3ra-517/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-517/22 2-20004356-01-3ra-10052022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bosatan, V. Negru, G. Dașchevici) DECIZIE 27 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Nina Vascan Galina Stratulat examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Bunduc Andrian împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul depus de Bunduc Andrian, casată integral hotărîrea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 13 ianuarie 2020, Bunduc Andrian a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 30 decembrie 2019 a recepționat prin intermediul poștei actul de constatare nr. 121/12 din 28 noiembrie 2019, cu care nu este de acord, considerându-l neîntemeiat și pasibil de anuare. A menționat în acest context că la data de 16 iulie 2019, prin scrisoarea cu nr. 04 - 12/1477 a fost informat că potrivit procesului-verbal de inițiere a controlului nr. 183/12, în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în privința sa a fost inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților în cadrul căruia s-a verificat legalitatea deținerii/exercitării simultane a funcției publice de șef de direcție din cadrul Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței și a mandatului de consilier al Consiliului sătesc Bulboaca, raionul Anenii Noi.

Astfel, a explicat că la solicitarea Autorității Naționale de Integritate de a prezenta punctul de vedere asupra obiectului controlului, în data de 29 octombrie 2019, a prezentat în scris punctul de vedere, înregistrat în cu nr. 5487. 1 A relatat că prin cererea nr. 27 din 3 mai 2018 a solicitat excluderea din componența consiliului sătesc din motive personale, iar momentul de soluționare a incompatibilității se consideră data 3 mai 2018, dată când a anunțat Consiliul sătesc Bulboaca despre faptul excluderii din componența consiliului, din postura de consilier. Cu referire la prevederile art. 5 din Legea privind statutul alesului local nr. 768 din 2 februarie 2000, a remarcat că mandatul consilierului încetează înainte de termen în caz de absență fără motive întemeiate de la 3 ședințe consecutive ale consiliului, astfel mandatul de consilier a încetat de drept prin faptul neparticipării la 19 ședințe a Consiliului sătesc Bulboaca.

Prin urmare intra în competența consiliului de a ridica mandatul de consilier. A explicat că la momentul inițierii controlului nu era în situație de incompatibilitate fapt ce se atestă prin confirmarea cu nr. 575 din 11 mai 2019, a Primăriei satului Bulboaca, prin care se descrie faptul că a solicitat să nu mai fie invitat la nici o ședință a consiliului și confirmarea nr. 1150 din 21 octombrie 2019 eliberată de către Primăria satului Bulboaca precum că în anul 2018 și anul 2019 nu a fost prezent nici la o ședință din cadrul Consiliului sătesc Bulboaca, raionul Anenii Noi.

A indicat că prin prisma cererii nr. 1150 din 21 octombrie 2019 care adeverește faptul că în anul 2018 și anul 2019 nu a fost prezent la nici o ședință din cadrul Consiliului sătesc Bulboaca, raionul Anenii Noi, se accentuează ideea că nu a ridicat mijloace financiare cât și nu a avut o activitate remunerată în cadrul Consiliului sătesc Bulboaca pentru acești ani, fapt contrar invocat în decizia actului de constatare al Autorității Naționale de Integritate cu nr. 121/12. A remarcat că după recepționarea scrisorii cu nr. 04-12/1477 din 16 iulie 2019 unde a fost informat că conform procesului-verbal de inițiere a controlului nr. 183/12 în privința sa a fost inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților la data de 23 iulie 2019 a depus cerere de demise în adresa CEC din considerentul că Consiliul sătesc Bulboaca nu a ridicat mandatul de consilier.

Având în vedere dispozițiile art. 84 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, a evidențiat că nu se atestă incompatibilitatea funcției de consilier al Consiliul sătesc Bulboaca cu cea de funcționar în cadrul Agenției Protecției Consumatorului și Supravegherea Pieței. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 7, 24 din Legea privind statutul alesului local nr. 768 din 2 februarie 2000, art. 19 din Legea cu privire la conflictul de interese nr. 16 din 15 februarie 2008, art. 25 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 4 iulie 2008. A solicitat admiterea acțiunii, anularea actului de constatare nr. 121/12 din 28 noiembrie 2019. Prin hotărîrea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost respinsă acțiunea.

La 23 iulie 2020, Bunduc Adrian a depus apel împotriva hotărârii 26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Prin decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul depus de Bunduc Andrian, casată integral hotărârea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie prin care acțiunea a fost admisă. A fost anulat actul de constatare emis de Inspectorul de integritate al Autorității Naționale de Integritate nr. 121/12 din 28 noiembrie 2019. 2 La 13 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 29 aprilie 2022 a prezentat motivarea recursului.

În motivarea recursului a menționat că la data de 30 decembrie 2021 cu nr. 12603 secretariatul Autorității Naționale de Integritate a înregistrat dispozitivul deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins apelul declarat de Bunduc Andrian și a fost menținută hotărârea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Totodată, la data de 3 ianuarie 2022, cu nr. 20 secretariatul Autorității Naționale de Integritate a înregistrat dispozitivul deciziei 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care apelul declarat de Bunduc Andrian a fost admis. A fost casată integral hotărârea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o decizie nouă potrivit căreia acțiunea de contencios administrativ depusă de Bunduc Andrian împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil a fost admisă.

