apărare.

Mai mult, din analiza normei pre citate rezidă obligația autorității de a oferi spre cunoștință actele și materialele dosarului administrativ și nu de a face copii de pe ele.

Autoritatea Națională de Integritate pretinde că, în actele emise de către Verdeș Tamara în privința lui Verdeș Mihai, există conflicte de interese.

Însă din perspectiva cadrului legal, esența conflictului de interese este condiționată de întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: subiectul declarării deține interese personale, sau dacă se vizează persoane ce îi sunt apropiate, persoanele fizice cu care are relații cu caracter patrimonial; se influențează sau poate influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică.

Existența celor două condiții în conduita reclamantului nu trebuie doar declarată sau dedusă de autoritatea publică pârâtă în abstract, ci probată și argumentată într-o manieră plauzibilă. În ipoteza întrunirii în speță a primului element constitutiv al conflictului de interese este imperios de a demonstra că subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin conform legii.

În situația în care reclamanta Verdeș Tamara a soluționat cererea d-lui Verdeș Mihail din 28 octombrie 2018 privind angajarea în funcția de fochist la grădiniță, partea pârâtă nu a dovedit faptul anume care interes personal 4 rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată, soțul Verdeș Mihail l-ea avut reclamanta, ca director al grădiniței.

La 17 iunie 2016 au fost adoptate paralel două legi, care se completează una pe alta: Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale.

În accepțiunea acestor legi, conflictul de interese reprezintă situația în care subiectul declarării are un interes personal, ce influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii.

Careva probe, precum că reclamantul ar fi favorizat sau ar fi facilitat persoana apropiată sie în raport cu un alt potențial doritor de a ocupa funcția de fochist n-au fost prezentate.

În acțiunile reclamantului descrise de inspectorul de integritate lipsesc elementele conflictului de interese consumat. Mai mult, ordinele emise în privința lui Verdeș Mihail ce țin de angajare, cu privire la premiere, cu privire la acordarea concediului din cont propriu etc. la care se face referire în actul de constatare nu au fost contestate de terțe persoane, deoarece nimeni nu dorea să îndeplinească un cumul de funcții pentru un salariu mizer de 1000 lei.

În condițiile în care nu s-au atestat conflicte de interese la semnarea ordinelor menționate supra, rezidă că, asemenea vicii nu pot persista asupra actelor administrative ce vizează persoana apropiată a reclamantului - (soțul) Verdeș Mihail.

Cu atât mai mult că, reclamantul a explicat inspectorului de integritate precum că, cu Verdeș Mihail locuiesc separat de mai mulți ani, divorțul fiind oficializat la data de 28 mai 2021 conform certificatului de divorț.

La semnarea sau emiterea actelor administrative, precum și în cadrul luării unor decizii, subiectul declarării trebuie să convingă orice observator obiectiv și rezonabil că interesul public așa cum este definit în Legea privind declararea averii și intereselor personale nu a fost afectat de interesul său privat/personal, la rândul său interesul privat/personal nu se prezumă ci se probează.

A menționat că, în prezenta speță, autoritatea publică pârâtă nu a stabilit proporționalitatea măsurilor întreprinse în temeiul actului de constatare în lumina articolului 29 Codul administrativ și nu a motivat prin prisma principiului securității raporturilor juridice consfințit la art. 30 Codul 5 administrativ, intervenția prin actul de constatare din 14 mai 2021 asupra situațiilor juridice derulate în perioada anilor 2016 - 2020, în particular pe marginea puterii lucrului decis ale actelor și drepturilor dobândite în perioada vizată neinvocând necesitatea absolută a interesului public.

Suplimentar la obiecțiile asupra actului de contestare a indicat că, inspectorul de integritate pune pe umerii reclamantului caracterul imperfect al legislației în vigoare. Astfel, deși la momentul emiterii/semnării actelor numite supra, reieșind din prevederile Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale (în vigoare din 01.08.2016, respectiv, redacției în vigoare din 12.01.2018) la noțiunea de persoană apropiată prevăzută la art. 2 din Legea 133/2016 nu se regăsea noțiunea de soț al subiectului declarării, inspectorul de integritate reține aceste acțiuni.

