3ra-1107/22 — anularea actului administrativ

3ra-1107/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-1107/22

2-19101157-01-3ra-21102022

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) jud. A. Paniș

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici

D E C I Z I E

05 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

Ghenadie Eremciuc

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Valentina Nadulișneac împotriva Autorității Naționale de

Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate și s-a menținut

hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 05 iunie 2019, Valentina Nadulișneac a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, prin care a solicitat anularea

Actului de constatare nr.51/19 din 21 mai 2019.

În motivarea acțiunii, a invocat că inspectorul de integritate al Inspectoratului

de integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate, Gorceac Vladislav, în

rezultatul controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, în temeiul ari. 19 lit.g), art.35 alin.(1) și art.38 alin.(1) din Legea nr.

132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, a întocmit la data de 21

mai 2019 Actul de constatare nr.51/19 în privința reclamantei, dna Nadulișneac

Valentina, primar al comunei Răcăria, r-nul Rîșcani.

Potrivit sesizării transmise inspectoratului, la 08 august 2016 în cadrul

Primăriei com. Răcăria r-nul Rîșcani, a avut loc o licitație cu strigare, la care a fost

expus la licitație dreptul de arendă a trei terenuri agricole din fondul de rezervă a

primăriei com. Răcăria și anume terenurile cu nr. cadastrale 71142205550,

71142205551 și 71142205250. Învingător al licitației a fost desemnată F.P.C.

1

„Asinaris” SRL - societate comercială, unde soțul primarului, Nadulișneac

Anatolie, deținea calitatea de co-fondator, cu cota în mărime de 30%.

Conformându-se cerințelor art. 29 și art. 31 alin. (1) din Legea nr. 132/2016,

inspectorul de integritate a demarat la 11 octombrie 2018 procedura de verificare

prealabilă a sesizării.

În urma examinării materialelor acumulate, a fost emis Actul de constatare nr.

51/19 din 21.05.2019, prin care s-a decis:

Rîșcani, nu a informat, nu a soluționat și a admis consumarea conflictelor de

interese la semnarea prin terță persoană a contractelor de arendă a terenurilor

agricole nr. 78 din 24.08.2016, nr.79 din 24.08.2016 și nr. 80 din 24.08.2016 cu

F.P.C. „Asinaris” SRL, în prezența interesului personal rezultat din relațiile cu

persoanele apropiate.

vederea încetării mandatului de primar al comunei Răcăria. r-nul Rîșcani al dnei

Nadulișneac Valentina, din data rămânerii definitiv a actului de constatare ori din

data rămânerii definitivă și irevocabila hotărârea judecătorească prin care se

confirmă existența conflictului de interese.

Rîșcani, din dreptul de a exercita funcții publice și funcții de demnitate publică,

inclusiv funcția de primar, pe o perioadă de 3 ani din data rămânerii definitive a

actului de constatare ori de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.

primar al comunei Răcăria, r-nul Rîșcani sau din data rămânerii definitive a actului

de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese, în Registrului

de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de

demnitate publică.”

În urma examinării actului de constatare, sub aspectul temeiniciei în fapt și în

drept, reclamanta exprimă dezacordul cu el, îl califică drept neîntemeiat și ilegal,

astfel fiind pasibil anulării.

Cunoscând prevederile legale, reclamanta a întreprins măsurile necesare în

vederea evitării conflictului de interese. La data de 04 august 2016 administratorul

F.P.C. „Asinaris” SRL, Guțul Nicolae, a depus cerere de participare la licitația în

cauză, astfel, deja la ședința Comisiei de licitație din 05 august, care a avut în

ordinea de zi înscrierea altor participanți la licitație - reclamanta deși avea calitatea

de președinte a Comisiei, a fost absentă.

Ulterior, la data de 08 august (ziua de luni), în care s-a numit licitația, dna

Nadulișneac Valentina a prezentat Comisiei de licitație, Declarația prin care a adus

la cunoștința membrilor comisiei de licitație faptul că soțul ei are cotă de

participare în F.P.C. „ASINARIS” SRL, prin urmare, în temeiul Legii nr.

