3ra-653/23 — Anularea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului, interpretarea normelor materiale
3ra-653/23 — Anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Autoritatea Națională de
Integritate,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Verdeș Tamara împotriva Autorității Naționale de
Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,
împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-653/23
NR. PIGD2-21083715-01-3ra-20062023)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023; Art. 246 din
Codul administrativ (versiunea până la 01 septembrie 2023); Interpretarea
normelor materiale
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Chisilița
Curtea de Apel Chișinău – G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău
11 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Autoritatea
Națională de Integritate,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 03 iunie 2021, Verdeș Tamara a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea
actului administrativ individual defavorabil.
În motivarea acțiunii, a indicat că la 14 mai 2021 Autoritatea Naționala
de Integritate a emis Actul de Constatare nr. 137/12, prin care a constatat
încălcarea de către Verdeș Tamara, director al grădiniței de copii „Făguraș”
din s. Cruglic, r-nul Criuleni, a regimului juridic al conflictelor de interese
manifestat prin: nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictelor
de interese în conformitate cu art. 12, alin.(4), lit. (a)-(b), art. 12 alin.(5) din
Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale,
nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14,
alin.(2)-(4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor
personale, soluționarea cererii/demersului, emiterea/semnarea actelor
administrative ce vizează persoana apropiată - (soțul) Verdeș Mihail, fapt
prin care a admis consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art.
12, alin.(10) al Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor
personale.
Prin Actul de Constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021, inspectorul de
integritate a decis: „Se constată, că D-na Verdeș Tamara, director al
grădiniței de copii „Făguraș” din s. Cruglic, r-nul Criuleni, având interes
personal, rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată - (soțul) Verdeș
Mihail, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin:
- nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictelor de
interese în conformitate cu art. 12, alin.(4), lit.(a)-(b), art. 12 alin.(5) din
Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale; -
nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14,
alin.(2)-(4) din 3 Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor
personale; - soluționarea cererii/demersului, emiterea/semnarea actelor
administrative ce vizează persoana apropiată - (soțul) Verdeș Mihail, fapt
1
prin care a admis consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art.
12, alin.(10) al Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor
personale.
- Se sesizează Primăria s. Cruglic r-nul Criuleni, în termen de 5 zile
din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea
încetării raporturilor de muncă ori de serviciu cu D-na Verdeș Tamara,
director al grădiniței de copii „Făguraș” din s. Cruglic, r-nul Criuleni.
- Se decade D-na Verdeș Tamara din dreptul de a exercita o funcție
publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale,
pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data eliberării sau destituirii din funcție sau
din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii
definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirm
existența conflictului de interese.
- Se înscrie D-na Verdeș Tamara în Registrul de stat al persoanelor
care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, de
la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a
actului de constatare, ori din data rămânerii definitive și irevocabile a
hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de
interese”.
Reclamanta a indicat că, actul administrativ contestat este susceptibil
anulării, fiind ilegal, emis cu încălcarea procedurii stabilite și depășirea
termenului prevăzut de lege.
Procedura inițierii controlului de către inspectorul de integritate a fost
viciată chiar de la momentul înregistrării sesizării.
Dispoziția art. 28 din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate enumeră doar temeiurile pentru inițierea controlului
averii și al intereselor personale și nu se referă la temeiurile inițierii
controlului cu privire la respectarea regimului juridic al conflictelor de
interese.
Inspectorul de integritate în lipsa temeiurilor legale a inițiat procedura
de control al regimului juridic al conflictelor de interese în privința Verdeș
Tamara, precum și ilegal a întocmit procesul-verbal de inițiere a controlului
nr. 22/12.
A mai indicat că, actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021 este
unul incomplet și nu este în corespundere cu rigorile legale, deoarece în act
nu sunt reflectate constatările rezultate din acțiunile de verificare prealabilă.
În actul de constatare nu se regăsesc temeiurile și motivele inițierii
controlului. Inspectorul de integritate era obligat să facă trimitere la norma
legală care prevede temeiurile efectuării controlului regimului juridic al
conflictelor de interese.
2
Procedura de control în speță a fost inițiată la sesizarea anonimă nr.
C830/20 din 31.12.2020.
A indicat reclamanta că, potrivit art. 75 Codul administrativ,
petiționarii urmau să indice numele și prenumele sau denumirea
petiționarului, domiciliul și adresa poștală, sau poșta electronică, semnătura
petiționarului, dovezi în vederea susținerii petiției.
În caz contrar, petiția urma a fi lăsată fără examinare, fapt, ce rezidă
din dispoziția art. 76 Codul administrativ. De asemenea, în corespundere cu
rigorile art. 44 alin.(1) Codul administrativ, Autoritatea Națională de
Integritate era obligată să atragă în procedura administrativă titularii
petiției/sesizării.
