3ra-517/22 — contestarea actului administrativ

3ra-517/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-517/22

2-20004356-01-3ra-10052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bosatan, V. Negru, G. Dașchevici)

DECIZIE

27 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Galina Stratulat

examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Bunduc Andrian împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul depus de Bunduc Andrian, casată integral hotărîrea din 26 iunie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie prin care acțiunea a fost

admisă,

c o n s t a t ă:

La 13 ianuarie 2020, Bunduc Andrian a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 30 decembrie 2019 a recepționat prin

intermediul poștei actul de constatare nr. 121/12 din 28 noiembrie 2019, cu care nu

este de acord, considerându-l neîntemeiat și pasibil de anuare.

A menționat în acest context că la data de 16 iulie 2019, prin scrisoarea cu nr. 04 -

12/1477 a fost informat că potrivit procesului-verbal de inițiere a controlului

nr. 183/12, în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în privința sa a fost inițiat controlul

privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților în cadrul căruia s-a

verificat legalitatea deținerii/exercitării simultane a funcției publice de șef de direcție

din cadrul Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței și a

mandatului de consilier al Consiliului sătesc Bulboaca, raionul Anenii Noi.

Astfel, a explicat că la solicitarea Autorității Naționale de Integritate de a prezenta

punctul de vedere asupra obiectului controlului, în data de 29 octombrie 2019, a

prezentat în scris punctul de vedere, înregistrat în cu nr. 5487.

1

A relatat că prin cererea nr. 27 din 3 mai 2018 a solicitat excluderea din

componența consiliului sătesc din motive personale, iar momentul de soluționare a

incompatibilității se consideră data 3 mai 2018, dată când a anunțat Consiliul sătesc

Bulboaca despre faptul excluderii din componența consiliului, din postura de consilier.

Cu referire la prevederile art. 5 din Legea privind statutul alesului local nr. 768

din 2 februarie 2000, a remarcat că mandatul consilierului încetează înainte de termen

în caz de absență fără motive întemeiate de la 3 ședințe consecutive ale consiliului,

astfel mandatul de consilier a încetat de drept prin faptul neparticipării la 19 ședințe a

Consiliului sătesc Bulboaca. Prin urmare intra în competența consiliului de a ridica

mandatul de consilier.

A explicat că la momentul inițierii controlului nu era în situație de

incompatibilitate fapt ce se atestă prin confirmarea cu nr. 575 din 11 mai 2019, a

Primăriei satului Bulboaca, prin care se descrie faptul că a solicitat să nu mai fie invitat

la nici o ședință a consiliului și confirmarea nr. 1150 din 21 octombrie 2019 eliberată

de către Primăria satului Bulboaca precum că în anul 2018 și anul 2019 nu a fost

prezent nici la o ședință din cadrul Consiliului sătesc Bulboaca, raionul Anenii Noi.

A indicat că prin prisma cererii nr. 1150 din 21 octombrie 2019 care adeverește

faptul că în anul 2018 și anul 2019 nu a fost prezent la nici o ședință din cadrul

Consiliului sătesc Bulboaca, raionul Anenii Noi, se accentuează ideea că nu a ridicat

mijloace financiare cât și nu a avut o activitate remunerată în cadrul Consiliului sătesc

Bulboaca pentru acești ani, fapt contrar invocat în decizia actului de constatare al

Autorității Naționale de Integritate cu nr. 121/12.

A remarcat că după recepționarea scrisorii cu nr. 04-12/1477 din 16 iulie 2019

unde a fost informat că conform procesului-verbal de inițiere a controlului nr. 183/12

în privința sa a fost inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al

incompatibilităților la data de 23 iulie 2019 a depus cerere de demise în adresa CEC

din considerentul că Consiliul sătesc Bulboaca nu a ridicat mandatul de consilier.