Prin aceasta depășindu-și atribuțiile, încâlcând unul din principiile fundamentale ale procedurii de contencios administrativ prevăzut la art. 36 Codul administrativ - supremația dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de stat. Din perspectiva legislatorului este imperativă respectarea principiilor procedurii administrative și contenciosului administrativ, etapelor de inițiere, derulare și finalizare a procedurii administrative.

În concluzie, consideră că, actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021 este emis cu încălcarea normelor legale și este susceptibil anulării în întregime, or, viciile de care este contaminat actul administrativ nominalizat nu pot fi remediate decât doar prin anularea acestuia.

Totodată, întrucât actul de constatare a fost recepționat de către Verdeș Tamara prin Poșta Moldovei la 19 mai 2021, consideră contestația depusă în termenul legal.

Reclamanta a solicitat anularea actului de constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021 emis de către Autoritatea Națională de Integritate în privința Tamarei Verdeș.

Prin hotărârea din Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 16 decembrie 2021, s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Verdeș Tamara împotriva Autorității Naționale de Integritate și s-a anulat actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 22 decembrie 2021, Autoritatea Națională de Integritate, a declarat apel, solicitând admiterea 6 cererii de apel, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 16 decembrie2021, cu emiterea unei noi hotărâri respingerea acțiunii înaintată de Verdeș Tamara împotriva Autorității Naționale de Integritate.

Prin decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat hotărârea din 16 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Verdeș Tamara împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și s-a anulat actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate. S-a emis nouă decizie prin care, s-a admis parțial acțiunea înaintată de către Verdeș Tamara, și s-a anulat pct. 2,3,4 din actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021, întocmit de Autoritatea Națională de Integritate în privința Verdeș Tamara.

La 06 iunie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a depus de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2023, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 16 decembrie 2021, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată. Autoritatea Națională de Integritate a susținut că la examinarea cauzei nu au fost constatate, elucidate și dovedite circumstanțele care au importanță la soluționarea justă a, de asemenea, instanța de apel a dat o interpretare eronată aspectelor de ordin juridic relevante prezentei cauze de contencios administrativ.

A invocat recurenta că, în cadrul controlului executat inspectorul de integritate a stabilit că, intimata Tamara Verdeș, exercitând funcția de director al Grădiniței de copii “Făguraș” Cruglic, r-nul Criuleni, având interes personal rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată - (soțul) Verdeș Mihail, a soluționat cererea dlui Verdeș Mihail din 28.10.2018 privind angajarea în funcția de fochist la grădiniță și a emis/semnat următoarele acte administrative: Ordinul nr. 87-p din 28.11.2018 cu privire la premierea angajaților, în care este vizat dl Verdeș Mihail.

A argumentat că decizia instanței de apel este nejustificată, deoarece Verdeș Tamara, fiind subiect al declarării, avea obligația să respecte principiile generale de evitare a conflictelor de interese prevăzute la art. 11 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, prin servirea interesului public cu imparțialitate și obiectivitate, prin 7 asigurarea transparenței și a controlului public al activității și responsabilitatea individuală și exemplul personal.

Autoritatea a observat că, Verdeș Tamara, în calitate de director al Grădiniței de copii “Făguraș” Cruglic, r-nul Criuleni, a examinat și a soluționat cereri care vizau persoana apropiată și anume, soțul Mihail Verdeș. Mai mult decât atât, a admis consumarea conflictului de interese în mod repetitiv, din materialele acumulate la dosarul de control, inspectorul de integritate a constatat că în privința persoanei apropiate, intimata a emis, într- o perioadă de 2 ani, un număr de cel puțin doisprezece acte administrative.

Recurentul a invocat că, în conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. (a) și (b) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, Verdeș Tamara, exercitând funcția de director al instituției publice de educație timpurie (director al Grădiniței de copii “Făguraș” Cruglic, r-nul Criuleni), era obligată să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află și să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică până la soluționarea conflictului de interese.

Anume intimatei Verdeș Tamara, în calitate de subiect al declarării, revenea sarcina să aducă la cunoștința organului ierahic superior informația privind existența conflictului de interese, precum și să descrie pe propria răspundere în ce mod influența sau putea să influențeze interesul personal exercitarea imparțială și obiectivă a funcției deținute.