133/2016, se află în conflict de interes și urmează să se abțină de la petrecerea

licitației respective.

La fel, din Procesul-verbal al comisiei de licitație din 08 august (ședință

premergătoare însuși licitației) - reiese cert faptul că reclamanta a anunțat despre

2

conflictul de interes și și-a retras candidatura de la funcția de președinte a Comisiei

de licitație, tot la acea ședință a fost aleasă în calitate de licitant dna Garalciuc

Valentina, alt membru a Comisiei.

Tot în această ordine de idei, reclamanta menționa despre anumite

circumstanțe care au avut loc anterior licitației, care demonstrează buna-credință a

acțiunilor care au avut loc.

Anterior petrecerii licitației, membrii Comisiei, după renunțarea la funcția de

președinte a Comisiei de licitație a reclamantei, în conformitate cu pct. 32 și pct. 22

a Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere, a decis că pasul

licitării să fie stabilit în mărime de 50%, adică maxim admisibil.

La licitație s-a înscris doar un singur participant, din considerentul că

înregistrarea unicului alt potențial participant a fost refuzată, (Procesul-verbal nr. 2

din 05 august 2016), din considerentul că administratorul solicitantului

„Aragonvis-Com” SRL, Alexandru Vasiliev, a depus cererea de participare la data

de 05 august 2016.

În acest sens, este de menționat că Regulamentul privind licitațiile cu strigare

și cu reducere prevede expres: „pct. 15. Pentru a participa la licitația cu strigare și

cu reducere, solicitanții, după publicarea comunicatului informativ, dar cel târziu

cu o zi lucrătoare înainte de începerea licitației, prezintă secretarului Comisiei de

licitație cererea, conform modelului din anexa nr. 1 la Regulament;”.

În fapt, licitația a fost numită pe data de 08 august, zi de luni, respectiv, data

limită de depunere a cererii de participare ar fi 04 august, ziua de joi, or, 05 august,

zi de vineri, a fost ultima zi lucrătoare înainte de licitație, iar Regulamentul

prevede expres că cererea se depune cu o zi lucrătoare înainte de începerea

licitației.

Ulterior licitației, la fel au fost întreprinse măsurile care au avut menirea de a

exclude un conflict de interes.

Astfel, în perioada de după licitație, reclamanta a plecat în concediu anual,

interimatul funcției de primar fiind asigurat de către secretarul consiliului, în

conformitate cu prevederile art.34 alin.(3) Legea privind administrația publică

locală, nr. 436 din 28-12-2006, iar toate actele necesare în vederea executării

rezultatelor licitației din 08 august au fost semnate de secretarul consiliului. La fel,

este de menționat că în dispoziția de numire în calitate de primar-interimar, fiind

delegat dreptul de a semna toate contractele necesare (ca de exemplu și contracte

privind procurarea alimentelor pentru grădiniță din localitate), or, activitatea

primăriei nu s-a limitat doar la încheierea contractelor care au urmat după licitația

în cauză.

Astfel, considera reclamanta că este arbitrară concluzia inspectorului, precum

că reclamanta a admis consumarea conflictelor de interese la semnarea prin terță

persoană a contractelor de arendă a terenurilor în cauză, din următoarele

considerente.

Sensul sintagmei, „încheierea, directă sau prin intermediul unei persoane

terțe, a actului juridic”, prevăzută de Legea 133/2016, presupune că subiectul

declarării cu rea-credință a delegat anumite împuterniciri altei persoane, pentru a

crea aparențe precum, de facto, nu subiectul declarării a participat la semnarea și

luarea deciziei vis-a-vis de actul respectiv, astfel ducând în eroare persoane

3

cointeresate și autoritățile de resort. În speță, reclamanta a delegat împuternicirile

secretarului consiliului din considerentul că anume asemenea procedură este

prevăzută de Legea 436/2006.

