3ra-509/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-509/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat Autoritatea Națională de

Integritate,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Grumeza Valeriu împotriva Autorității Naționale de

Integritate privind anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-509/24

NR. PIGD 2-21007841-01-3ra-28062023)

Determinarea statutului de subiect al declarării, calificarea conflictului de interese real în

contextul relației de rudenie, și proporționalitatea sancțiunii aplicate de Autoritatea

Națională de Integritate.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. L. Holevețcaia,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca,

19 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Autoritatea

Națională de Integritate

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate (ANI), solicitând

anularea actului de constatare nr. 309/12 din 21 decembrie 2020.

emis cu încălcarea prevederilor legale, în urma unui control inițiat de

Autoritatea Națională de Integritate în temeiul unei sesizări din 18 august

2020, și că concluziile reținute de inspectorul de integritate nu corespund

realității faptice și juridice.

exercitat funcția de director general interimar al SA „RED-Nord”, iar în

această calitate a emis mai multe acte administrative și juridice referitoare la

angajarea și activitatea fratelui său, Grumeza Mihail. În opinia inspectorului

de integritate, aceste acțiuni ar fi constituit manifestări ale unui conflict de

interese care nu a fost declarat și nici soluționat.

astfel de conflict, întrucât SA „RED-Nord” nu este o organizație publică, iar

funcția sa de conducere a fost exercitată cu titlu de interimat și nu echivalează

cu o funcție de demnitate publică sau funcție publică în sensul Legii nr.

133/2016.

de necesități reale ale întreprinderii și nu au urmărit obținerea vreunui

beneficiu personal, astfel încât nu poate fi vorba despre existența unui interes

personal material sau nematerial.

concret, iar legea nu prevede în mod expres obligația de declarare a actelor

juridice semnate în raport cu persoane apropiate, precum frații, ci doar față de

membrii familiei sau concubinul/concubina.

directă față de acesta, iar potrivit organigramei întreprinderii, funcția de

1

controlor ocupată de Grumeza Mihail în filiala Sângerei nu presupunea

contact sau influență în raport cu directorul general interimar.

complet și obiectiv toate împrejurările cauzei, nu a demonstrat în ce constă

interesul personal pretins și nu a indicat clar ce obligații legale ar fi fost

încălcate, ci a aplicat legea în mod formal și superficial.

ani de a ocupa funcții publice sau de demnitate publică nu se justifică, întrucât

nu a fost eliberat sau destituit din funcție, ci a demisionat, iar funcția ocupată

nu se încadrează în categoriile reglementate de art. 23 alin. (6) și (7) din Legea

nr. 133/2016.

Integritate a interpretat în mod greșit și forțat dispozițiile legale și că actul

emis este lipsit de o analiză concretă și probatorie a faptelor, fiind

fundamentat pe presupuneri și pe o aplicare rigidă și formalistă a normei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ

înaintată de Grumeza Valeriu împotriva Autorității Naționale de Integritate

privind anularea actului administrativ individual defavorabil – actul de

constatare nr. 309/12 din 21 decembrie 2020.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

primei instanțe. La 17 august 2022 a depus cerere de apel motivată, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea integrală a acesteia și emiterea unei hotărâri

noi de admitere integrală a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

hotărârea din 18 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a

emis o decizie nouă, prin care s-a admis acțiunea înaintată de către Grumeza

Valeriu împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului

administrativ individual defavorabil, fiind anulat actul de constatare nr.309/12

din 21 decembrie 2020, emis de Autoritatea Națională de Integritate în

privința lui Grumeza Valeriu.

2

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 18 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei decizii

noi prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

ARGUMENTELE RECURSULUI

că decizia contestată este nelegală, întrucât instanța de apel a aplicat eronat

prevederile Legii nr. 133/2016 și nu a constatat în mod corect existența și

consumarea unui conflict de interese real, raportat la funcția publică exercitată

de intimat în perioada relevantă.

interimar al SA „RED-Nord”, s-a aflat în conflict de interese cu fratele său

Mihail Grumeza, pe care nu l-a declarat în termenul legal de 3 zile, contrar

art. 12 alin. (4) lit. a) și b) din Legea nr. 133/2016, și nici nu a soluționat

conflictul, conform art. 14 alin. (2)-(4) din aceeași lege.

funcției sale, mai multe acte administrative și juridice în favoarea fratelui său

Mihail Grumeza, fără a declara sau soluționa conflictul de interese, fapt ce

constituie consumarea acestuia în sensul art. 12 alin. (10) din Legea nr.