Totodată a menționat că, cadrul constituțional regăsit la art. 53 din
Constituția RM, oferă cetățenilor dreptul, de a intra în relație direct cu
autoritățile statului din propria inițiativă și posibilitatea de ași apăra
drepturile lezate.
În materia contenciosului administrativ sunt excluse așa-numitele
drepturi prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale.
Instituirea unui termen fix pentru emiterea actului administrativ de
către autoritatea publică pe marginea sesizărilor formulate de persoanele
interesate se află în unison cu principiul legalității, celerității, eficienței,
securității raporturilor juridice și certitudinii juridice, termen, care de altfel
este menit să disciplineze conduita destinatarilor legii și să asigure un climat
coerent și previzibil de examinare a plângerilor înaintate.
Sunt relevante la caz și raționamentele Curții Europene a Drepturilor
Omului, care cu prilejul examinării importanței termenelor în legislațiile
naționale au menționat că, reglementarea referitoare la termenele ce trebuie
respectate pentru a promova o acțiune/cale de atac urmărește să asigure o
bună administrare a justiției și, în 4 particular, să respecte principiul
securității juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se
aștepta ca aceste reguli să fie aplicate (Miragall Escolano s.a. contra Spaniei,
25 ianuarie 2020, paragraful 33).
La caz, deși procedura de control a fost inițiată odată cu depunerea și
înregistrarea sesizării la Autoritatea Națională de Integritate, la 31 decembrie
2020, procedura administrativă soldată cu emiterea actului de constatare nr.
137/12 a fost finalizată la 14 mai 2021, adică cu depășirea vădită a
termenului de 30 de zile, a cărui prelungire nu a derulat sub auspiciile art. 60
alin.(4) Codul administrativ, prin invocarea motivelor și complexității
3
obiectului procedurii de control ce ar justifica prelungirea termenului,
precum și comunicarea în scris participanților la procedura administrativă în
termen de 30 zile, împreună cu motivele prelungirii.
De altfel, sesizarea înregistrată la 31 decembrie 2020 a fost repartizată
aleatoriu la 13 ianuarie 2021, acest interval de imponderabilitate juridică
generând suspiciuni rezonabile în eficiența și celeritatea (iuțeala,
repeziciunea) procedurii de control.
A reiterat reclamanta că, în virtutea art. 33 lit. a) din Legea nr.
132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, persoana supusă
controlului averii și a intereselor personale are dreptul să ia cunoștință de
actele și de materialele dosarului, inclusiv sesizarea depersonalizată. Astfel,
fiind invitată pentru a-și prezenta punctul de vedere asupra obiectului
controlului, reclamantului i s-a refuzat să i se aducă la cunoștință conținutul
sesizării precum și să i se prezinte materialele controlului, fapte, care în
consecință au privat reclamantul de dreptul efectiv la apărare.
Mai mult, din analiza normei pre citate rezidă obligația autorității de a
oferi spre cunoștință actele și materialele dosarului administrativ și nu de a
face copii de pe ele.
Autoritatea Națională de Integritate pretinde că, în actele emise de
către Verdeș Tamara în privința lui Verdeș Mihai, există conflicte de
interese.
Însă din perspectiva cadrului legal, esența conflictului de interese este
condiționată de întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: subiectul
declarării deține interese personale, sau dacă se vizează persoane ce îi sunt
apropiate, persoanele fizice cu care are relații cu caracter patrimonial; se
influențează sau poate influența exercitarea imparțială și obiectivă a
mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică.
Existența celor două condiții în conduita reclamantului nu trebuie doar
declarată sau dedusă de autoritatea publică pârâtă în abstract, ci probată și
argumentată într-o manieră plauzibilă. În ipoteza întrunirii în speță a
primului element constitutiv al conflictului de interese este imperios de a
demonstra că subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau
ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și
responsabilităților ce îi revin conform legii.
În situația în care reclamanta Verdeș Tamara a soluționat cererea d-lui
Verdeș Mihail din 28 octombrie 2018 privind angajarea în funcția de fochist
la grădiniță, partea pârâtă nu a dovedit faptul anume care interes personal
4
rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată, soțul Verdeș Mihail l-ea avut
reclamanta, ca director al grădiniței.
La 17 iunie 2016 au fost adoptate paralel două legi, care se
completează una pe alta: Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate și Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și
intereselor personale.
În accepțiunea acestor legi, conflictul de interese reprezintă situația în
care subiectul declarării are un interes personal, ce influențează sau ar putea
influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și
responsabilităților ce îi revin potrivit legii.
Careva probe, precum că reclamantul ar fi favorizat sau ar fi facilitat
persoana apropiată sie în raport cu un alt potențial doritor de a ocupa funcția
de fochist n-au fost prezentate.