În prezenta speță interesul personal se referă la faptul că intimata Tamara Verdeș care era unica persoană împuternicită să angajeze, iar, prin angajarea în funcție a unei persoane apropiate, profitând de calitatea de director, a satisfăcut interesul privat rezultat din relația dânsei cu persoana apropiată.

Din materialele dosarului de control, inspectorul de integritate nu a identificat vreo circumstanță care să demonstreze că intimata a întreprins măsuri în vederea organizării și desfășurării unui concurs prin care ar comunica publicului despre dorința de a angaja o persoană în calitate de fochist.

Anume acest considerent este cel care l-a făcut pe inspectorul de integritate să constate existența conflictului de interese. 8

Intimata nu a oferit șanse altor potențiali candidați de a participa la concursul de angajare, ci, de sine stătător, în baza cererii depuse de soțul dânsei, a dispus angajarea, iar ulterior, într-o ordine cronologică, având în vedere raporturile de muncă stabilite, a mai emis și alte acte administrative în privința persoanei apropiate. Nu poate fi considerată imparțialitate din partea intimatei faptul că, fără a informa comunitatea despre existența unui post vacant, a decis angajarea persoanei apropiate.

Recurentul a susținut că, pe parcursul anilor 2016-2020, a mai multor ordine de angajare a persoanei apropiate în cadrul instituției publice condusă de către Verdeș Tamara, de asemenea, fiind constatate 3 contracte individuale dc muncă încheiate între Tamara Verdeș și Mihail Verdeș.

Aceste circumstanțe au făcut inspectorul de integritate să considere că, intimata, contrar principiilor care guvernează domeniul integrității agenților publici, a admis un comportament necorespunzător în exercitarea funcției de director al Grădiniței de copii “Făguraș” Cruglic, r-nul Criuleni.

În speță era suficientă constatarea emiterii actelor administrative și soluționării unor cereri care vizau persoana apropiată, fără a fi necesară constatarea interesului personal pe care l-ar fi avut intimata atunci când a fost chemată să emită acte administrative și să soluționeze cereri ce afectau drepturile și interese soțului intimatei.

Autoritătea a menționat că, având în vedere legătură dintre intimată și Verdeș Mihail, este firesc că raportul de căsătorie putea influența exercitarea atribuțiilor de serviciu în momentul în care directorul grădiniței directorul era chemat să emită acte administrative și să soluționeze cereri care vizau soțul dânsei.

Aprecierile consemnate în actul de constatare constituie măsuri care fac parte din dreptul discreționar al autorității publice, or, inspectorul de integritate este independent în exercitarea controlului și, a fost reținut că, deși în privința unor acte semnate, în acea perioadă soțul nu intra în categoria de persoane apropiate, intimata oricum avea un interes personal de a emite acte favorabile soțului dânsei.

Autoritatea menționează că potrivit art. 39 alin. (1) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoriatea Națională de Integritate pe lângă răspunderea contravențională, Verdeș Tamara, poartă răspundere disciplinară.

A susținut că, în cazul intimatei Verdeș Tamara, sancțiunea aplicată de inspectorul de integritate de a o decădea din dreptul de a mai exercita o 9 funcție publică sau de demnitate publică pentru o perioadă de 3 ani, constituie o consecință a admiterii consumării conflictului de interese, or, așa cum s-a arătat, intimata Tamara Verdeș, pe lângă faptul că nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese real în care se afla, dânsa a admis consumarea acestuia prin examinarea cererii dlui Verdeș Mihail din 28.10.2018 privind angajarea în funcția de fochist la grădiniță și emiterea, ulterior, a actelor administrative în privința persoanei apropiate.

Inspectorul de integritate a aplicat sancțiunea stabilită de art. 23 alin. (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale care se referă la faptul că intimata a acționat în sensul consumării conflictului de interese real în care se afla, adică, a luat parte și a votat o decizie favorabilă persoanei apropiate.

Astfel, autoritatea consideră decizia Curții de Apel Chișinău drept neîntemeiată.

Curtea Supremă de Justiție a notificat copia recursului depus, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Însă, până la data examinării recursului referințe nu au fost depuse.

Art. 195 din Codul administrativ relevă că: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.”