La fel, nu poate fi ignorat de instanță faptul că semnarea contractelor de

arendă, este următorul pas logic, firesc și chiar obligatoriu în urma petrecerii unei

licitații, or, Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, prevede

expres: ,,pct. 33. Pe parcursul a 20 de zile după semnarea procesului-verbal al

rezultatelor licitației cu strigare, cumpărătorul achită prețul hunului adjudecat.

Câștigătorul licitației pentru obținerea dreptului de locațiune/arendă, în termen de

15 zile, achită în avans chiria pentru cel puțin 3 luni. ”,pct. 36. Pe parcursul a 7 zile

după achitarea bunului: a) părțile încheie contractul de vânzare-cumpărare a

bunului adjudecat care se semnează de persoanele abilitate cu acest drept din

partea vânzătorului și a cumpărătorului.”.

Astfel, semnarea contractelor de arendă a terenurilor a constituit o obligație a

vânzătorului, eschivarea de la care presupune și anumite consecințe.

Respectiv, consideră că pârâtul eronat a apreciat circumstanțele de fapt și nu

le-a coroborat cu normele prevăzute de art. 34 alin. (3) în caz de absență

temporară, primarul poate delega, sub proprie răspundere, exercitarea atribuțiilor

sale viceprimarului sau, după caz, secretarului consiliului pe întreaga durată a

absenței sale. Semnarea contractelor de arendă a fost o consecință inevitabilă a

licitației.

Este de evidențiat și faptul că Actul de constatare contestat, conține prevederi

contradictorii și concluzii eronate, or, inspectorul a conchis: „La actele prezentate

de către Primăria com. Răcăria a fost anexată și o declarație fără nr.de înregistrare

din 08 august 2016, depusă către comisia de licitație semnată de către dna

Nadulișneac Valentina, prin care ultima declară faptul deținerii de dl Nadulișneac

Anatolie, a cotei părți în capitalul social al F.P.C. ,,Asinaris” SRL și își retrage

candidatura de președinte al comisiei de licitație fiind în conflict de interese. De

menționat că în conținutul procesului-verbal al comisiei de petrecere a licitației f/n

din 08 august 2016, nu se face referire la respectiva declarație, fapt ce ar putea

pune la îndoială existența acesteia la momentul semnării procesului-verbal.

Procesele-verbale nr.1 nr.2 și nr. 3 privind rezultatele licitării terenurilor, au

fost semnate de către membrii comisiei de licitație, licitant și arendaș, la data de

08.08.2016.

Respectiv din 08 august 2016 Nadulișneac Valentina, fiind în exercițiul

funcției și totodată persoana cu atribuții de încheiere a actelor juridice de

administrare și dispoziție privind bunurile din domeniul public a comunei, a fost

chemată să încheie direct acte juridice (contractele de dare în arendă a terenurilor

agricole) ce vizează o persoana apropiată care influențează sau pot influența

exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului funcției de demnitate publică.

Din actele prezentate, cert reiese că înainte de a începe licitația, membrilor

Comisiei de licitația s-a adus la cunosțință conflictul de interes, reclamanta și-a

retras candidatura de președinte a comisiei și a fost numit alt licitant, fapt care se

confirmă și prin procesele-verbale nr.1, nr.2 și nr.3 privind rezultatele licitației,

nici unul din ele nu a fost semnat de către reclamantă.

4

La fel, reclamanta considera că nu poate fi reținută concluzia inspectorului

precum secretarul consiliului comunal Răcăria, dna Golub Claudia, a semnat

contractele de arendă a terenurilor agricole nr. 78, nr.79 și nr. 80 din 24.08.2016

„din numele primarului”, or, dna Claudia Golub a fost împuternicită să asigure

interimatul funcției de primar, în temeiul Legii 436/2006, art. 34 alin. (3), fiind

obligată să exercite toate atribuțiile funcției și nu doar semnarea contractelor de

arendă a terenurilor. Mai mult, secretarul consiliului nu se află în subordinea

primarului, prin urmare, chiar în exercitarea atribuțiilor de primar interimar, nu „va

semna în numele primarului” actele, așa cum concluzionează inspectorul în Actul

de constatare.