În acțiunile reclamantului descrise de inspectorul de integritate lipsesc
elementele conflictului de interese consumat. Mai mult, ordinele emise în
privința lui Verdeș Mihail ce țin de angajare, cu privire la premiere, cu privire
la acordarea concediului din cont propriu etc. la care se face referire în actul
de constatare nu au fost contestate de terțe persoane, deoarece nimeni nu
dorea să îndeplinească un cumul de funcții pentru un salariu mizer de 1000
lei.
În condițiile în care nu s-au atestat conflicte de interese la semnarea
ordinelor menționate supra, rezidă că, asemenea vicii nu pot persista asupra
actelor administrative ce vizează persoana apropiată a reclamantului - (soțul)
Verdeș Mihail.
Cu atât mai mult că, reclamantul a explicat inspectorului de integritate
precum că, cu Verdeș Mihail locuiesc separat de mai mulți ani, divorțul fiind
oficializat la data de 28 mai 2021 conform certificatului de divorț.
La semnarea sau emiterea actelor administrative, precum și în cadrul
luării unor decizii, subiectul declarării trebuie să convingă orice observator
obiectiv și rezonabil că interesul public așa cum este definit în Legea privind
declararea averii și intereselor personale nu a fost afectat de interesul său
privat/personal, la rândul său interesul privat/personal nu se prezumă ci se
probează.
A menționat că, în prezenta speță, autoritatea publică pârâtă nu a
stabilit proporționalitatea măsurilor întreprinse în temeiul actului de
constatare în lumina articolului 29 Codul administrativ și nu a motivat prin
prisma principiului securității raporturilor juridice consfințit la art. 30 Codul
5
administrativ, intervenția prin actul de constatare din 14 mai 2021 asupra
situațiilor juridice derulate în perioada anilor 2016 - 2020, în particular pe
marginea puterii lucrului decis ale actelor și drepturilor dobândite în perioada
vizată neinvocând necesitatea absolută a interesului public.
Suplimentar la obiecțiile asupra actului de contestare a indicat că,
inspectorul de integritate pune pe umerii reclamantului caracterul imperfect
al legislației în vigoare. Astfel, deși la momentul emiterii/semnării actelor
numite supra, reieșind din prevederile Legii nr. 133/2016 privind declararea
averii și intereselor personale (în vigoare din 01.08.2016, respectiv, redacției
în vigoare din 12.01.2018) la noțiunea de persoană apropiată prevăzută la
art. 2 din Legea 133/2016 nu se regăsea noțiunea de soț al subiectului
declarării, inspectorul de integritate reține aceste acțiuni.
Prin aceasta depășindu-și atribuțiile, încâlcând unul din principiile
fundamentale ale procedurii de contencios administrativ prevăzut la art. 36
Codul administrativ - supremația dreptului, în conformitate cu care
demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori
supreme și sunt garantate de stat. Din perspectiva legislatorului este
imperativă respectarea principiilor procedurii administrative și
contenciosului administrativ, etapelor de inițiere, derulare și finalizare a
procedurii administrative.
În concluzie, consideră că, actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai
2021 este emis cu încălcarea normelor legale și este susceptibil anulării în
întregime, or, viciile de care este contaminat actul administrativ nominalizat
nu pot fi remediate decât doar prin anularea acestuia.
Totodată, întrucât actul de constatare a fost recepționat de către Verdeș
Tamara prin Poșta Moldovei la 19 mai 2021, consideră contestația depusă în
termenul legal.
Reclamanta a solicitat anularea actului de constatare nr. 137/12 din
14 mai 2021 emis de către Autoritatea Națională de Integritate în privința
Tamarei Verdeș.
Prin hotărârea din Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
din 16 decembrie 2021, s-a admis acțiunea în contencios administrativ
înaintată de Verdeș Tamara împotriva Autorității Naționale de Integritate și
s-a anulat actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021 emis de Autoritatea
Națională de Integritate.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 22 decembrie 2021,
Autoritatea Națională de Integritate, a declarat apel, solicitând admiterea
6
cererii de apel, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani din 16 decembrie2021, cu emiterea unei noi hotărâri respingerea
acțiunii înaintată de Verdeș Tamara împotriva Autorității Naționale de
Integritate.
Prin decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat
hotărârea din 16 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin
care s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Verdeș
Tamara împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea
actului administrativ individual defavorabil și s-a anulat actul de constatare
nr. 137/12 din 14 mai 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate. S-a
emis nouă decizie prin care, s-a admis parțial acțiunea înaintată de către
Verdeș Tamara, și s-a anulat pct. 2,3,4 din actul de constatare nr. 137/12 din
14 mai 2021, întocmit de Autoritatea Națională de Integritate în privința
Verdeș Tamara.