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ reglementează că: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului) prevede că: „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.” 10

Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului) stabilește că: ”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ, „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Conform art. 247 din Codul administrativ, „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Conform art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, „În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia; admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.”

În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, „În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că „Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, stipulează că, „Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. (2) instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării 11 de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. (3) Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

Potrivit art. 36 din Codul administrativ, (1) Instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de stat. (2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 133/2016 și art. 28 alin. (1) din Legea nr. 132/2016, „Autoritatea Națională de Integritate are atribuția de a controla averile și interesele personale ale subiecților declarației, atât din proprie inițiativă, cât și la sesizarea unor persoane fizice sau juridice. ANI are rolul de a verifica respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

Articolul 37 din Legea nr. 132/2016 prevede că „Inspectorul de integritate poate emite un act de constatare dacă se constată nedeclararea și nesoluționarea unui conflict de interese sau implicarea într-o decizie cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese, conform art. 38 alin. (1) lit. a) din aceeași lege.”

Conform art. 23 alin. (4), (7) și (8) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la data emiterii actului contestat, „Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau, după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de demnitate publică la data constatării averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani se aplică potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv actul de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă și irevocabilă hotărârea judecătorească prin care se confirmă existența averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese. Autoritatea Națională de Integritate ține Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, care este publicat pe pagina web oficială a Autorității.” 12

Conform art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția în vigoare la data emiterii actului contestat, În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese, inspectorul de integritate încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și îl trimite instanței judecătorești spre examinare conform procedurii stabilite de Codul contravențional al Republicii Moldova. Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al conflictului de interese rămâne definitiv, Autoritatea sesizează în termen de cel mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care a emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul juridic, sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese. Sancțiunea disciplinară poate fi aplicată după rămânerea definitivă a actului de constatare, în condițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară.”

Art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția în vigoare după emiterii actului contestat (aplicat greșit de către instanța de apel), prevede că „În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese ori încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate: încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și aplică sancțiunea contravențională. Termenul de prescripție a răspunderii contravenționale nu se aplică; b) după caz, emite un act de constatare în care solicită încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării și aplică pentru acesta interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică. Inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile menționate la alin. (1) lit. b) în funcție de gradul de vinovăție al subiectului declarării, de natura abaterii, de numărul și durata abaterilor, de comiterea unor abateri similare anterior, de prejudiciul adus interesului public și de funcția publică deținută. Dacă actul de constatare rămâne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen de cel mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia.”

Copia deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului la 11 mai 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.155).

La 06 iunie 2023, Autoritatea Națională de Integritate, a depus recurs motivat.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la depunerea recursului, recurenta au respectat termenele prevăzute la art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat inoportună citarea participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, întrucât argumentele expuse au fost formulate cu suficientă claritate. La cazul din speță, toate punctele de drept care puteau exista, pot fi cercetate și soluționate în mod obiectiv pe baza înscrisurilor și documentelor prezente la dosar. Recurenții au avut posibilitatea să prezinte poziția în scris și să răspundă la argumentele părților adverse.

În cauza CtEDO Covalenco v. Moldova nr. 72164/14 16 septembrie 2020, Curtea a statuat că este necesar organizarea unei audieri: a) în cazul în care există necesitatea de a evalua dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către autorități (a se vedea Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001); b) atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se vedea Göç, pre-citată, § 51; Miller, pre- citată, § 34 in fine; și Andersson v. Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța are nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie 1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12 noiembrie 2002).

Examinând recursul declarat împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în limitele controlului de legalitate, în lipsa părților, în raport cu criticile invocate, pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, îl consideră admisibil, recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate urmând a fi admis, cu casarea parțială a deciziei 14 instanței de apel, în partea admiterii pretențiilor Tamarei Verdeș și emiterea unei noi decizii în această parte, din considerentele ce succed.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 09 decembrie 1994 §27).