133/2016. Concret, în perioada 2018-2019, intimatul a emis:

Ordinul/Dispoziția de primire la lucru nr. 713-c din 25 iulie 2018; Contractul

individual de muncă nr. 277 din 23 iulie 2018; Ordinul nr. 167-c-c din 1

martie 2019 privind acordarea concediului; Ordinul nr. 817-c-c din 1 iulie

2019, privind acordarea unui nou concediu. Aceste acte confirmă implicarea

directă a intimatului în luarea deciziilor cu impact asupra interesului personal

derivat din relația de rudenie, justificând sancțiunea aplicată.

funcție publică pentru o perioadă de 3 ani este legală și previzibilă, în

conformitate cu art. 23 alin. (6) din Legea nr. 133/2016 și jurisprudența Curții

Constituționale (Decizia nr. 143/2019), constituind o consecință firească a

consumării conflictului de interese.

interimar, avea statutul de subiect al declarării, în sensul art. 3 alin. (1) lit. e)

din Legea nr. 133/2016, fiind obligat să respecte principiile de imparțialitate,

transparență și evitare a conflictului de interese în exercitarea atribuțiilor de

serviciu.

3

POZIȚIA INTIMATULUI

informându-l despre necesitatea depunerii referinței la recurs. Însă până la

data examinării lui referință nu a depus.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate

decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din

5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1)

lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință

pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia

și adoptă o nouă decizie;”

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.”

„Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act

administrativ.

4

Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se

limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat

în considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului

discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”

Națională de Integritate (în redacția valabilă la data emiterii actului):

„Prezenta lege reglementează procedura de control al averilor și al intereselor

personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

„Autoritatea asigură integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de

demnitate publică și prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor

personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

„În vederea realizării misiunii sale, Autoritatea are următoarele funcții: b) exercitarea

controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;”

„După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului.

Prevederile art. 31, art. 32 alin. (3)–(5), art. 33, art. 34 alin. (2), art. 35 și 36 se aplică

în mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor

și limitărilor.”

„În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite

un act de constatare în cazul în care stabilește că: a) persoana supusă controlului nu a

declarat și nu a soluționat conflictul de interese sau a emis/adoptat un act administrativ,

sau a încheiat direct ori prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, sau a luat

personal o decizie ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale

privind conflictul de interese;”

actului contestat):

„(1) În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de

interese, inspectorul de integritate încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și îl

trimite instanței judecătorești spre examinare conform procedurii stabilite de Codul

contravențional al Republicii Moldova.

(2) Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al

conflictului de interese rămîne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen de cel mult 5 zile,

5

conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a

subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în

vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care a

emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul juridic,

sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind

conflictul de interese.

personale:

„interes personal – orice interes material sau nematerial al subiectului declarării ce

rezultă din activitățile sale în calitate de persoană privată, din relațiile sale cu persoane

apropiate sau cu persoane juridice și alți agenți economici, indiferent de tipul de

proprietate, din relațiile sau afiliațiile sale cu organizații necomerciale, inclusiv cu partidele

politice și cu organizațiile internaționale;”

și intereselor personale:

„Subiecți ai declarării averii și a intereselor personale sînt: onducătorii organizațiilor

publice și adjuncții acestora;”

„Subiecții prevăzuți la art. 3 alin. (1) declară: l) contractele, inclusiv cele de asistență

juridică, de consultanță și civile, încheiate de către subiectul declarării și membrii familiei,

concubinul/concubina acestuia, inclusiv de către persoanele juridice în care aceștia sînt

beneficiari efectivi, sau aflate în derulare în timpul exercitării funcției/mandatului acestuia,

finanțate din bugetul de stat, din bugetul local și din fonduri externe ori încheiate cu

societățile comerciale cu capital de stat;”

declararea averii și intereselor personale:

„Conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării este chemat să

rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin

intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea unei

decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sînt apropiate,

persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care influențează

sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică.