La 06 iunie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a depus de
recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2023, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 16 decembrie 2021, cu emiterea
unei noi decizii de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului, a invocat că decizia instanței de apel este
ilegală și neîntemeiată. Autoritatea Națională de Integritate a susținut că la
examinarea cauzei nu au fost constatate, elucidate și dovedite circumstanțele
care au importanță la soluționarea justă a, de asemenea, instanța de apel a dat
o interpretare eronată aspectelor de ordin juridic relevante prezentei cauze
de contencios administrativ.
A invocat recurenta că, în cadrul controlului executat inspectorul de
integritate a stabilit că, intimata Tamara Verdeș, exercitând funcția de
director al Grădiniței de copii “Făguraș” Cruglic, r-nul Criuleni, având
interes personal rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată - (soțul)
Verdeș Mihail, a soluționat cererea dlui Verdeș Mihail din 28.10.2018
privind angajarea în funcția de fochist la grădiniță și a emis/semnat
următoarele acte administrative: Ordinul nr. 87-p din 28.11.2018 cu privire
la premierea angajaților, în care este vizat dl Verdeș Mihail.
A argumentat că decizia instanței de apel este nejustificată, deoarece
Verdeș Tamara, fiind subiect al declarării, avea obligația să respecte
principiile generale de evitare a conflictelor de interese prevăzute la art. 11
din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale,
prin servirea interesului public cu imparțialitate și obiectivitate, prin
7
asigurarea transparenței și a controlului public al activității și
responsabilitatea individuală și exemplul personal.
Autoritatea a observat că, Verdeș Tamara, în calitate de director al
Grădiniței de copii “Făguraș” Cruglic, r-nul Criuleni, a examinat și a
soluționat cereri care vizau persoana apropiată și anume, soțul Mihail
Verdeș. Mai mult decât atât, a admis consumarea conflictului de interese în
mod repetitiv, din materialele acumulate la dosarul de control, inspectorul de
integritate a constatat că în privința persoanei apropiate, intimata a emis, într-
o perioadă de 2 ani, un număr de cel puțin doisprezece acte administrative.
Recurentul a invocat că, în conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. (a) și
(b) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor
personale, Verdeș Tamara, exercitând funcția de director al instituției publice
de educație timpurie (director al Grădiniței de copii “Făguraș” Cruglic, r-nul
Criuleni), era obligată să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic
superior imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, despre
conflictul de interese în care se află și să nu rezolve cererea/demersul, să nu
emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin intermediul unei
persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei în
exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică până la
soluționarea conflictului de interese.
Anume intimatei Verdeș Tamara, în calitate de subiect al declarării,
revenea sarcina să aducă la cunoștința organului ierahic superior informația
privind existența conflictului de interese, precum și să descrie pe propria
răspundere în ce mod influența sau putea să influențeze interesul personal
exercitarea imparțială și obiectivă a funcției deținute.
În prezenta speță interesul personal se referă la faptul că intimata
Tamara Verdeș care era unica persoană împuternicită să angajeze, iar, prin
angajarea în funcție a unei persoane apropiate, profitând de calitatea de
director, a satisfăcut interesul privat rezultat din relația dânsei cu persoana
apropiată.
Din materialele dosarului de control, inspectorul de integritate nu a
identificat vreo circumstanță care să demonstreze că intimata a întreprins
măsuri în vederea organizării și desfășurării unui concurs prin care ar
comunica publicului despre dorința de a angaja o persoană în calitate de
fochist.
Anume acest considerent este cel care l-a făcut pe inspectorul de
integritate să constate existența conflictului de interese.
8
Intimata nu a oferit șanse altor potențiali candidați de a participa la
concursul de angajare, ci, de sine stătător, în baza cererii depuse de soțul
dânsei, a dispus angajarea, iar ulterior, într-o ordine cronologică, având în
vedere raporturile de muncă stabilite, a mai emis și alte acte administrative
în privința persoanei apropiate. Nu poate fi considerată imparțialitate din
partea intimatei faptul că, fără a informa comunitatea despre existența unui
post vacant, a decis angajarea persoanei apropiate.
Recurentul a susținut că, pe parcursul anilor 2016-2020, a mai multor
ordine de angajare a persoanei apropiate în cadrul instituției publice condusă
de către Verdeș Tamara, de asemenea, fiind constatate 3 contracte
individuale dc muncă încheiate între Tamara Verdeș și Mihail Verdeș.
Aceste circumstanțe au făcut inspectorul de integritate să considere că,
intimata, contrar principiilor care guvernează domeniul integrității agenților
publici, a admis un comportament necorespunzător în exercitarea funcției de
director al Grădiniței de copii “Făguraș” Cruglic, r-nul Criuleni.