În esență, circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special, următoarele: - La 31 decembrie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a primit o sesizare privind posibile încălcări disciplinare de către Verdeș Tamara, director al Grădiniței de copii “Făguraș” din s. Cruglic, r-nul Criuleni. - 22 ianuarie 2021, Inspectorul superior de integritate, a dispus inițierea controlului asupra Tamarei Verdeș pentru a verifica respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, conform Legii nr. 132/2016. - La 14 mai 2021, Autoritatea Națională de Integritate a emis actul de constatare nr.137/12, prin care a decis că: (1) Se constată, că D-na Verdeș Tamara, director al grădiniței de copii „Făguraș” din s. Cruglic, r-nul Criuleni, având interes personal, rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată - (soțul) Verdeș Mihail, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin: - nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese în conformitate cu art. 12, alin.(4), lit.(a)-(b), art. 12 alin.(5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale;- nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14, alin.(2)-(4) din 3 Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale; - soluționarea cererii/demersului, emiterea/semnarea actelor administrative ce vizează persoana apropiată - (soțul) Verdeș Mihail, fapt prin care a admis consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12, alin. (10) al Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale. (2) Se sesizează Primăria s. Cruglic r-nul Criuleni, în termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitive, în vederea încetării raporturilor de muncă ori de serviciu cu D-na Verdeș Tamara, 15 director al grădiniței de copii „Făguraș” din s. Cruglic, r-nul Criuleni. (3) Se decade D-na Verdeș Tamara din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirm existența conflictului de interese. (4) Se înscrie D-na Verdeș Tamara în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.”

Nefiind de acord cu actul de constatare, Verdeș Tamara a depus prezenta acțiune în instanța de contencios administrativ, pledând în fața instanței asupra ilegalității actului, invocând lipsa existenței conflictului de interese.

Prima instanță, judecând cauza în fond a ajuns la concluzia admiterii cererii de chemare în judecată depusă de Verdeș Tamara împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea hotărârii, prima instanță a subliniat importanța respectării principiilor procedurii administrative și contenciosului administrativ, în special în ceea ce privește etapele de inițiere, derulare și finalizare a procedurii administrative. Orice ingerință în drepturile reclamantei trebuie să fie proporțională și justificată prin scopul legitim urmărit. Instanța a considerat că ingerința în drepturile Tamarei Verdeș a fost disproporționată și excesivă. În mod specific, instanța a constatat că actul de constatare emis de ANI a fost ilegal, deoarece nu a respectat normele procedurale și a impus sancțiuni nejustificate. Sancțiunile aplicate, cum ar fi interdicția de a ocupa funcții publice, au fost considerate nejustificate deoarece nu a existat o decizie judecătorească prealabilă care să stabilească vinovăția în conflictul de interese. Instanța a subliniat că, în lipsa unei proceduri contravenționale adecvate, sancțiunile complementare nu pot fi aplicate.

Instanța de apel, prin decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a casat integral hotărârea din Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani 16 din 16 decembrie 2021 și a emite o hotărâre nouă prin care: S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Verdeș Tamara împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova, cu privire la anularea actului administrativ, cu anularea pct. pct. 2, 3 și 4 din Actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021, întocmit de Autoritatea Națională de Integritate în privința dnei Verdeș Tamara.

În motivarea deciziei, colegiul judiciar a concluzionat că prima instanță nu a examinat și elucidat pe deplin circumstanțele relevante pentru soluționarea cauzei și a aplicat incorect normele de drept material. În ceea ce privește fondul cauzei, instanța de apel a menționat că instanța de fond neîntemeiat a conchis lipsa conflictului de interese real, or, Autoritatea Națională de Integritate, întemeiat a stabilit că Verdeș Tamara, exercitând funcția de director al grădiniței de copii „Făguraș” din s. Cruglic, r-nul Criuleni, având interes personal rezultat din relațiile sale cu persoanele apropiate a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12, alin.(4), lit. (a)-(b), art. 12 alin.(5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14, alin.(2)-(4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, soluționarea cererii/demersului, emiterea/semnarea actelor administrative ce vizează persoana apropiată, fapt prin care a admis consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12, alin.(10) al Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

Mai mult, instanța de apel a constatat existența unui conflict de interese real în cazul Tamarei Verdeș. Instanța a stabilit că aceasta a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, inclusiv prin emiterea și semnarea actelor administrative și juridice în favoarea acestor persoane.