În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat: b) să

nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei

în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică pînă la soluționarea

conflictului de interese.

Președintele Republicii Moldova, Președintele și deputații Parlamentului, Prim-

ministrul, membrii Guvernului, Procurorul General, președintele Consiliului Superior al

Magistraturii, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, deputații Adunării

Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia, președinții de raioane, consilierii locali,

primarii și alți conducători ai organizațiilor publice sînt obligați să informeze Autoritatea

6

Națională de Integritate imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, despre

orice situație de conflict de interese real în care se află, în modul stabilit la alin. (5).

Conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de rezolvare

a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau prin

intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la luarea unei

decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică cu încălcarea

prevederilor alin. (4) și (7).”

intereselor personale:

„Soluționarea unui conflict de interese real se face prin examinarea situației de

conflict și prin determinarea și aplicarea opțiunii pentru soluționarea conflictului.

Conflictul de interese real se soluționează de către subiectul declarării, conducătorul

organizației publice, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de Integritate, după

caz.

Pînă la soluționarea conflictului de interese real, subiectului declarării îi este interzisă

întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția abținerii.

Subiectul declarării poate soluționa conflictul de interese real în care se află prin

abținerea de la rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului

administrativ, de la încheierea actului juridic, de la participarea la luarea unei decizii sau

luarea deciziei/votare, informînd toate părțile vizate de decizia respectivă în privința

măsurilor luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor.”

„Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o

cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea

unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie temei

pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau, după

caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză.

Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin. (3)–

(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate

publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau

destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de

drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate ocupa

aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de demnitate publică la

data constatării averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de

interese, interdicția de 3 ani se aplică potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv actul

de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă și irevocabilă hotărîrea judecătorească prin

care se confirmă existența averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului

de interese.”

7

MOTIVAREA INSTANȚEI

constată că decizia motivată a fost notificată Autorității Naționale de

Integritate în mod electronic la data de 4 iunie 2024. Cu toate acestea, ANI a

indicat în cererea de recurs că a luat cunoștință de conținutul deciziei la data

de 20 aprilie 2024, prin intermediul portalului instanțelor de judecată.

Recursul a fost declarat la 28 mai 2024, cu respectarea termenului prevăzut

de art. 245 din Codul administrativ.

Curții Supreme de Justiție a considerat inoportună citarea participanților la

proces pentru a se pronunța asupra cererii de recurs, deoarece argumentele

recursului sunt expuse cu suficientă claritate, iar intimatul a avut posibilitatea

de a depune referință.

16 septembrie 2020), o audiere este necesară doar atunci când circumstanțele

cauzei o impun în mod evident pentru stabilirea faptelor sau evaluarea

personală a justițiabililor.

din 21 decembrie 2020, inspectorul de integritate din cadrul Autorității

Naționale de Integritate a stabilit că Grumeza Valeriu, în calitate de director

general interimar al SA „RED-Nord”, s-a aflat în conflict de interese

nedeclarat și nesoluționat în raport cu fratele său, Grumeza Mihail.

exercitării funcției de director general interimar al SA „RED-Nord” (2 martie

2018 - 8 august 2019), a emis mai multe acte administrative și juridice cu

privire la angajarea, stabilirea salariului, acordarea concediilor și gestionarea

raportului de muncă al fratelui său, Grumeza Mihail.

25 iulie 2018, Contractul individual de muncă nr. 277 din 23 iulie 2018,

Ordinul nr. 167-c-c din 1 martie 2019 privind acordarea concediului și

Ordinul nr. 817-c-c din 1 iulie 2019 privind acordarea concediului.

conflict de interese real, întrucât reclamantul a participat nemijlocit la luarea

unor decizii ce puteau genera un interes personal derivat din relația de rudenie

apropiată.

și nu s-a abținut de la emiterea acestor acte, deși avea obligația legală să o

facă, potrivit art. 12 alin. (2) și (10), coroborat cu art. 14 alin. (3) din Legea

nr. 133/2016.

