3rh-7/22 — cu privire la anularea actului admiistrativ

Dosarul nr. 3rh-7/22

2-19135842-01-3rh-18012022

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – O. Țurcan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, G. Dașchevici, A. Bostan

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – M. Ghervas, N. Vascan, V. Burduh

ÎNCHEIERE

09 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând cererea de revizuire depusă de Grigore Repeșciuc,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Grigore

Repeșciuc împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului

administrativ,

împotriva încheierii din 22 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție,

constată:

La 19 august 2019 Grigore Repeșciuc a depus acțiune împotriva Autorității

Naționale de Integritate, prin care a solicitat anularea actului de constatare nr.

76/10 din 24 iulie 2019.

Prin hotărârea din data de 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a respins ca neîntemeiată acțiunea declarată de Grigore Repeșciuc

împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului de constatare

nr. 76/10 din 24 iulie 2019. (f.d.107,116-133, vol. II)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 20 iulie 2021 a respins

apelul declarat de către Grigore Repeșciuc, a menținut hotărârea din data de 14

iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 64,65-87, vol. II)

Prin încheierea din data de 22 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție

recursul depus de către Grigore Repeșciuc s-a declarat inadmisibil, deoarece

motivarea recursului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245,

alin. (2) din Codul administrativ.

La 18 ianuarie 2022 Grigore Repeșciuc a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii din data de 22 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care a

solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii din 22 decembrie 2021 a

Curții Supreme de Justiție cu emiterea unei noi încheieri privind punerea spre

examinare a admisibilității recursului motivat înaintat de către Grigore Repeșciuc.

(f.d. 144-150)

1

În motivarea cererii de revizuire Grigore Repeșciuc a invocat prevederile art.

449, lit. b) din Codul de procedură civilă și anume au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru

a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În susținerea acestui temei revizuentul a menționat că este eronată concluzia

instanței de recurs, precum că recursul motivat a fost depus tardiv, din motiv că

decizia instanței de apel a fost recepționață de către Grigore Repeșciuc la 12

noiembrie 2021. În acest scop revizuentul a prezentat informația nr. 103 din 28

decembrie 2021 a Centrului de poștă Căușeni, prin care se confirmă că trimiterea

poștală DS8005669851AS a fost livrată destinatarului la 15 noiembrie 2021. Prin

urmare, cererea de recurs motivată a fost înregistrată la data de 14 decembrie 2021,

în interiorul termenului legal.

Astfel, sub aspectul menționat revizuentul consideră că circumstanțele

invocate drept temei de revizuire se încadrează în cele prevăzute la art. 449, lit. b)

din Codul de procedură civilă.

Totodată, revizuentul a relatat că circumstanțele sau faptele prezentat ca temei

de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată de instanța de judecată, în

sensul că nu orice circumstanță sau faptă necunoscute anterior pot servi temei de

revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, ori

aceste circumstanțe noi duc la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor

juridice dintre părțile în litigiu.

La 25 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat Autorității

Naționale de Integritate pentru cunoștință, copia cererii de revizuire depusă de

Grigore Repeșciuc, însă până la examinarea cererii de revizuire nu a prezentat

opinia asupra cererii de revizuire.

În debutul analizei admisibilității cererii de revizuire Colegiul menționează că

Codul administrativ nu reglementează instituția revizuirii actelor judecătorești de

dispoziție, dar la articolul 195 prevede că procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-

171.

Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu

prevederile Codului de procedură civilă.

Conform art. 450, lit. b) din Codul de procedură civilă cererea de revizuire se

depune: în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie

cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a

hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449, lit. b).

Grigore Repeșciuc, la 18 ianuarie 2022, în termen, a depus cerere de revizuire

a încheierii din data de 22 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție.

Examinând cererea de revizuire, prin prisma argumentelor și în limitele

temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că aceasta este

inadmisibilă din considerentele ce succed.

Prin prisma prevederilor art. 451, alin. (1) în coroborare cu art. 447, lit. a) din

Codul de procedură civilă rezultă că cererea de revizuire se depune în scris de către

părți și alți participanți la proces, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

2

consemnate la art. 449 din Codul de procedură civilă și anexându-se probele ce le

confirmă.

În conformitate cu articolul 453, alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de

procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv.

Instanța de revizuire relevă că revizuirea este definită ca fiind acea cale de

atac prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești

irevocabile și reluarea judecării cauzei cu respectarea principiilor fundamentale ale

unui proces echitabil.

A se reține că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este

principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu

mai poată fi pusă în discuție. Securitatea raporturilor juridice presupune

respectarea principiului res judicata, adică principiului caracterului irevocabil al

hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea

unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și

o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor de revizuire trebuie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un

temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare

(Brumărescu v. România, nr. 28342/95, § 61-62 și Roșca v. Moldova, nr.6267/02,

Curtea Supremă de Justiție menționează că principiul enunțat exclude

posibilitatea ca părțile, având scopul de a redeschide noi proceduri judiciare

referitoare la aceeași problemă și de a obține o reanalizare a cauzei, respectiv o

nouă hotărâre în privința sa, să transforme reexaminarea cauzei într-un control

judiciar deghizat.

Conturat astfel, principiul securității juridice presupune ca statul să depună

diligențe pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe și să interzică

redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problemă.