Prin hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis acțiunea de contencios administrativ depusă de Nadulișneac Valentina

împotriva Autorității Naționale de Integritate, privind anularea actului de

constatare nr.51/09 din 21 mai 2019.

S-a anulat ca ilegal Actul de constatare nr.51/09 din 21 mai 2019 emis de

Autoritatea Națională de Integritate în privința Valentinei Nadulișneac.

La 05 august 2021, Autoritatea Națională de Integritate a declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 30 noiembrie 2021 a prezentat motivarea

apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii

depuse de Valentina Nadulișneac, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

depus de Autoritatea Națională de Integritate și s-a menținut hotărârea din 21 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 22 iulie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, iar la 02 noiembrie 2022, a prezentat

motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 12 iulie

2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi prin care acțiunea depusă de

Valentina Nadulișneac să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, astfel, la examinarea cauzei nu au fost constatate, elucidate pe

deplin și dovedite circumstanțele care au importanță la soluționarea justă a cauzei.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii

până la modificările operate prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile

instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii până

la modificările operate prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de

la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că

dispozitivul deciziei a fost pronunțat de Curtea de Apel Chișinău la data de 12 iulie

5

2022 și a fost notificat Autorității Naționale de Integritate la data de 19 iulie 2022

(vol. I, f.d.248-248 verso).

La data de 22 iulie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei.

Copia deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Autorității

Naționale de Integritate la data de 07 octombrie 2022, fapt confirmat prin extrasul

din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (vol. I, f.d.249-249 verso).

Iar, motivarea recursului a fost depusă la 02 noiembrie 2022.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursului împotriva deciziei din 12 iulie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, Autoritatea Națională de Integritate a respectat termenele prevăzute la

art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data

declarării recursului).

La 27 octombrie 2022 și 11 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a

expediat intimatei Valentina Nadulișneac copia recursului depus de Autoritatea

Națională de Integritate, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței.

La 20 ianuarie 2023, Nadulișneac Valentina, reprezentată de avocatul

Pocaznoi Rodica, a depus referință, prin care a solicitat declararea ca fiind

inadmisibil a recursului, cu menținerea deciziei din 12 iulie 2022 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin încheierea din 01 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a declarat

admisibil recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate împotriva deciziei

din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău și s-a numit spre examinare în complet

de cinci judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, în redacția în vigoare până la

modificările operate prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul

fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate

decide citarea participanților la proces.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat

oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la

problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentei, au fost expuse cu

suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele invocate în recurs,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care

urmează a fi respins, cu menținerea deciziei instanței de apel, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, în urma

examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia.

În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231

alin. (2) din Codul administrativ, care prevăd că, pentru procedura de recurs se

6

aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219

alin. (1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că unul dintre

principiile procedurii de contencios administrativ potrivit art. 36 din Codul

administrativ, constituie principiul supremației dreptului, care prevede că instanța

de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este

obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care

demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și

sunt garantate de stat. Instanțele de judecată competente aplică principiul

supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene

pentru Drepturile Omului.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de

judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului

determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele

esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91

din 09 decembrie 1994 §27).

Materialele cauzei atestă că la 26 octombrie 2016 Oficiul teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat a înregistrat la Autoritatea Națională de Integritate sesizarea

nr.1303/OT-1329 din 24 octombrie 2016, prin care a solicitat ca autoritatea publică

să se expună asupra apariției unui conflict de interese real al primarului comunei

Răcăria, r-nul Rîșcani, în cadrul desfășurării licitației din 08 august 2016.