Având în vedere dispozițiile art. 84 alin. (1) din Legea privind administrația

publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, a evidențiat că nu se atestă

incompatibilitatea funcției de consilier al Consiliul sătesc Bulboaca cu cea de

funcționar în cadrul Agenției Protecției Consumatorului și Supravegherea Pieței.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 7, 24 din Legea privind statutul

alesului local nr. 768 din 2 februarie 2000, art. 19 din Legea cu privire la conflictul de

interese nr. 16 din 15 februarie 2008, art. 25 din Legea cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public nr. 158 din 4 iulie 2008.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea actului de constatare nr. 121/12 din

28 noiembrie 2019.

Prin hotărîrea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

respinsă acțiunea.

La 23 iulie 2020, Bunduc Adrian a depus apel împotriva hotărârii 26 iunie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

depus de Bunduc Andrian, casată integral hotărârea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie prin care acțiunea a fost admisă. A

fost anulat actul de constatare emis de Inspectorul de integritate al Autorității Naționale

de Integritate nr. 121/12 din 28 noiembrie 2019.

2

La 13 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Autoritatea Națională de

Integritate a depus recurs împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, iar la data de 29 aprilie 2022 a prezentat motivarea recursului.

În motivarea recursului a menționat că la data de 30 decembrie 2021 cu nr. 12603

secretariatul Autorității Naționale de Integritate a înregistrat dispozitivul deciziei din

14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins apelul declarat de

Bunduc Andrian și a fost menținută hotărârea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

Totodată, la data de 3 ianuarie 2022, cu nr. 20 secretariatul Autorității Naționale

de Integritate a înregistrat dispozitivul deciziei 14 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău prin care apelul declarat de Bunduc Andrian a fost admis. A fost casată

integral hotărârea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost

emisă o decizie nouă potrivit căreia acțiunea de contencios administrativ depusă de

Bunduc Andrian împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil a fost admisă. A fost anulat Actul de

constatare emis de Inspectorul de integritate al Autorității Naționale de Integritate

nr. 121/12 din 28 noiembrie 2019.

Astfel, și-a exprimat dezacordul cu decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău înregistrată la secretariatul Autorității Naționale de Integritate la data

de 3 ianuarie 2022 cu nr. 20, considerând-o neîntemeiată prin faptul că instanța de apel

a aplicat eronat normele de drept material și procedural și nu au fost constate și

elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A opinat că instanța de apel totalmente a ignorat poziția expusă de Autoritatea

Națională de Integritate.

Prin urmare a conchis că instanța de apel nu a dat o apreciere justă și nu a scos în

evidență legalitatea și corectitudinea aplicării cadrului legal care a stat la baza adoptării

actului de constatare nr. 121/12 din 28 noiembrie 2019 prin care s-a constatat

încălcarea regimului juridic de către intimatul Bunduc Andrian.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin referința din 15 iunie 2022, Bunduc Andian a solicitat respingerea recursului

și menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 decembrie 2021,

dispozitivul fiind notificat recurentului la data de 3 ianuarie 2022, iar decizia motivată

ce se solicită a fi casată la data de 4 aprilie 2022, fapt ce se confirmă prin extras din

poșta electronică și avizul de recepție a scrisorii recomandate anexate la dosar (f. d.

153, 157). Astfel, recursul depus la 13 ianuarie 2022 și motivarea recursului prezentată

la data de 29 aprilie 2022, sunt în termen.

3

Prin încheierea din 29 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost numită

examinarea recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate în complet de

5 judecători.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral

decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral

decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor

stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Prin prisma art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința

existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Actele cauzei denotă că Bunduc Andrian înaintând acțiunea în judecată împotriva

Autorității Naționale de Integritate, a solicitat anularea actului de constatare nr. 121/12

din 28 noiembrie 2019 prin care în privința lui Bunduc Andrian a fost constatată starea

de incompatibilitate nesoluționată în termenul legal prin deținerea simultană a calității

de funcționar public în cadrul Agenției pentru Protecția Consumătorilor și a funcției

publice elective de consilier al Consiliului sătesc Bulboaca, raionul Anenii Noi în

perioada 30 iunie 2016-23 iulie 2019, desfășurând în același timp o activitate

remunerată în cadrul Consiliului sătesc Bulboaca.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia de a

respinge cererea de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată.