În speță era suficientă constatarea emiterii actelor administrative și
soluționării unor cereri care vizau persoana apropiată, fără a fi necesară
constatarea interesului personal pe care l-ar fi avut intimata atunci când a fost
chemată să emită acte administrative și să soluționeze cereri ce afectau
drepturile și interese soțului intimatei.
Autoritătea a menționat că, având în vedere legătură dintre intimată și
Verdeș Mihail, este firesc că raportul de căsătorie putea influența exercitarea
atribuțiilor de serviciu în momentul în care directorul grădiniței directorul
era chemat să emită acte administrative și să soluționeze cereri care vizau
soțul dânsei.
Aprecierile consemnate în actul de constatare constituie măsuri care
fac parte din dreptul discreționar al autorității publice, or, inspectorul de
integritate este independent în exercitarea controlului și, a fost reținut că, deși
în privința unor acte semnate, în acea perioadă soțul nu intra în categoria de
persoane apropiate, intimata oricum avea un interes personal de a emite acte
favorabile soțului dânsei.
Autoritatea menționează că potrivit art. 39 alin. (1) din Legea nr.
132/2016 cu privire la Autoriatea Națională de Integritate pe lângă
răspunderea contravențională, Verdeș Tamara, poartă răspundere
disciplinară.
A susținut că, în cazul intimatei Verdeș Tamara, sancțiunea aplicată
de inspectorul de integritate de a o decădea din dreptul de a mai exercita o
9
funcție publică sau de demnitate publică pentru o perioadă de 3 ani,
constituie o consecință a admiterii consumării conflictului de interese, or, așa
cum s-a arătat, intimata Tamara Verdeș, pe lângă faptul că nu a declarat și
nu a soluționat conflictul de interese real în care se afla, dânsa a admis
consumarea acestuia prin examinarea cererii dlui Verdeș Mihail din
28.10.2018 privind angajarea în funcția de fochist la grădiniță și emiterea,
ulterior, a actelor administrative în privința persoanei apropiate.
Inspectorul de integritate a aplicat sancțiunea stabilită de art. 23 alin.
(4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale
care se referă la faptul că intimata a acționat în sensul consumării conflictului
de interese real în care se afla, adică, a luat parte și a votat o decizie
favorabilă persoanei apropiate.
Astfel, autoritatea consideră decizia Curții de Apel Chișinău drept
neîntemeiată.
Curtea Supremă de Justiție a notificat copia recursului depus, cu
înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Însă, până la data
examinării recursului referințe nu au fost depuse.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Potrivit art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare
din 01 septembrie 2023),
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 195 din Codul administrativ relevă că:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art. 169-171.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ reglementează că:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare
la data declarării recursului) prevede că:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.”
10
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data
declarării recursului) stabilește că:
”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ,
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători.
În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide,
prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5
judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Conform art. 247 din Codul administrativ,
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Conform art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia; admite recursul,
casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.”
În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ,
„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se
examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material.”
Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu
art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că
„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a
treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel
se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile
prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) din Codul administrativ,
stipulează că,
„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor
probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de
solicitare a probelor înaintate de participanți.
(2) instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,
explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor
incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării
11
de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care
nu au fost discutate de participanții la proces.
(3) Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,
însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”
Potrivit art. 36 din Codul administrativ,
(1) Instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios
administrativ este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate
cu care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și
sunt garantate de stat.
(2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea
în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.
Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 133/2016 și art. 28 alin. (1) din
Legea nr. 132/2016,
„Autoritatea Națională de Integritate are atribuția de a controla averile și interesele
personale ale subiecților declarației, atât din proprie inițiativă, cât și la sesizarea unor
persoane fizice sau juridice. ANI are rolul de a verifica respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”
Articolul 37 din Legea nr. 132/2016 prevede că
„Inspectorul de integritate poate emite un act de constatare dacă se constată
nedeclararea și nesoluționarea unui conflict de interese sau implicarea într-o decizie cu
încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese, conform art. 38 alin. (1) lit.
a) din aceeași lege.”
Conform art. 23 alin. (4), (7) și (8) din Legea privind declararea averii
și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la
data emiterii actului contestat,
„Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o
cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin
intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea
unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie
temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau,
după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în
cauză.
În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de demnitate publică la
data constatării averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de
interese, interdicția de 3 ani se aplică potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv
actul de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă și irevocabilă hotărârea
judecătorească prin care se confirmă existența averii nejustificate, a stării de
incompatibilitate ori a conflictului de interese.
Autoritatea Națională de Integritate ține Registrul de stat al persoanelor care au
interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, care este publicat pe
pagina web oficială a Autorității.”
12
Conform art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu
privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția în vigoare la data
emiterii actului contestat,
În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese,
inspectorul de integritate încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și îl trimite
instanței judecătorești spre examinare conform procedurii stabilite de Codul
contravențional al Republicii Moldova.
Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al conflictului
de interese rămâne definitiv, Autoritatea sesizează în termen de cel mult 5 zile,
conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a
subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în
vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care a
emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul juridic,
sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind
conflictul de interese.
Sancțiunea disciplinară poate fi aplicată după rămânerea definitivă a actului de
constatare, în condițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară.”
Art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate, în redacția în vigoare după emiterii
actului contestat (aplicat greșit de către instanța de apel), prevede că
„În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese
ori încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,
inspectorul de integritate: încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și aplică
sancțiunea contravențională. Termenul de prescripție a răspunderii contravenționale nu
se aplică; b) după caz, emite un act de constatare în care solicită încetarea mandatului, a
raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării și aplică pentru acesta
interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.
Inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile menționate la alin. (1) lit. b) în
funcție de gradul de vinovăție al subiectului declarării, de natura abaterii, de numărul și
durata abaterilor, de comiterea unor abateri similare anterior, de prejudiciul adus
interesului public și de funcția publică deținută. Dacă actul de constatare rămâne definitiv,
Autoritatea sesizează, în termen de cel mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a
autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării în vederea încetării
mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursurilor, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că la caz, copia dispozitivului
deciziei a fost notificată recurentei la 03 mai 2023, prin intermediul poștei
electronice.
13
Copia deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău a fost notificată
recurentului la 11 mai 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta
electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.155).
La 06 iunie 2023, Autoritatea Națională de Integritate, a depus recurs
motivat.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
că la depunerea recursului, recurenta au respectat termenele prevăzute la
art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data
declarării recursului).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat
inoportună citarea participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la
problemele invocate în recurs, întrucât argumentele expuse au fost formulate
cu suficientă claritate. La cazul din speță, toate punctele de drept care puteau
exista, pot fi cercetate și soluționate în mod obiectiv pe baza înscrisurilor și
documentelor prezente la dosar. Recurenții au avut posibilitatea să prezinte
poziția în scris și să răspundă la argumentele părților adverse.
În cauza CtEDO Covalenco v. Moldova nr. 72164/14 16 septembrie
2020, Curtea a statuat că este necesar organizarea unei audieri: a) în cazul în
care există necesitatea de a evalua dacă circumstanțele au fost stabilite corect
de către autorități (a se vedea Malhous v. Republica Cehă [MC], nr.
33071/96, § 60, 12 iulie 2001); b) atunci când circumstanțele cer ca instanța
să-și formeze propria impresie referitoare la justițiabili, prin acordarea
dreptului de a explica propria lor situație personală, în mod direct sau prin
intermediul unui reprezentant (a se vedea Göç, pre-citată, § 51; Miller, pre-
citată, § 34 in fine; și Andersson v. Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie
2010); c) în cazul în care instanța are nevoie de a obține o clarificare cu
privire la anumite detalii, inter alia prin intermediul unei audieri (a se vedea
Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie 1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și
Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12 noiembrie 2002).
Examinând recursul declarat împotriva deciziei din 02 mai 2023 a
Curții de Apel Chișinău, în limitele controlului de legalitate, în lipsa părților,
în raport cu criticile invocate, pe baza materialelor din dosar, în coroborare
cu normele de drept aplicabile speței, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție, îl consideră admisibil, recursul declarat de Autoritatea
Națională de Integritate urmând a fi admis, cu casarea parțială a deciziei
14
instanței de apel, în partea admiterii pretențiilor Tamarei Verdeș și emiterea
unei noi decizii în această parte, din considerentele ce succed.
Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului
instanța de judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la
aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze
efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani
c. Spaniei, nr.18064/91 din 09 decembrie 1994 §27).
În esență, circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de
instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special,
următoarele:
- La 31 decembrie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a primit o
sesizare privind posibile încălcări disciplinare de către Verdeș Tamara,
director al Grădiniței de copii “Făguraș” din s. Cruglic, r-nul Criuleni.
- 22 ianuarie 2021, Inspectorul superior de integritate, a dispus inițierea
controlului asupra Tamarei Verdeș pentru a verifica respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese, conform Legii nr.
132/2016.
- La 14 mai 2021, Autoritatea Națională de Integritate a emis actul de
constatare nr.137/12, prin care a decis că: (1) Se constată, că D-na
Verdeș Tamara, director al grădiniței de copii „Făguraș” din s. Cruglic,
r-nul Criuleni, având interes personal, rezultat din relațiile sale cu
persoana apropiată - (soțul) Verdeș Mihail, a încălcat regimul juridic
al conflictelor de interese, manifestat prin: - nedeclararea
(neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese în
conformitate cu art. 12, alin.(4), lit.(a)-(b), art. 12 alin.(5) din Legea nr.