La 11 octombrie 2018, sub nr. 20180209145, sesizarea nr.1303/OT-1329 din

24 octombrie 2016 a fost distribuită electronic aleatoriu.

La 16 octombrie 2018 inspectorul de integritate, Gorceac Vladislav, a

întocmit procesul-verbal de inițiere a controlului nr.98/09, prin care a dispus

inițierea procedurii de control privind eventuala încălcare a regimului juridic de al

conflictelor de interese de către Nadulișneac Valentina.

Ulterior, la 21 mai 2019, inspectorul de integritate, Gorceac Vladislav, a

întocmit în privința reclamantei Actul de constatare nr.51/09, prin care a constatat

că Valentina Nadulișneac, primar al comunei Răcăria, r-nul Rîșcani, nu a informat,

nu a soluționat și a admis consumarea conflictelor de interese la semnarea prin

terță persoană a contractelor de arendă a terenurilor agricole nr. 78 din 24 august

2016, nr.79 din 24 august 2016 și nr. 80 din 24 august 2016 cu FPC „Asinaris”

SRL, în prezența interesului personal rezultat din relațiile cu persoanele apropiate.

Potrivit actului de constatare contestat, la 08 august 2016, în cadrul Primăriei

com. Răcăria, r-nul Râșcani a avut loc licitația cu strigare și reducere la care a fost

expus la licitație dreptul de arendă a trei terenuri agricole din fondul de rezervă a

primăriei com. Răcăria, r-nul Râșcani. Învingător al licitației menționate a fost

desemnată FPC „Asinaris” SRL - societate comercială unde soțul primarului

7

Valentina Nadulișneac, Anatolie Nadulișneac, deține calitatea de co-fondator.

Conform procesului-verbal al comisiei de petrecere a licitației, f/n din 08 august

2016, anexat la materialele dosarului, Valentina Nadulișneac a informat membrii

comisiei dc licitație despre faptul că soțul său deține calitatea de co-fondator al

FPC „Asinaris” SRL și s-a retras din postura de președinte al comisiei de licitație,

invocând o situație de conflict de interese. Urmare a retragerii Valentinei

Nadulișneac din postura de președinte al comisiei, în baza aceluiași proces-verbal,

a fost propus și ales un alt licitant. La actele prezentate de către Primăria com.

Răcăria a fost anexată și o declarație fără număr de înregistrare din 08 august 2016,

depusă către comisia de licitație semnată de către Valentina Nadulișneac, prin care

ultima declara faptul deținerii de Anatolie Nadulișneac a cotei-părți în capitalul

social al FPC ,,Asinaris” SRL și își retrage candidatura de președinte al comisiei dc

licitație fiind în conflict de interese. În conținutul procesului-verbal al comisiei de

petrecere a licitației f/n din 08 august 2016, nu se face referire la respectiva

declarație, fapt ce ar putea pune la îndoială existența acesteia la momentul semnării

procesului-verbal. Procesele-verbale nr.1, nr.2 și nr. 3 privind rezultatele licitării

terenurilor au fost semnate de către membrii comisiei de licitație, licitant și arendaș

la data de 08 august 2016. Respectiv din 08 august 2016, Valentina Nadulișneac,

fiind în exercițiul funcției și totodată persoana cu atribuții de încheiere a actelor

juridice de administrare și dispoziție privind bunurile din domeniul public a

comunei, a fost chemată să încheie direct acte juridice (contractele de dare în

arendă a terenurilor agricole) ce vizează o persoana apropiată care influențează sau

pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului funcției de demnitate

publică, este de menționat că, potrivit actelor prezentate de către primăria com.