8

aplicat sancțiunea interdicției de a mai exercita o funcție publică pentru 3 ani,

considerând regimul juridic al conflictului de interese încălcat.

administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate, solicitând

anularea actului de constatare nr. 309/12 din 21 decembrie 2020, invocând

lipsa interesului personal și neaplicabilitatea regimului juridic al conflictului

de interese în cazul său.

a respins acțiunea formulată de Grumeza Valeriu împotriva Autorității

Naționale de Integritate și a menținut actul de constatare nr. 309/12 din 21

decembrie 2020.

încadrează în definiția conflictului de interese prevăzută de art. 2 și art. 12 din

Legea nr. 133/2016, iar reclamantul avea obligația legală de a declara și

soluționa conflictul de interese, obligație pe care nu a respectat-o.

Grumeza Valeriu a emis și semnat mai multe acte juridice și administrative în

favoarea fratelui său, Mihail Grumeza, angajat în cadrul SA „RED-Nord”,

printre care: Dispoziția de primire la lucru nr. 713-c din 25 iulie 2018,

Contractul individual de muncă nr. 277 din 23 iulie 2018, Ordinul nr. 167-c-

c din 1 martie 2019 privind acordarea concediului și Ordinul nr. 817-c-c din

1 iulie 2019 privind acordarea concediului. Aceste acțiuni au fost calificate

drept conflict de interese consumat, în sensul art. 12 alin. (10) din Legea nr.

133/2016.

organizație publică a SA „RED-Nord” și caracterul interimar al funcției,

reținând că societatea are capital public majoritar și exercită activități de

interes public, ceea ce atrage aplicabilitatea regimului declarării averii și

intereselor personale. În acest sens, a reținut că, potrivit art. 3 alin. (1) lit. e)

din Legea nr. 133/2016, sunt subiecți ai declarării conducătorii organizațiilor

publice, iar art. 11 din aceeași lege instituie obligația respectării principiilor

de imparțialitate și transparență inclusiv în cazul conflictelor de interese.

Totodată, instanța a reținut că interimatul nu exonerează de obligațiile legale,

întrucât funcția de director general interimar implică exercitarea atribuțiilor

decizionale proprii unei funcții de conducere, astfel cum rezultă din Statutul

societății și art. 69 alin. (2) din Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe

acțiuni.

9

persoana vizată de actele emise atrăgea obligația de abținere, iar faptul că

fratele său nu era subordonat direct și activa într-o filială distinctă nu excludea

existența unui interes personal în sensul art. 2 din Legea nr. 133/2016.

acționat în limitele competenței prevăzute de art. 38 din Legea nr. 132/2016,

iar actul de constatare a fost emis cu respectarea cerințelor de legalitate și

procedură, fiind întemeiat în fapt și în drept. Ca urmare, acțiunea

reclamantului a fost respinsă ca neîntemeiată.

solicitând casarea ei și admiterea acțiunii.

nu ar exista un interes personal real în raport cu persoana vizată, iar atribuțiile

sale de director general interimar nu ar fi fost exercitate într-un mod care să

influențeze în mod direct situația fratelui său.

declarat de Grumeza Valeriu, a casat hotărârea din 18 aprilie 2022 și a

pronunțat o hotărâre nouă prin care a admis acțiunea, anulând actul de

constatare nr. 309/12 din 21 decembrie 2020.

integritate nu a demonstrat existența unui interes personal real al subiectului

declarării, în sensul art. 2 și 12 din Legea nr. 133/2016, iar simpla relație de

rudenie nu este suficientă pentru a atrage conflictul de interese. Fratele

reclamantului nu era subordonat direct și activa într-o filială distinctă, iar

inspectorul nu a analizat contextul organizațional.

perioada interimatului nu echivalau cu cele ale unei funcții de conducere într-

o organizație publică, iar SA „RED-Nord” nu întrunește criteriile pentru a fi

calificată astfel, în lipsa unui temei legal expres.

sau nejustificate în favoarea fratelui și nu s-a dovedit caracterul preferențial

al acestora. În aceste condiții, a concluzionat că nu sunt întrunite elementele

necesare pentru constatarea unui conflict de interese.

disproporționată în raport cu circumstanțele cauzei, în lipsa unei analize

individualizate privind gravitatea faptei, contrar principiului

proporționalității.