Judecând apelul depus de Bunduc Andrian, instanța de apel a considerat că acesta

urmează a fi admis, iar hotărârea primei instanțe urmează a fi casată integral, cu

emiterea unei noi decizii prin care acțiunea a fost admisă, fiind anulat Actul de

constatare emis de Inspectorul de integritate al Autorității Naționale de Integritate

nr. 121/12 din 28 noiembrie 2019.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz,

instanța de recurs reține că decizia instanței de apel, a fost adoptată cu încălcarea

normelor de drept procedural, respectiv nu poate fi menținută.

Astfel, la caz, se va nota că la data de 14 decembrie 2021, Curtea de Apel

Chișinău a pronunțat în ședința publică, dispozitivul deciziei sale (f. d. 129).

Conform acestui act judecătoresc: Apelul declarat de Andrian Bunduc, se admite.

Se casează integral hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie

2020, și se emite o decizie nouă potrivit căreia:

Acțiunea în contencios administrativ depusă de Andrian Bunduc împotriva

Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil, se admite.

Se anulează Actul de constatare emis de Inspectorul de Integritate al Autorității

Naționale de Integritate nr. 121/12 din 28 noiembrie 2019.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

4

Justiție conchide că decizia din 14 decembrie 2021 a instanței de apel este adoptată cu

încălcarea legislației procedurale, respectiv nu poate fi menținută.

În acest sens, se va menționa că la materialele cauzei există două dispozitive a

unei și aceleași decizii din 14 decembrie 2021 a Curții de apel Chișinău (f. d. 129, 150)

cu soluții contrare dintre care una de admitere a apelului, iar alta de respingere a

apelului depus de Bunduc Andrian.

La caz, este necesar de menționat că dispozitivele cu diferite soluții au fost

expediate și recepționate de către recurentul Autoritatea Națională de Integritate (f. d.

151, 153).

Drept urmare, este evident că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău din

14 decembrie 2021 anexat la materialele cauzei (f. d. 150) nu corespunde cu

dispozitivul pronunțat de către instanța de apel (f. d. 129), ce conține o soluție

diametral opusă, ce indubitabil indică la faptul că decizia a fost adoptată cu încălcarea

normelor de procedură la judecarea prezentei cauze.

Ori faptul expunerii de către instanța de apel a două soluții diferite asupra unei și

aceleași cauze lipsește pe justițiabilul de posibilitatea să cunoască motivele care l-au

făcut pe judecător să adopte una sau altă soluție în vederea contestării acesteia.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Prin prisma art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și

întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate

nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care

i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară și simplă,

precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

De asemenea, formulările din conținutul deciziei trebuie să corespundă

exigențelor de corectitudine, certitudine, deplinătate, claritate, consecutivitate, logică,

elocvență, lipsă de rezerve (necondiționalitate), oficialitate și pertinență, să coincidă

cu probele administrate și admise de către instanță și să fie clare, complete și expuse

într-o consecutivitate logică.

Or, potrivit art. 241 alin. (6) CPC, dispozitivul cuprinde concluzia instanței

judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau parțială a acțiunii,

repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al hotărârii.

În consecință, raportând circumstanțele stabilite la normele de drept guvernate de

raportul juridic litigios, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție decelează, că examinarea cauzei în ordine de apel

a avut loc în mod incert cu referire la soluția care a fost pronunțată.

Aici, instanța de recurs ține să menționeze că, în sensul art. 6 §1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și

întemeiază hotărîrile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale,

să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse judecării.

Sub aspectul celor relatate se constată că decizia instanței de apel nu conține o

soluție clară la care s-a ajuns, astfel instanță de recurs fiind în imposibilitatea să

5

exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și

legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Din considerentele arătate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa

integral decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Se casează integral decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Bunduc

Andrian împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului

administrativ, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Galina Stratulat

6