Răcăria, r-nul Râșcani, până la 19 august 2016 Valentina Nadulișneac, s-a abținut

de la întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată. Însă, la 19 august 2016 primarul

corn. Răcăria, r-nul Râșcani, Valentina Nadulișneac emite dispoziția nr. 13 prin

care dispune prelungirea concediului său anual, pentru perioada 22 august 2016 -

31 august 2016 și totodată deleagă unele atribuțiile și anume dreptul de a pune

semnătura pe documentele eliberate în perioada respectivă, precum și semnătura pe

contracte - secretarului consiliului local, dnei Claudia Golub. La 24 august 2016

secretarul consiliului comunal Răcăria, Claudia Golub, împuternicita prin

dispoziția sus menționată semnează din numele primarului următoarele contracte:

Contractul de arendă nr.78 din 24 august 2016, încheiat între Primăria corn.

Răcăria în persoana primarului Valentina Nadulișneac și FPC ,,Asinaris” SRL, a

prin care a fost dat în arendă terenul cu nr. cadastral 7142108250, pentru o

perioadă de 10 ani; Contractul nr.79 din 24 august 2016, încheiat între Primăria

com. Răcăria în persoana primarului Valentina Nadulișneac și FPC „Asinar1s”

SRL, prin care a fost dat în arendă terenul cu nr. cadastral 7142205550, pentru o

perioadă de 10 ani; Contractul nr.80 din 24 august 2016, încheiat între Primăria

com. Răcăria în persoana primarului Valentina Nadulișneac și FPC ,,Asinaris”

SRL, prin care a fost dat în arendă terenul cu nr. cadastral 7142205551, pentru o

perioadă de 10 ani.

La 05 iunie 2019, Valentina Nadulișneac a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, prin care a solicitat anularea

Actului de constatare nr.51/19 din 21 mai 2019.

8

Prima instanță, judecând cauza în fond, prin hotărârea din 21 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a admis acțiunea depusă de Nadulișneac

Valentina împotriva Autorității Naționale de Integritate și a anulat ca fiind ilegal

Actul de constatare nr.51/09 din 21 mai 2019.

În argumentarea soluției pronunțate, prima instanță a constatat că actele

cauzei denotă cert că, înainte de a începe licitația, membrilor Comisiei de licitația li

s-a adus la cunosțință conflictul de interese, iar reclamanta și-a retras candidatura

de președinte a comisiei.

Instanța a accentuat că subiectul controlului, Valentina Nadulișneac, nu a

făcut parte din componența Comisei de licitație și, din acest motiv, nu putea să

intervină asupra rezultatelor procedurii, iar la semnarea contractelor de arendă,

dânsa a acționat în calitate de reprezentant al autorității contractante cu drept de

semnătură, sub influența puterii lucrului decis de către Comisia de licitație. Actele

juridice, contractele de arendă nr.78, 79 și 80, pentru bunurile imobile adjudecate

la licitație, au fost încheiate în vederea punerii în aplicare a deciziilor Comisiei

pentru licitație, care a decis transmiterea în arendă a terenurilor vizate.

Referitor la același aspect, instanța de fond a conchis că, deși la materialele

dosarului au fost anexate înscrisuri care în viziunea inspectorului confirmă faptele

imputate reclamantei, acesta în mod evident a distorsionat realitatea și ignorat

însăși conținutul actelor pretins a fi cercetate, formulând concluzii arbitrare și

lipsite de un suport probatoriu.

Astfel, prima instanță a menționat că în procesul-verbal de petrecere a

licitației din 08 august 2016 este expres indicat că președintele comisiei, Valentina

Nadulișneac, a informat comisia despre faptul că soțul său, Anatolii Nadulișneac,

deține cotă-parte în capitalul social al FPC „Asinaris” și că, în baza Legii nr.513

din 30 iunie 2016 privind declararea averii și intereselor personale, își retrage

candidatura de președinte, fiind în conflict de interese. În mod unanim, membrii

comisiei au votat pentru candidatura doamnei Garașciuc Valentina ca licitant al

comisiei. Procesul-verbal a fost semnat de către toți membrii care au votat

hotărârea dată.

Mai mult ca atât, toate actele comisiei, emise după retragerea candidaturii sale

din postura de președinte al comisiei din motivul conflictului de interese, au fost

emise fără participarea reclamantei Nadulișneac Valentina.