10

este admisibil, întemeiat și urmează a fi admis, din următoarele considerente:

întemeiate, întrucât instanța de apel a interpretat eronat dispozițiile legale

aplicabile și a pronunțat o soluție contrară probatoriului cauzei.

interpretare greșită a normelor legale relevante, în special art. 2, 3 alin. (1) lit.

e), art. 12, 14 și 23 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a

intereselor personale, precum și pe o apreciere eronată a calității de subiect al

declarării și a existenței interesului personal.

declarării sunt și persoanele cu funcții de conducere în cadrul organizațiilor

publice, noțiune care include societățile pe acțiuni cu capital public majoritar,

care prestează servicii de interes public. Or, SA „RED-Nord” este o astfel de

entitate, iar Grumeza Valeriu, în calitate de director general interimar, exercita

atribuții decizionale cu impact administrativ și juridic direct asupra

personalului din subordine.

apropiată, în speță frate, constituie o relație care poate genera interes personal

în sensul art. 2 din Legea nr. 133/2016. Legea nu impune existența unui

avantaj obținut efectiv sau a unei subordonări ierarhice directe, ci doar

potențialul ca deciziile adoptate să fie influențate de o relație personală,

afectând imparțialitatea exercitării funcției.

condiționat existența conflictului de interese de demonstrarea unui beneficiu

material concret pentru persoana vizată. Conflictul de interese se

caracterizează prin existența unui interes personal în raport cu deciziile

adoptate de subiectul declarării, iar în acest caz, semnarea de acte privind

angajarea fratelui său, fără a declara și soluționa conflictul, atrage aplicarea

dispozițiilor art. 12 alin. (10) și art. 14 din Legea nr. 133/2016.

interimatul în funcția de director general nu ar atrage calitatea de subiect al

declarării. Legea nu distinge între titular și interimar în ceea ce privește

exercitarea atribuțiilor de conducere într-o organizație publică, iar durata

exercitării funcției nu are relevanță juridică în privința obligațiilor de

integritate.

abaterii comise, Completul de judecată consideră necesar să evidențieze că

prin modificările operate prin Legea nr. 130 din 7 octombrie 2021 inspectorul

11

de integritate a fost investit de legiuitor cu dreptul discreționar care i-ar

permite aplicarea anumitor măsuri în cazul în care se constată nedeclararea

sau nesoluționarea unui conflict de interese. Însă, la caz sunt aplicabile

prevederile până la modificări, or, actul de constatare a fost adoptat la 19

februarie 2021.

deciziei de inadmisibilitate nr. 109 din 06 septembrie 2022, Curtea

Constituțională a reamintit că legislatorul a definit în mod clar tipurile de

conflicte de interese și întinderea acestora, respectiv consecințele lor în

funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului și circumstanțele cazului.

asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și, mai mult, au ca

scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.

Valeriu, director interimar SA „RED-Nord”, în actul de constatare nr. 309/12

din 21 decembrie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a respectat

procedura de emitere a actului administrativ, actul este emis de către un organ

competent și în corespundere cu normele legii materiale aplicabile speței,

instanța de recurs nu a constatat admiterea a careva abateri la emiterea actului

administrativ individual defavorabil emis în privința reclamantului de către

Autoritatea Națională de Integritate,.

cauzele: 3ra-73/2023, 3ra-600/23, 3ra-653/23.

Națională de Integritate este motivat în fapt și în drept, cu indicarea expresă a

circumstanțelor relevante, a actelor emise de subiect în raport cu ruda sa și a

dispozițiilor legale încălcate. De asemenea, procedura de constatare a

respectat garanțiile procesuale prevăzute de Legea nr. 132/2016, iar

concluziile inspectorului sunt susținute de probe suficiente.

contrară normelor legale aplicabile și urmează a fi casată în temeiul art. 248

alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, cu menținerea hotărârii primei

instanțe, care a examinat corect și complet cauza și a pronunțat o soluție legală

și temeinică.

(3) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate.

12

Casează integral decizia din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Grumeza Valeriu împotriva Autorității Naționale de

Integritate privind anularea actului administrativ individual defavorabil, și

emite o decizie nouă, prin care se menține hotărârea din 18 aprilie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

13