133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale;-
nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14,
alin.(2)-(4) din 3 Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a
intereselor personale; - soluționarea cererii/demersului,
emiterea/semnarea actelor administrative ce vizează persoana
apropiată - (soțul) Verdeș Mihail, fapt prin care a admis consumarea
conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12, alin. (10) al Legii
nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale. (2) Se
sesizează Primăria s. Cruglic r-nul Criuleni, în termen de 5 zile din
momentul în care actul de constatare va rămâne definitive, în vederea
încetării raporturilor de muncă ori de serviciu cu D-na Verdeș Tamara,
15
director al grădiniței de copii „Făguraș” din s. Cruglic, r-nul Criuleni.
(3) Se decade D-na Verdeș Tamara din dreptul de a exercita o funcție
publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor
electorale, pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data eliberării sau
destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de
constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii
judecătorești prin care se confirm existența conflictului de interese. (4)
Se înscrie D-na Verdeș Tamara în Registrul de stat al persoanelor care
au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, de
la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii
definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii definitive și
irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența
conflictului de interese.”
Nefiind de acord cu actul de constatare, Verdeș Tamara a depus
prezenta acțiune în instanța de contencios administrativ, pledând în fața
instanței asupra ilegalității actului, invocând lipsa existenței conflictului de
interese.
Prima instanță, judecând cauza în fond a ajuns la concluzia admiterii
cererii de chemare în judecată depusă de Verdeș Tamara împotriva
Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la
anularea actului administrativ.
În motivarea hotărârii, prima instanță a subliniat importanța respectării
principiilor procedurii administrative și contenciosului administrativ, în
special în ceea ce privește etapele de inițiere, derulare și finalizare a
procedurii administrative. Orice ingerință în drepturile reclamantei trebuie
să fie proporțională și justificată prin scopul legitim urmărit. Instanța a
considerat că ingerința în drepturile Tamarei Verdeș a fost disproporționată
și excesivă. În mod specific, instanța a constatat că actul de constatare emis
de ANI a fost ilegal, deoarece nu a respectat normele procedurale și a impus
sancțiuni nejustificate. Sancțiunile aplicate, cum ar fi interdicția de a ocupa
funcții publice, au fost considerate nejustificate deoarece nu a existat o
decizie judecătorească prealabilă care să stabilească vinovăția în conflictul
de interese. Instanța a subliniat că, în lipsa unei proceduri contravenționale
adecvate, sancțiunile complementare nu pot fi aplicate.
Instanța de apel, prin decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel
Chișinău, a casat integral hotărârea din Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
16
din 16 decembrie 2021 și a emite o hotărâre nouă prin care: S-a admis parțial
cererea de chemare în judecată depusă de Verdeș Tamara împotriva
Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova, cu privire la
anularea actului administrativ, cu anularea pct. pct. 2, 3 și 4 din Actul de
constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021, întocmit de Autoritatea Națională de
Integritate în privința dnei Verdeș Tamara.
În motivarea deciziei, colegiul judiciar a concluzionat că prima
instanță nu a examinat și elucidat pe deplin circumstanțele relevante pentru
soluționarea cauzei și a aplicat incorect normele de drept material. În ceea ce
privește fondul cauzei, instanța de apel a menționat că instanța de fond
neîntemeiat a conchis lipsa conflictului de interese real, or, Autoritatea
Națională de Integritate, întemeiat a stabilit că Verdeș Tamara, exercitând
funcția de director al grădiniței de copii „Făguraș” din s. Cruglic, r-nul
Criuleni, având interes personal rezultat din relațiile sale cu persoanele
apropiate a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, în
conformitate cu art. 12, alin.(4), lit. (a)-(b), art. 12 alin.(5) din Legea nr.
133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, nesoluționarea
conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14, alin.(2)-(4) din Legea
nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, soluționarea
cererii/demersului, emiterea/semnarea actelor administrative ce vizează
persoana apropiată, fapt prin care a admis consumarea conflictelor de
interese, în conformitate cu art. 12, alin.(10) al Legii nr. 133/2016 privind
declararea averii și a intereselor personale.
Mai mult, instanța de apel a constatat existența unui conflict de
interese real în cazul Tamarei Verdeș. Instanța a stabilit că aceasta a încălcat
regimul juridic al conflictelor de interese, inclusiv prin emiterea și semnarea
actelor administrative și juridice în favoarea acestor persoane.
Totodată, instanța de apel a subliniat că aplicarea sancțiunilor în astfel
de cazuri necesită o justificare clară și riguroasă, respectând principiul
proporționalității și drepturile fundamentale ale persoanelor implicate. De
asemenea, a accentuat importanța unei aplicări corecte a principiului
proporționalității pentru a asigura că sancțiunile sunt adecvate și nu excesive.