Totodată, instanța de apel a subliniat că aplicarea sancțiunilor în astfel de cazuri necesită o justificare clară și riguroasă, respectând principiul proporționalității și drepturile fundamentale ale persoanelor implicate. De asemenea, a accentuat importanța unei aplicări corecte a principiului proporționalității pentru a asigura că sancțiunile sunt adecvate și nu excesive.

Astfel, instanța de apel a decis anularea parțială a actului de constatare emis de ANI, motivând că inspectorul de integritate nu a demonstrat îndeplinirea criteriilor necesare pentru aplicarea sancțiunilor maxime 17 (încetarea raporturilor de muncă și interdicția de ocupare a funcțiilor publice).

Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor invocate în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că soluția instanței de apel cu privire la admiterea pretenției privind anularea punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021 este greșită, emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, în rest decizia fiind legală și întemeiată.

În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra, instanța de recurs notează că, instanța de apel constatând încălcarea regimului conflictelor de interese, prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese de către Tamara Verdeș, și respectiv legalitatea pct. 1 din actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021 al Autorității Naționale de Integritate, neîntemeiat a anulat punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare menționat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel greșit a concluzionat că măsurile aplicate de inspectorul de integritate și indicate la punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021 urmau a fi verificate prin prisma principiului proporționalității, or aceasta, în mod greșit, a aplicat prevederile art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția în vigoare la emiterea actului contestat.

În interpretarea corectă a normelor citate, instanța de recurs consideră necesar să evidențieze că prin modificările operate prin Legea nr. 130 din 07 octombrie 2021 inspectorul de integritate a fost investit de legiuitor cu dreptul discreționar care i-ar permite aplicarea anumitor măsuri în cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese. Însă, la caz sunt aplicabile prevederile până la modificări, or, actul de constatare a fost adoptat la 14 mai 2021.

Prin urmare, având în vedere natura abaterilor, numărul și durata abaterilor, prejudiciul adus interesului public și funcției publice deținute, instanța de recurs constată că inspectorul de integritate întemeiat a ajuns la concluzia de a o decădea, pe Tamara Verdeș din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, pe o perioadă de 3 (trei) ani din data rămânerii definitivă a actului de constatare ori din data rămânerii 18 definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese, precum și înscrierea Tamarei Verdeș în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.

În context, instanța de recurs relevă că în punctele 26 și 27 ale deciziei de inadmisibilitate nr. 109 din 06 septembrie 2022, Curtea Constituțională a reamintit că legislatorul a definit în mod clar tipurile de conflicte de interese și întinderea acestora, respectiv consecințele lor în funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului și circumstanțele cazului.

Astfel, prevederile legale criticate reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și, mai mult, au ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.

Completul de judecată nu poate reține argumentul cu privire la lipsa interesului personal al Tamarei Verdeș în rezultatul emiterii/semnării fiecărui act juridic în privința persoanei apropiate - (soțul) Verdeș Mihail. Or, dat fiind faptul că e vorba de rude și persoane apropiate, este evidentă existența acestui interes personal, care se manifestă prin oferirea unui avantaj patrimonial acestora, iar nedeclararea conflictului de interese sporește convingerea că reclamanta a intenționat să ascundă anumite circumstanțe și nu a acționat într-un mod transparent.

Sintetizând cele reliefate supra instanța de recurs constată netemeinicia pretențiilor Tamarei Verdeș, prin urmare netemeinicia deciziei instanței de apel în partea admiterii acțiunii.

Pentru motivele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, de a casa parțial decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în partea admiterii acțiunii Tamarei Verdeș și anulării punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021 al Autorității Naționale de Integritate, cu emiterea în această parte a unei noi decizii de respingere a pretențiilor Tamarei Verdeș împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea pct. 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. nr. 137/12 din 14 mai 2021 și menținerea în rest a deciziei instanței de apel. 19

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 248 alin. (2) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate. Casează parțial decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Verdeș Tamara împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, și anume în partea admiterii parțiale a acțiunii înaintate de Verdeș Tamara și anulării punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021 al Autorității Naționale de Integritate, și în această parte Emite o decizie nouă prin care respinge ca neîntemeiate pretențiile Tamarei Verdeș împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021 al Autorității Naționale de Integritate. În rest, menține decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 20