Corespunzător, a menționat că procese-verbale nr.1-3 din 08 august 2016

confirmă că reclamanta nu a participat la ședințele Comisiei de licitație, iar

procesele-verbale privind rezultatele licitației din 08 august 2016 nu au fost

semnate de către Valentina Nadulișneac, dânsa nici nu a fost menționată în aceste

acte.

La materialele dosarului se regăsește și declarația din 08 august 2016 prin

care Valentina Nadulișneac comunică comisiei de licitație despre retragerea

candidaturii sale din motiv că soțul său deține cota-parte în capitalul social al

persoanei juridice care participă la licitație. Deși inspectorul apreciază critic

această declarației și pune la îndoială existența acesteia, dânsul a evitat să dea

apreciere faptului că în procesul-verbal din 08 august 2016 se regăsește conținutul

acestei declarații, fiind expres indicat că Valentina Nadulișneac își retrage

candidatura din motiv că soțul său deține cota-parte în capitalul social al persoanei

9

juridice care participă la licitație, cu trimitere la prevederile Legii nr.513 din 30

iulie 2016.

Instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate cu apel,

prin decizia din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a respins apelul declarat

de Autoritatea Națională de Integritate și a menținut hotărârea din 21 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În motivarea deciziei, instanța de apel a remarcat că soluția instanție de fond

este justă, iar argumentele apelantei sunt neîntemeiate. Or, instanța de fond a

stabilit corect situația de fapt și de drept, a dat o apreciere obiectivă probelor

administrate și a emis o hotărâre întemeiată și legală care corespunde legislației în

vigoare.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că soluția emisă

de către instanțele ierarhic inferioare de judecată este justă și întemeiată, având la

bază un cumul de dovezi administrate, cărora le-a fost data o apreciere juridică

cuvenită.

În recursul declarat Autoritatea Națională de Integritate a dezvoltat critici prin

care a susținut că instanțele de judecată la examinarea cauzei nu au constatat,

elucidat pe deplin și dovedit circumstanțele care au importanță la soluționarea justă

a cauzei.

Însă, făcând o apreciere a materialelor cauzei, instanța de recurs apreciază

critic și respinge argumentele recurentei, deoarece acestea sunt declarative, lipsite

de suport legal și probatoriu.

Analizând în ansamblu probele prezentate, Completul de judecată conchide că

instanțele de judecată corect au stabilit că subiectul controlului, Valentina

Nadulișneac, inițiat la sesizarea nr.1303/OT-1329 din 24 octombrie 2016, prin care

a solicitat ca autoritatea publică să se expună asupra apariției unui conflict de

interese real al primarului comunei Răcăria, r-nul Rîșcani, în cadrul desfășurării

licitației din 08 august 2016, nu a făcut parte din componența comisei de licitație,

fapt confirmat prin procese-verbale nr.1, 2 și 3 din 08 august 2016.

La fel, corect au stabilit că în procesul-verbal de petrecere a licitației din 08

august 2016 este expres indicat că președintele comisiei, Valentina Nadulișneac, a

informat comisia despre faptul că soțul său, Anatolii Nadulișneac, deține cotă-parte

în capitalul social al FPC „Asinaris” și că, în baza Legii nr.513 din 30 iunie 2016

privind declararea averii și intereselor personale, își retrage candidatura de

președinte, fiind în conflict de interese.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că la caz alte

argumente invocate în recursul declarat nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu

constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Din acest motiv, având în vedere faptul că decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe sunt legale și întemeiate, iar motivele recursului invocate

în speță în esență sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra

cărora instanța de apel s-a pronunțat în modul corespunzător, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat de Autoritatea Națională de Integritate și de a menține decizia din 12 iulie

10

2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate.

Se menține decizia din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani emise în cauza de

contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Valentina Nadulișneac împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

Ghenadie Eremciuc

Ion Malanciuc

11