Prin prisma principiilor menționate, se reține că principiile specificate nu se

opun în totalitate existenței procedurilor extraordinare prin readucerea în fața

instanțelor a aspectelor litigioase deja soluționate, însă necesitatea respectării

principiului siguranței circuitului civil – care este unul din aspectele esențiale ale

principiului preeminenței dreptului într-o societate democratică – cere ca folosirea

acestora în materie civilă să îmbrace un caracter excepțional în ceea ce privește

termenul în care pot fi promovate, motivele de admisibilitate, precum și părțile

care au dreptul la acțiune.

Curtea menționează că legislația procesuală reglementează mecanisme ce

acordă posibilitatea desființării hotărârilor judecătorești irevocabile în cazul în care

urmează a fi corectate erorile judiciare și omisiunile justiției.

3

În special, revizuirea fiind o cale de retractare, și nu de reformare a hotărârii,

în cadrul acesteia, în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege, are loc

redeschiderea procesului.

Urmând raționamentele Curții Europene, Curtea acceptă că o hotărâre

judecătorească definitivă și irevocabilă se bucură de autoritatea lucrului judecat,

astfel încât un litigiu soluționat nu mai poate, de principiu, să formeze obiectul

unui nou proces, cu același obiect, aceeași cauză și între aceleași părți. Totodată,

Curtea subliniază că problema esențială în reglementarea corectă a căilor de atac

extraordinare constă în găsirea unor „ipoteze de mijloc”, care să împace ambele

cerințe, pe de o parte, principiul autorității de lucru judecat și, pe de altă parte,

necesitatea pronunțării unei hotărâri judecătorești legale și întemeiate. Așadar, este

necesară identificarea unor ipoteze egale, care să asigure respectarea dreptului la

un proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice.

În susținerea cererii de revizuire Grigore Repeșciuc a invocat prevederile art.

449, lit. b) din Codul de procedură civilă și anume că au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru

a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Aici, instanța de revizuire relevă că pentru admiterea cererii de revizuire pe

acest temei este important ca circumstanțele sau faptele date, existente obiectiv

până la data pronunțării hotărârii, să nu fie cunoscute revizuentului până la

examinarea cauzei, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și

pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile,

adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să

fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Astfel, pentru a invoca temeiul prevăzut de art. 449, lit. b) din Codul de

procedură civilă este necesar ca după emiterea încheierii revizuentului să-i fie

cunoscute circumstanțe sau fapte esențiale cauzei, care au existat la momentul

emiterii încheierii, dar nu au putut fi cunoscute de acesta, care însă a întreprins

toate măsurile pentru aflarea acestora în timpul judecării cauzei și să fie confirmate

prin prezentarea unor probe concludente, pertinente și existente la momentul

emiterii încheierii.

Grigore Repeșciuc ca argument în susținerea cererii de revizuire a invocat

faptul că instanța de recurs eronat a constatat că decizia motivată a instanței de apel

a fost recepționată de către acesta la data de 12 noiembrie 2021, iar termenul de

depunere a recursului motivat a expirat la data de 13 decembrie 2021. Revizuentul

a susținut că a recepționat decizia motivată la 15 noiembrie 2021, fapt confirmat

prin comunicarea Centrului de poștă Căușeni nr. 103 din 28 decembrie 2021,

precum și prin accesarea site-ul Poștei Moldovei, serviciul online Track&Trace.

Instanța de revizuire, verificând aceste argumente le consideră neîntemeiate și

care se combat prin avizul de recepție a deciziei motivate, numărul trimiterii

poștale DS8005669851AS, anexat la fila dosarului 93, vol. II. Analizând avizul de

recepție se observă că la rubrica, care se completează de destinatar, adică de

Grigore Repeșciuc, și anume „data” este olograf scrisă data „12.11.21”. Mai mult,

și ștampila biroului care a returnat avizul la fel indică data „12. NOV.2021”. Prin

urmare, anume la data de 12 noiembrie 2021 destinatarul a recepționat trimiterea

poștală. Grigore Repeșciuc nu a adus nici un argument explicit de ce în avizul de

4

recepție, care se completează în momentul înmânării corespondenței destinatarului,

figurează data de „12.11.2021” concomitent la două rubrici.

Faptul că pe site-ul Poștei Moldovei, serviciul online Track&Trace figurează

data livrării corespondenței către destinatar 15 noiembrie 2021, nu constituie temei

de a considera că aceasta este data când Grigore Repeșciuc a recepționat trimiterea

poștală, ori aceste date sunt introduse de către factorul poștal ulterior recepționării

corespondenței, iar instanța de judecată nu poate aprecia veridicitatea acestora în

situația când pe avizul de recepție personal destinatarul a indicat data de 12

noiembrie 2021.

În consecință, instanța de revizuire reține că argumentul invocat de către

Grigore Repeșciuc ca temei de revizuire nu poate fi apreciat prin prisma art. 449,

lit. b) din Codul de procedură civilă ca circumstanță nouă, care nu a putut fi

cunoscută de Grigore Repeșciuc și care ar influența soluția adoptată de instanța de

recurs, ori odată cu depunerea recursului motivat acesta avea posibilitatea de a

prezenta instanței de recurs probe ce ar confirma respectarea termenului de

declarare a recursului, precum și faptul recepționării deciziei motivate a instanței

de apel la 15 noiembrie 2021.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele

invocate de către Grigore Repeșciuc, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 449 din Codul de procedură civilă, dar poartă caracter declarativ și se combat

cu probele din dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca

inadmisibilă.

Conform art. 195, art. 230 din Codul administrativ și în conformitate cu art.

449, lit. b), art. 453, lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Grigore

Repeșciuc, împotriva încheierii din data de 22 decembrie 2021 a Curții Supreme de

Justiție emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către

Grigore Repeșciuc împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea

actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5