A fost anulat Actul de constatare emis de Inspectorul de integritate al Autorității Naționale de Integritate nr. 121/12 din 28 noiembrie 2019. Astfel, și-a exprimat dezacordul cu decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău înregistrată la secretariatul Autorității Naționale de Integritate la data de 3 ianuarie 2022 cu nr. 20, considerând-o neîntemeiată prin faptul că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și procedural și nu au fost constate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei. A opinat că instanța de apel totalmente a ignorat poziția expusă de Autoritatea Națională de Integritate.

Prin urmare a conchis că instanța de apel nu a dat o apreciere justă și nu a scos în evidență legalitatea și corectitudinea aplicării cadrului legal care a stat la baza adoptării actului de constatare nr. 121/12 din 28 noiembrie 2019 prin care s-a constatat încălcarea regimului juridic de către intimatul Bunduc Andrian. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. Prin referința din 15 iunie 2022, Bunduc Andian a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 decembrie 2021, dispozitivul fiind notificat recurentului la data de 3 ianuarie 2022, iar decizia motivată ce se solicită a fi casată la data de 4 aprilie 2022, fapt ce se confirmă prin extras din poșta electronică și avizul de recepție a scrisorii recomandate anexate la dosar (f. d. 153, 157). Astfel, recursul depus la 13 ianuarie 2022 și motivarea recursului prezentată la data de 29 aprilie 2022, sunt în termen.

3 Prin încheierea din 29 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost numită examinarea recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate în complet de 5 judecători. În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz. Prin prisma art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Actele cauzei denotă că Bunduc Andrian înaintând acțiunea în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, a solicitat anularea actului de constatare nr. 121/12 din 28 noiembrie 2019 prin care în privința lui Bunduc Andrian a fost constatată starea de incompatibilitate nesoluționată în termenul legal prin deținerea simultană a calității de funcționar public în cadrul Agenției pentru Protecția Consumătorilor și a funcției publice elective de consilier al Consiliului sătesc Bulboaca, raionul Anenii Noi în perioada 30 iunie 2016-23 iulie 2019, desfășurând în același timp o activitate remunerată în cadrul Consiliului sătesc Bulboaca. Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia de a respinge cererea de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată.

Judecând apelul depus de Bunduc Andrian, instanța de apel a considerat că acesta urmează a fi admis, iar hotărârea primei instanțe urmează a fi casată integral, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea a fost admisă, fiind anulat Actul de constatare emis de Inspectorul de integritate al Autorității Naționale de Integritate nr. 121/12 din 28 noiembrie 2019. Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz, instanța de recurs reține că decizia instanței de apel, a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept procedural, respectiv nu poate fi menținută. Astfel, la caz, se va nota că la data de 14 decembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat în ședința publică, dispozitivul deciziei sale (f. d. 129). Conform acestui act judecătoresc: Apelul declarat de Andrian Bunduc, se admite.

Se casează integral hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2020, și se emite o decizie nouă potrivit căreia: Acțiunea în contencios administrativ depusă de Andrian Bunduc împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, se admite. Se anulează Actul de constatare emis de Inspectorul de Integritate al Autorității Naționale de Integritate nr. 121/12 din 28 noiembrie 2019. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de 4 Justiție conchide că decizia din 14 decembrie 2021 a instanței de apel este adoptată cu încălcarea legislației procedurale, respectiv nu poate fi menținută.

În acest sens, se va menționa că la materialele cauzei există două dispozitive a unei și aceleași decizii din 14 decembrie 2021 a Curții de apel Chișinău (f. d. 129, 150) cu soluții contrare dintre care una de admitere a apelului, iar alta de respingere a apelului depus de Bunduc Andrian. La caz, este necesar de menționat că dispozitivele cu diferite soluții au fost expediate și recepționate de către recurentul Autoritatea Națională de Integritate (f. d. 151, 153). Drept urmare, este evident că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2021 anexat la materialele cauzei (f. d. 150) nu corespunde cu dispozitivul pronunțat de către instanța de apel (f. d. 129), ce conține o soluție diametral opusă, ce indubitabil indică la faptul că decizia a fost adoptată cu încălcarea normelor de procedură la judecarea prezentei cauze.

Ori faptul expunerii de către instanța de apel a două soluții diferite asupra unei și aceleași cauze lipsește pe justițiabilul de posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una sau altă soluție în vederea contestării acesteia. În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Prin prisma art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere. De asemenea, formulările din conținutul deciziei trebuie să corespundă exigențelor de corectitudine, certitudine, deplinătate, claritate, consecutivitate, logică, elocvență, lipsă de rezerve (necondiționalitate), oficialitate și pertinență, să coincidă cu probele administrate și admise de către instanță și să fie clare, complete și expuse într-o consecutivitate logică. Or, potrivit art. 241 alin. (6) CPC, dispozitivul cuprinde concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al hotărârii.

În consecință, raportând circumstanțele stabilite la normele de drept guvernate de raportul juridic litigios, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decelează, că examinarea cauzei în ordine de apel a avut loc în mod incert cu referire la soluția care a fost pronunțată. Aici, instanța de recurs ține să menționeze că, în sensul art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărîrile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse judecării.

Sub aspectul celor relatate se constată că decizia instanței de apel nu conține o soluție clară la care s-a ajuns, astfel instanță de recurs fiind în imposibilitatea să 5 exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. Din considerentele arătate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate. Se casează integral decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Bunduc Andrian împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Nina Vascan Galina Stratulat 6