Astfel, instanța de apel a decis anularea parțială a actului de constatare
emis de ANI, motivând că inspectorul de integritate nu a demonstrat
îndeplinirea criteriilor necesare pentru aplicarea sancțiunilor maxime
17
(încetarea raporturilor de muncă și interdicția de ocupare a funcțiilor
publice).
Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor
invocate în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată că soluția instanței de apel cu privire la admiterea pretenției privind
anularea punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai
2021 este greșită, emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, în
rest decizia fiind legală și întemeiată.
În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra,
instanța de recurs notează că, instanța de apel constatând încălcarea
regimului conflictelor de interese, prin nedeclararea și nesoluționarea
conflictelor de interese de către Tamara Verdeș, și respectiv legalitatea pct.
1 din actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021 al Autorității Naționale
de Integritate, neîntemeiat a anulat punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare
menționat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că
instanța de apel greșit a concluzionat că măsurile aplicate de inspectorul de
integritate și indicate la punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 137/12
din 14 mai 2021 urmau a fi verificate prin prisma principiului
proporționalității, or aceasta, în mod greșit, a aplicat prevederile art. 39 alin.
(1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate, în redacția în vigoare la emiterea actului contestat.
În interpretarea corectă a normelor citate, instanța de recurs consideră
necesar să evidențieze că prin modificările operate prin Legea nr. 130 din 07
octombrie 2021 inspectorul de integritate a fost investit de legiuitor cu
dreptul discreționar care i-ar permite aplicarea anumitor măsuri în cazul în
care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese.
Însă, la caz sunt aplicabile prevederile până la modificări, or, actul de
constatare a fost adoptat la 14 mai 2021.
Prin urmare, având în vedere natura abaterilor, numărul și
durata abaterilor, prejudiciul adus interesului public și funcției publice
deținute, instanța de recurs constată că inspectorul de integritate întemeiat a
ajuns la concluzia de a o decădea, pe Tamara Verdeș din dreptul de a exercita
o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, pe o perioadă de 3 (trei)
ani din data rămânerii definitivă a actului de constatare ori din data rămânerii
18
definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă
existența conflictului de interese, precum și înscrierea Tamarei Verdeș în
Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție
publică sau de demnitate publică.
În context, instanța de recurs relevă că în punctele 26 și 27 ale
deciziei de inadmisibilitate nr. 109 din 06 septembrie 2022, Curtea
Constituțională a reamintit că legislatorul a definit în mod clar tipurile de
conflicte de interese și întinderea acestora, respectiv consecințele lor în
funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului și circumstanțele cazului.
Astfel, prevederile legale criticate reprezintă măsuri necesare pentru
asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și, mai mult, au ca
scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.
Completul de judecată nu poate reține argumentul cu privire la lipsa
interesului personal al Tamarei Verdeș în rezultatul emiterii/semnării
fiecărui act juridic în privința persoanei apropiate - (soțul) Verdeș Mihail.
Or, dat fiind faptul că e vorba de rude și persoane apropiate, este evidentă
existența acestui interes personal, care se manifestă prin oferirea unui avantaj
patrimonial acestora, iar nedeclararea conflictului de interese sporește
convingerea că reclamanta a intenționat să ascundă anumite circumstanțe și
nu a acționat într-un mod transparent.
Sintetizând cele reliefate supra instanța de recurs constată
netemeinicia pretențiilor Tamarei Verdeș, prin urmare netemeinicia deciziei
instanței de apel în partea admiterii acțiunii.
Pentru motivele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Autoritatea
Națională de Integritate, de a casa parțial decizia din 02 mai 2023 a Curții de
Apel Chișinău, în partea admiterii acțiunii Tamarei Verdeș și anulării
punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021 al
Autorității Naționale de Integritate, cu emiterea în această parte a unei noi
decizii de respingere a pretențiilor Tamarei Verdeș împotriva Autorității
Naționale de Integritate cu privire la anularea pct. 2, 3 și 4 din actul de
constatare nr. nr. 137/12 din 14 mai 2021 și menținerea în rest a deciziei
instanței de apel.
19
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 248 alin. (2) din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.
Casează parțial decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Verdeș Tamara împotriva Autorității Naționale de Integritate cu
privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, și anume în
partea admiterii parțiale a acțiunii înaintate de Verdeș Tamara și anulării
punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai 2021 al
Autorității Naționale de Integritate, și în această parte
Emite o decizie nouă prin care respinge ca neîntemeiate pretențiile
Tamarei Verdeș împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la
anularea punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 137/12 din 14 mai
2021 al Autorității Naționale de Integritate.
În rest, menține decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
20